Ord. Orchidales

Fam. Orchidaceae

Plante erbacee perene, cu rizomi sau radacini tuberizate, cu tuberculi globulosi sau palmat divizati. Unele sunt saprofite, fara radacini. Tulpina simpla, neramificata. Frunze simple, întregi, dispuse distih, iar la speciile saprofite sunt reduse sau lipsesc. Inflorescente spice sau raceme, sau florile sunt solitare. Florile sunt bisexuate (rar unisexuate), zigomorfe. Perigonul din 6 tepale libere, pe 2 cicluri, variate ca forma si culoare. Tepala interna, mediana, este mai mare, numita label (în timpul înfloririi în pozitie inferioara), uneori continuata cu un pinten la baza. Androceul, de obicei, cu o stamina fertila si 2 staminodii, sau 2 fertile si o staminodie. Filamentele concresc cu stilul, formând o coloan&# 717d35h 259; numita ginostemiu, care are la vârf anterele sesile si stigmatul trilobat. Polenul este eliberat în tetrade, izolat sau ramâne unit în polinii, câte 2 polinii pentru o loja. Polinia este formata dintr-un pedicel numit caudicul, terminat cu o parte vâscoasa numita retinacul cu care se fixeaza de lobul median, steril al stigmatului, numit rostel. Retinaculul este închis într-o excavatie numita bursicula. Gineceu infer, tricarpelar, sincarp. Stigmatul trilobat, cu lobul median steril (rostel); cei 2 laterali fertili au câte o cavitate mica, vâscoasa, numita fovea stigmatica, care primeste polenul. Fructul capsula.

1a. Labelul mare, veziculos umflat, în forma de papuc, galben. Planta cu rizom si 2 antere (1. Subfam. Cypripedioideae)..............1. Cypripedium

1b. Labelul mai mic, nu este umflat si nu are forma de papuc. Antere 1 (2. Subfam. Orchidoideae).........................2

2a. Plante saprofite, fara frunze verzi, alburii pâna la brune, reduse, scvamiforme. Inflorescenta multiflora. Labelul de cca. 2 ori mai lung decât celelalte tepale.......... ..... ...... .8. Neottia

2b. Plante autotrofe, cu frunze si tulpini verzi.............3

3a. Labelul separat printr-o constrictie într-o parte bazala, concava si una terminala, plana, îndreptata în jos sau înainte..........4

3b. Labelul nu este clar separat în doua parti, pintenat............5

4a. Flori pedicelate, ovarul nerasucit.............7. Epipactis

4b. Flori ± sesile, ovarul rasucit..............6. Cephalanthera

5a. Labelul întreg sau crenulat. Ovar rasucit...6

5b. Labelul 3-5- lobat sau dentat la vârf............8

6a. Labelul liniar oblong. Pinten de 1,5-2 ori mai lung decît ovarul........................5. Platanthera

6b. Label de alte forme. Pinten mai scurt sau cel mult de lungimea ovarului.7

7a. Tuberi 2-3, întregi, globulosi pâna la elipsoidali. Retinaculele fixate în bursicula bilobata..........................2. Orchis

7b. Tuberi 2-3, palmat 2-5 divizati. Retinaculele fixate în aceeasi bursicula..........................3. Dactylorhiza

8a. Pinten filiform, de cca 1 mm în diametru, egal sau pâna la de 2 ori cât ovarul. Tuberi palmati. Labelul slab 3 lobat....4. Gymnadenia

8b. Pinten peste 1 mm în diametru, mai scurt sau cel mult de lungimea ovarului.......... ..... ...... ..9

9a. Tuberi întregi.................2. Orchis

9b. Tuberi palmat divizati............3. Dactylorhiza

1. Subfam. Cypripedioideae

1. Cypripedium L.

C. calceolus L. - Papucul doamnei. Perena prin rizom orizontal repent, acoperit cu solzi. Frunze alterne, mari, ovate, cu baza vaginiform amplexicaula, acute, pe margini scurt ciliate. Flori mari, de obicei solitare (rar 3-4), unilaterale, cu coif visiniu si label gros si umflat. Paduri si tufisuri umbroase, de obicei pe soluri calcaroase. Specie ocrotita. G, Euras.

2. Subfam. Orchioideae

2. Orchis L. - Poroinic

1a. Inflorescenta densa, piramidal globuloasa. Flori purpuriu-roze, mici, de 5-6 mm. Label 3- lobat, lobul median aproape rombic, întreg sau slab denticulat.

O. globosa L. (syn. Traunsteinera globosa (L.) Rchb.) - Pajisti. G, Eur. centr. (Fig. 132)

1b. Inflorescenta mai laxa, alungita (daca este densa, lobul median al labelului este divizat în 2 lacinii). Label 3-lobat.

