Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ORDINUL RUTALES

Botanica


ORDINUL RUTALES

Familia RUTACEAE A.L. Juss.

Genul Ptelea L.

Ptelea trifoliata L.- ulm de Samaria



Specie exotica, originara din America de Nord. Rezista bine la seceta, ger si fum, prefera soluri nisipo-lutoase si statiuni adapostite, suporta umbrirea usoara.

Este un arbust sau arbore de marimea a -III-a, realizând uneori pâna la 7(8) m înaltime. Scoarta este cenusie, ritidomul marunt crapat.

Coroana regulata, destul de rara, lujerii sunt rotunzi, glabri, bruni-verzui; mugurii nuzi, mici, parosi, îngrapoati în cicatrice. Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu petiol lung; foliole oblong-ovate sau eliptice, de 6-12 cm lungime, cu marginea întreaga, obisnuit glabre, pe fata verzui-lucitoare. Florile sunt poligame, galbene-verzui, pe tip patru, sepale si stamine 4-5;au simetrie radiara, sunt de cca. 1 cm diametru, dispuse în corimbe terminale. Ele apar prin iunie si prezinta un disc nectarifer între ovar si stamine.

Fructele samare, rotunde, de cca. 2 cm diametru, sunt asemanatoare cu cele de ulm, dar cu aripioare mai groase si reticulate, la mijloc cu doua seminte; stau pe pedunculi de cca. 1 cm lungime; strivite lasa un miros de hamei;ramân pendente pe lujeri si în timpul iernii (fig. 215).

Cultivaruri mai importante Aurea, Fastigiata, Monophylla, Pentapylla.

Fructificatie destul de abundenta si anuala.

Folosire: izolat sau în grupuri, în regiuni calde.

Înmultire: prin seminte, imediat dupa recoltare, primavara dupa stratificare.

În colectiile dendrologice apar: Ptelea Nitens Greene si Ptelea Serrata Small.

Phellodendron amurense Rupr.- arbore de pluta de Amur

Specie exotica raspândita în Extremul Orient. La noi exista câteva culturi: lânga Arad (Ocolul silvic Pecica), în Lunca Timisului, Caransebes, Simeria, Mihaiesti, Hemeius, Brasov.

În arealul natural creste în statiuni cu climat continental, cu multa caldura estivala. La noi se recomanda la câmpie si dealuri este pretentioas fata de umiditate.

Rezultate bune se obtin în lunci, pe soluri aluvionare, bogate. Are temperament semiombrofil (subheliofil).

Este arbore de pâna la 15 m înaltime, cu scoarta cenusie-argintie, ce formeaza de timpuriu ritidom suberos, gros. Lujerii galbui-cenusii, glabri, mugurii mici, parosi, opusi. Frunzele imparipenat-compuse, cu 5-11 foliole ovate sau ovat-lanceolate, de 6-11 cm lungime, acuminate, lucitoare pe fata. Florile unisexuat-dioice, cele femele în panicule terminale (fig. 216).

Fructele sunt drupe negre, globuloase, de cca.1 cm diametru.

Prezinta interes industrial (produce pluta) dar si ornamental are port frumos, fructe decorative.

Folosire: izolat sau în grupuri, pe alei.

Înmultire: prin seminte (se stratifica toamna si se seamana primavara); puietii se protejeaza de înghet, sau prin butasi de radacina.

Familia SIMAROUBACEAE A.P.D.C.

GENUL Ailanthus Desf.

Ailanthus altissima (Mill.) Swingle. (A. glandulosa Desf.) - cenuser, fals otetar

Originar din China, cultivat la noi destul de des, mai ales în sudul tarii, unde este subspontan. Este sensibil fata de îngheturile timpurii si ger, prefera climat cald, cu sezon lung de vegetatie, rezista relativ bine la seceta, mezoxerofit, prefera soluri bogate dar manifesta o anumita plasticitate, se poate folosi pe terenuri degradate, consolideaza taluzele si coastele.

Temperament de lumina.

Atinge 15-20 m înaltime (în China pâna la 30 m).

Are tulpina scurta, ramificata, cu scoarta neteda, cenusie-deschis, fin crapata, crapaturile sunt albicioase, iar prin strivirea scoartei se degaja un miros greu (scoarta se poate utiliza contra viermilor intestinali si a dizenteriei sau pentru prepararea vopselelor de ulei).

Are coroana rara; lujerii foarte vigurosi, bruni, cu lenticele mari, scurt pubescenti sau glabri si maduva larga, bruna-portocalie; mugurii mici, tomentosi, asezati în partea superioara a cicatrice mari, în forma de scut.

Frunzele sunt alterne, imparipenat-compuse, foarte mari, de 45-70 cm lungime, cu miros urât, cu 11-25 foliole petiolate, de 6-12 cm lungime, la baza trunchiate si cu 1-2 (4) dinti glandulosi.

Florile poligame, mici, sub 1 cm diametru, verzi sau galbui, dispuse în panicule erecte, laxe, de 15-20 cm lungime.

Fructele compuse din 1-6 samare libere, oblongi, de 3-4 cm lungime, brun-roscate la coacere, mai târziu brun-galbui, fiecare samara consta dintr-o aripioara rasucita, transparenta, stirbita la mijloc, pe una din laturi, în dreptul semintei asezate central (fig. 217).

Fructifica la 5-6 ani, anual si abundent, lastareste si drajoneaza bine.

Creste foarte rapid în tinerete, în primul an poate avea peste 2 m înaltime, dar din cauza distrugerii lujerilor nelignificati ramâne deseori de talie mica.

Este putin longeviv, atacat de putregai. Rezista bine la poluarea cu fum si gaze.

Lemnul are duramen cenusiu-galbui, este usor, moale, se prelucreaza cu usurinta, se lustruieste bine, importanta este redusa, se utilizeaza în constructii rurale, obiecte de artizanat, furnire, celuloza.

Ailanthus altissima forma Erytrocarpa (Carr.) Rehd. cu fructe rosii.

În spatiile verzi se remarca atât vara cât si iarna, fructifica abundent si samarele ramân în coroana.

Este utilizat ca arbore solitar, de alei si pentru fixarea terenurilor în panta.

Înmultire: prin seminte (primavara) si prin butasi de radacina, marcote, la exemplarele femele.


Document Info


Accesari: 2505
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )