Lycium barbarum L. - catina de garduri, gardurarita
Specie exotica raspândita în Europa de sud-est si Asia de Vest. Cultivata la noi în regiunile de câmpie si coline, unde a devenit subspontana.
Rezista bine la geruri, dar necesita multa caldura estivala si sezon lung de vegetatie.
Fata de sol are pretentii modeste, creste viguros pe soluri nisipoase (psamosoluri).
Are temperament de lumina.
Arbust de 3 m înaltime, tulpinile spre vârf arcuite, pendente, cu spini proveniti din transformarea lujerilor. Lujeri cenusii galbui, lungi, flexi 22322m1221w bili, fistulosi, adesea spinosi. Muguri mici, alterni, câte 4-5 la un loc. Frunze lanceolat alungite, 2-6 cm lungime, la vârf obtuze sau acute, la baza cuneate, verzi-cenusii pe dos, petiol 1-2 cm. Flori hermafrodite, aproximativ 1 cm diametru, stau câte 3-5 la subsuoara frunzelor, corola din 5 petale rasfrânte , purpurii-liliachii, înfloreste din iunie pâna în septembrie.
Fructe bace ovoide, 1,5 cm lungime, rosii-portocalii, gust dulceag, otravitoare (fig. 254).
Drajoneaza si se butaseste.
Este o specie rustica, folosita pentru garduri vii, pentru ca are multe tulpini spinoase, creste repede.
Se utilizeaza în scop decorativ, în farmacie sau pentru fixarea taluzurilor.
Se înmulteste prin seminte, butasi, drajoni.
Paulownia tomentosa ( Thunb.) - paulovnia
Specie exotica, originara din
Puietii pot fi distrusi pâna la nivelul solului, dar se refac viguros din lastari. Daca climatul estival este cald, sezonul de vegetatie lung, sunt plantate la adapostul cladirilor, se pot dezvolta bine.
Vegeteaza bine pe soluri fertile, afânate, profunde, cu suficienta umiditate. Are temperament de lumina.
Arbore de 15 m înaltime, cu crestere exceptional de rapida (în anul I lastarii ajung la 3 m înaltime si diametru de 4 - 5 cm), exemplarele din samânta au la vârsta de 2 - 3 ani pâna la 5 - 6 m înaltime si 10 cm diametru. Fructifica la 5 ani.
Lujeri vigurosi, fragili, verzi sau bruni-cenusii cu lenticele albe, la început intens pubescenti. Muguri opusi, mici, globulosi, pubescenti, cicatrice foarte mari, rotund-ovate, cu urme fasciculare dispuse în cerc. Frunze foarte mari, 15-25 cm, uneori 50 cm, lat-ovate, vârf acuminat, cu margini întregi sau cu 3-5 lobi scurti, obtuzi, la baza cordate, cu petioli de 10-20 cm lungime, pe fata mai pubescente, pe dos mai tomentoase.
Flori hermafrodite, zigomorfe, mari (5-6 cm lungime), campanulate, mirositoare, violet deschis, în interior cu dungi galbui, în panicule terminale, erecte, 20-30 cm lungime, se desfac în mai.
Fructe capsule lemnoase, ovoide, 3-4 cm lungime, cu 2 valve si multe seminte aripate (fig. 255).
Este un interesant arbore de parc, se planteaza izolat,
înfloreste abundent, cu flori violet deschis, cu frunze mari.
Se înmultesc prin seminte semante imediat dupa recoltare si prin butasi de radacina în sera.
Catalpa bignonioides Walt. (Bignonia catalpa L.) - catalpa
Specie originara din America de Nord, cultivata la noi în scop ornamental, la câmpie, dealuri si în regiuni premontane.
Din punct de vedere ecologic se dezvolta bine în climat relativ calduros, cu sezon lung de vegetatie; îngheturile timpurii afecteaza lujerii, sufera din cauza îngheturilor mari din iarna, dar mai putin decât Paulownia tomentosa.
Suporta o anumita deficienta de umiditatea din sol, nu rezista la secete excesive. Rezista bine la fum si gaze.
Arbore de marimea a III - a, pâna la 15 m înaltime.
Lujeri vigurosi, verzi maslinii, netezi, cu numeroase lenticele.
Muguri verticilati, câte 3 (rar 2), mici, bruni, glabri, cicatrice foarte mari, subrotunde, proeminente, cu urme fasciculare dispuse circular. Frunze mari, 10-20 cm lungime, ovate, putin cordate, scurt acuminate, margine ondulata, întreaga (uneori 2 lobi laterali mici), pe fata glabre, pe dos pubescente, petiol 10-15 cm lungime, miros neplacut. Flori hermafrodite, mari 5-6 cm lungime, albe, în interior cu pete purpurii si dungi galbene, în panicule terminale (15-20 cm lungime), apar în iunie-iulie.
Fructe capsule pendente, 20-40 cm lungime, caracteristic 6-8 cm grosime, rezista peste iarna pe arbori (fig. 256).
Are crestere rapida în tinerete. Este o specie de lumina si semiumbra.
Cultivaruri deosebite sunt Aurea si Nana.
Catalpa speciosa Wander. - catalpa, catalpa mare
Specie originara din America de Nord, se cultiva la noi pe alei si în parcuri.
Rezista relativ bine la geruri de iarna, dar este sensibila la îngheturi timpurii si târzii. Creste bine în regiuni cu climat cald si umed, pe soluri aluvionare, revene sau reavan-jilave. Are temperament de lumina.
Arbore de marimea I, înalt de 35 m si diametru de peste 1m.
Tulpina este mai dreapta, bine conformata, cu crestere foarte rapida.
Lujeri vigurosi, brun-cenusii sau brun-roscati, glabri, caracteristic pernita mai putin proeminenta. Frunze 15-30 cm lungime sau mai mari, vârf prelung-acumimnat, baza trunchiata sau slab cordata, nelobate, pe dos des si moi-pubescente, pesiol 10-15 cm lungime, nemirositoare. Flori în panicule, 15 cm lungime, corola în interior cu linii violet-întunecat si doua dungi galbene, înfloreste prin mai-iunie.
Fruct: capsule 20-40 cm lungime, cu diametru mai mare, 15 cm si pereti mai grosi (fig. 256).
În statiuni de lunca (Simeria) exista exemplare de marimea I sau a II - a.
Ca specie ornamentala are o înflorire bogata, târzie, cu frunzele si fructele decorative.
Folosire izolat, în grupuri, ca arbore de alei, Catalpa speciosa si pe strazi, mai rar sosele.
Înmultire: prin seminte, primavara în sere, prin butasi de radacina.
Campsis radicans (L.) Seeman. (Tecoma radicans A.L. Juss.) - trâmbita
Specie exotica din America de Nord, la noi introdusa ornamental, adaptabila la diferite conditii de clima si sol, afectata de geruri, dar se reface din lastari.
Liana agatatoare, cu tulpini de peste 10 m, radacini adventive, cu ajutorul carora se fixeaza pe ziduri. Frunze opuse, imparipenat-compuse, mari, 9-11 foliole cu 3-5 cm lungime, eliptice, serate si pe dos paroase. Flori complete tip 5, corola tubulara, caracteristica, 6-10 cm lungime, portocalii, grupate în buchete terminale.
Fructe capsule alungite, cilindrice, 8-12 cm (fig. 257).
Drajoneaza puternic, planta extrem de decorativa, flori mari. Înmultire prin butasi de radacina, butasi lignificati de lujeri anuali.
|