O. morio L. - Untul vacii, Poroinic. Perena prin tuberculi, cu frunze lanceolate, flori rosii sesile si bracteate, dispuse în racem terminal. Floare zigomorfa, cu ovar infer rasucit, perigon din 6 tepale libere, dintre care 5 formeaza un coif, iar una un label inferior cu pinten nectarifer. Androceu cu 1 stamina, concrescuta cu stigmatul în ginostemiu. Polen lipicios, aglutinat într-o polinie. Fruct - capsula cu multe seminte mici. G, Eur. (Fig. 132)

3. Dactylorhiza Necker et Nevski

1a. Tuberi slab 2-4 divizati la vârf. Flori palid galbui, rar rosietice, caz în care cel putin baza labelului este galbena. Pinten putin mai scurt decât ovarul. Tulpina cu 4-5 frunze.

D. sambucina (L.) Soó - Pajisti. G, Eur. (Fig. 132)

1b. Tuberi profund 2-5 divizati. Flori rosietice, roze sau liliachii. Tulpina compacta. Frunzele superioare nu ajung cu vârful la baza inflorescentei. Tepale externe laterale patente. Lobul mijlociu al labelului mai îngust si de obicei mai scurt sau cel mult egal cu lobii laterali.

D. maculata (L.) Soó - Mâna Maicii Domnului. Pajisti. G, Eur. centr. (Fig. 132)

Fig. 132- 1- Orchis globosa (1a- partea bazala, 1b- floare privita din lateral si din fata); 2- Orchis morio (2a- floare privita din lateral si din fata , 2b- polinii, 2c- fruct); 3- Dactylorhiza sambucina (3a- tuberi, 3b- floare privita din lateral si din fata); 4- Dactylorhiza maculata (4a- floare); 5- Gymnadenia conopsea (5a- floare privita din lateral si din fata); 6- Platanthera bifolia (6a- floare) (dupa I. SÂRBU et al., 2001 si D. MITITELU, 1983)

4. Gymnadenia R. Br.

G. conopsea (L.) R. Br. - Pinten de 11-18 mm lungime, de cca 2 ori mai lung decât ovarul. Pajisti, tufisuri. G, Eur. (Fig. 132)

5. Platanthera L. C. M. Rich

P. bifolia (L.) L. C. M. Rich - Stupinita. Lojele anterei paralele. Pinten de 25-30 mm lungime, subtire, ± orizontal. Pajisti, tufisuri. G, Euras. (Fig. 132)

Fig. 133- 1- Cephalanthera rubra (1a- floare privita din lateral si din fata); 2- Cephalanthera damasonium (2a- floare); 3- Cephalanthera longifolia (3a- floare); 4- Epipactis atrorubens (4a- floare privita din lateral si din fata); 5- Epipactis helleborine (5a- floare privita din lateral si din fata); 6- Neottia nidus-avis (6a- floare) (dupa W. ROTHMALER, 1987)

6. Cephalanthera L. C. M. Rich.

1a. Flori roze sau rosii. Tulpina în partea superioara si ovarul pubescente.

C. rubra (L.) L. C. M. Rich. - Capsunica. Paduri, tufisuri. G, Eur. (Fig. 133)

1b. Flori albe. Plante complet glabre...................2

2a. Frunze inferioare ovale. Bractee mai lungi decât ovarul.

C. damasonium (Mill.) Druce - Capsunica. Paduri. G, Eur. (Fig. 133)

2b. Frunze lanceolate. Bractee mult mai scurte decât ovarul.

C. longifolia (L.) Fritsch - Buruiana de junghiuri. Paduri, tufisuri. G, Eur. (Fig. 133)

7. Epipactis Zinn - Mlastinita

1a. Axa inflorescentei, pedicelii si ovarul dens pubescente. Frunze tulpinale mijlocii peste 4 cm lungime, mai lungi decât internodurile, ovat lanceolate. Flori purpurii.

E. atrorubens (Hoffm.) Bess. - Paduri. G, Euras. (Fig. 133)

1b. Axa inflorescentei, pedicelii si ovarul ± glabre. Frunze verzi, ovat eliptice, cele mijlocii mai lungi decât internodurile. Flori albe.

