Ruscus aculeatus L. - ghimpe
Specie
indigena de climat atlantic - mediteranean,
specie temofila, originara din sudul si vestul Europei. La 22322b119w noi
apare sporadic în sudul tarii, la câmpie si silvostepa
(Dolj, Mehedinti, Ilfov,
Pe dealurile subcarpatice ale Munteniei si Olteniei apare ca subarboret în padurile de stejar sau fagete.
Subarbust sempervirescent, cu înaltimi pâna la 60 cm, prezinta rizomi oblici, cu fibre radicelare foarte lungi, groase, carnoase.
Tulpina este verde, ramificata, striata, si flexibila. Ramurile latite, comprimate, numite filocladii, sunt eliptic-lanceolate sau ovate, lungi de 1-3,5 cm sesile, rigide, de culoare verde-închis, acuminate, tepoase.
Frunzele, foarte mici, sunt solzoase si greu vizibile.
Florile unisexuat-dioice, cele femele, de cca. 0 diametru, albe-verzui, sunt asezate câte 1-2 catre mijlocul fetei superioare a filocladiilor, la subsuoara unei bractee mici; cele mascule au trei stamine cu filamente concrescute, verzui sau violete.
Fructele bace globulare, rosii de cca. 1 cm diametru, se pastreaza si peste iarna.
Are importanta exclusiva ca element floristic rar, ocrotit ca monument al naturii.
Ruscus hypoglossum L. - ghimpe
Originar din Europa meridionala, la noi sporadic
în regiunile de câmpie si în partile joase ale muntilor din
Subarbust de talie redusa, cel mult 30 cm înaltime, cu filocladii eliptice mai mari, de 7-12 cm lungime, pieloase, la vârf nespinoase si flori mici, albe-verzui.
Are semnificatie naturalista similara cu Ruscus aculeatus
Folosire: în locuri adapostite si umbrite, izolat, în parcuri.
Înmultire prin seminte stratificate pâna primavara.
|