E. helleborine (L.) Cr. - Paduri, tufisuri. G, Euras. (Fig. 133)

8. Neottia Ludwig

N. nidus-avis (L.) L. C. M. Rich. - Trânji. Planta brun-galbuie, cu rizom gros, cilindric, orizontal, des acoperit cu numeroase radacini carnoase, încâlcite, având aspectul unui cuib de pasare. Tulpina erecta, groasa, cu 4-5 frunze reduse, scvamiforme. Inflorescenta multiflora, mai laxa la baza, spre vârf mai compacta. Flori deschis brune, cu miros de miere. Paduri. G, Euras. (Fig. 133)

Ord. Juncales

Fam. Juncaceae

Plante erbacee, perene si anuale, cu tulpini aeriene cilindrice. Frunze alterne, formate din teaca (vaginate) si limb plan sau sub forma de jgheab, uneori cilindric sau reduse numai la vagine sau teci. Flori bisexuate, actinomorfe, trimere, adesea însotite de bracteole, reunite în inflorescente cimoase. Perigon sepaloid din 6 tepale scarioase, androceu din 6 stamine (uneori ciclul intern redus la staminodii), iar gineceul tricarpelar si super. Fruct capsula.

1a. Frunze glabre, cu teci deschise.......1. Juncus

1b. Frunze ciliate, cel putin în stadiul tânar...2. Luzula

1. Juncus L. - Pipirig

1a. Frunze plane sau canaliculate..................2

1b. Frunze cilindrice, uneori reduse la teci...............4

2a. Tepale obtuze, mai scurte sau cel mult cât capsula............3

2b. Tepale lung acuminate, mai lungi decât capsula. Frunze aproape cât lungimea tulpinii, cu auricule lungi, obtuze, alburii.

J. tenuis Willd. - Pipirig american. Pajisti umede, margini de drumuri. G, Adv. (Fig. 134)

3a. Tepale cât ˝ din lungimea capsulei. Tulpina slab comprimata.

J. compressus Jacq. - Pajisti umede, uneori saraturate. G, Euras. (Fig. 134)

3b. Tepale aproape cât lungimea capsulei. Tulpina cilindrica.

J. gerardi Lois. - Rugina. Planta gracila, de 20-30 (50) cm, cespitoasa, perena prin rizom. Tulpina erecta, cilindrica, rigida, cu maduva spongioasa de aerenchim. Frunze tulpinale 1-2, cu limb îngust, aproape filiform, usor canaliculat. Inflorescenta o cima penicelata, cu flori mici, având un perigon sepaloid din 6 tepale libere, 6 stamine cu antere mai lungi decât filamentele si un gineceu tricarpelar, super. Fruct capsula. Pajisti umede si salinizate. G, Circ.

4a. Tulpina aproape neteda sau cu 30-70 striuri fine. Maduva continua. Stamine 3.

J. effusus L. - Speteaza. Pajisti înmlastinite. H, Cosm. (Fig. 134)

4b. Tulpina cu 10-30 coaste sub inflorescenta.............5

5a. Tulpina cu maduva continua. Stamine 3. Capsula emarginata si mucronata.

J. conglomeratus L. - Pajisti înmlastinite. H, Circ. (Fig. 134)

5b. Tulpina cu maduva întrerupta. Stamine 6. Capsula elipsoidala, ± obtuza si mucronata.

J. inflexus L. - Pajisti înmlastinite. H, Euras. (Fig. 134)

Fig. 134- 1- Juncus tenuis (1a- fragment de frunza, 1b- inflorescenta, 1c- capsula); 2- Juncus compressus (2a- teaca frunzei, 2b- fragment de frunza, 2c- stamina, 2d- capsula); 3- Juncus effusus (3a- fragment de tulpina, 3b- stamina si o tepala, 3c- capsula); 4- Juncus conglomeratus (4a- fragment de tulpina, 4b- floare, 4c- capsula); 5- Juncus inflexus (5a- sectiune longitudinala prin tulpina, 5b- inflorescenta, 5c- capsula) (dupa W. ROTHMALER, 1987)

2. Luzula DC.

1a. Flori grupate câte 2-10 în glomerule numeroase, glomerule dispuse în inflorescente cimoase, laxe, corimbiforme sau umbeliforme. Frunze ciliate.....2

1b. Flori grupate câte 5-20 în putine (3-10) glomerule spiciforme, acestea dispuse în inflorescente umbeliforme, spiciforme sau capituliforme. Plante cu stoloni. Stil mai lung decât ovarul. Antere de 3-4 ori mai lungi decât filamentele.

L. campestris (L.) DC. - Malaiul cucului. Pajisti. H, Circ. (Fig. 135)

2a. Frunze bazale de 10-15 mm latime. Perigon bruniu.

L. sylvatica (Huds.) Gaud. - Paduri. H, Atl.- Medit. (Fig. 135)

2b. Frunze bazale de 3-6 mm latime. Perigon alburiu, uneori cu nuante de roz. Tepale de cca 3 mm. Antere de cca 3 ori mai lungi decât filamentele. Capsula ovoidala, cât perigonul.

L. luzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott - Malaiul cucului. Silvatica, perena, cu frunze liniare, paroase pe margini (ciliate). Flori cu perigon alb-aramiu, grupate în cime paniculate. Fruct - capsula. Paduri, pajisti. H, Eur. centr. (Fig. 135)

Fig. 135- 1- Luzula campestris (1a- frunza, 1b- inflorescenta, 1c- floare, 1d- stamina, 1e- capsula, s- samânta); 2- Luzula sylvatica (2a- aspectul plantei, 2b- inflorescenta, 2c- frunze, 2d- floare, 2e- capsula, s- samânta); 3- Luzula luzuloides (3a- frunza, 3b- inflorescenta, 3c- floare, 3d- capsula, s- samânta) (dupa W. ROTHMALER, 1987)

Ord. Cyperales

Fam. Cyperaceae

Plante erbacee perene si anuale. Tulpina aeriana cu maduva, adesea trimuchiata. Frunze alterne, liniare, cu teaca închisa, uneori cu ligula sau limbul lipseste. Flori bisexuate sau unisexuate, reunite în spiculete uniflore, biflore sau multiflore, acestea dispuse în inflorescente compuse. Perigon redus, alcatuit fie din 6 lacinii filiforme, fie din perisori sau lipseste. Androceul din 3 stamine, rar 2 sau 1, iar gineceul este tricapelar, sincarp si super. Fruct nucula, prevazut uneori cu utricula.

1a. Flori unisexuate. Tulpini trimuchiate. Gineceul si fructul utriculate (1. Subfam. Caricoideae)......1. Carex

1b. Flori bisexuate. Tulpina cilindrica (sau trimuchiata) (2. Subfam. Scirpoideae).......... ..... ...... .2

2a. Perigon reprezentat prin sete (peri) moi care se alungesc mult dupa înflorire, devin exerte, sunt albe si au aspect de lâna...................5. Eriophorum

2b. Perigonul nu se alungeste si nu devine exert dupa înflorire........3

3a. Tulpina se termina cu un singur spiculet ± cilindric. Frunze reduse la 1-3 teci bazale...........4. Eleocharis

3b. Tulpina se termina cu mai multe spiculete multiflore, pedunculate sau sesile. Perigon din 4-6 sete........................4

4a. Rizom cu stoloni scurti, cu tuberculi. Frunze fara ligula...3. Bolboschoenus

4b. Planta fara tuberculi. Frunze cu ligula..............2. Scirpus

1. Subfam. Caricoideae

1. Carex L. - Rogoz

1a. Toate spiculetele ± asemanatoare, cu flori mascule si femele în acelasi spiculet sau numai spiculetul terminal cu flori mascule si femele, celelalte spiculete femele.......... ..... ...... .2

1b. Spiculete unisexuate, diferite ca forma, rar asemanatoare, unele (terminale) mascule, cele inferioare femele (uneori, spiculetele mijlocii pot avea si flori bisexuate sau cel terminal sa fie cu spiculete femele)....................3

2a. Spiculete cu flori femele la vârf. Glumele florilor femele de culoare deschisa, cel mult palid brune. Utricule nearipate, patente (la maturitate), cu rostru bifid. Stigmate 2. Frunze de 1-2 mm latime. Spiculete 3-5, subglobuloase. Bracteea inferioara mai scurta decât inflorescenta.

C. echinata Murr. (syn.: C. stellulata Good.) - Mlastini. H, Circ. (Fig. 136)

2b. Spiculete la vârf cu flori mascule. Plante cespitoase, cu tulpina aripata, cu fete concave. Frunze de 4-8 (10) mm latime, cu ligula triunghiulara, cu latimea mai mare decât lungimea. Glumele florilor femele roscate. Utricule de 4-5 mm, brun închise, mate si fin papiloase, cu rostru cu sant asimetric, mai profund pe fata externa.

C. vulpina L. - Pajisti înmlastinite. H, Euras. (Fig. 136)

3a. Utricule membranoase, umflate, ovoid elipsoidale, de 7-8 mm, erect patente, treptat îngustate în rostru de 1,5-2 mm. Glumele florilor femele ± acute. Spiculete mascule 2 sau mai multe, cel inferior uneori slab dezvoltat. Tulpina acut 3-muchiata.

C. vesicaria L. - Pajisti înmlastinite. H, Circ. (Fig. 136)

3b. Utriculele nu sunt membranoase, sunt erecte pâna la erect patente. Sunt ovoide, umflate, de 5-6,5 mm, cu nervuri subtiri si rostru de 1 mm, bifid. Glumele spiculetelor femele evident acuminate, pâna la aristate. Spiculete femele inferioare cu peduncul pâna la 5 cm, adesea pendul. Spiculete mascule 2 sau mai multe.

C. riparia Curt. - Rogoz de balta. Helofita cu frunze alterne liniare, cu epiderma silicifiata. Tulpina trimuchiata, flori unisexuate, nude, monoice, dispuse în spice diferite: cele mascule în spice terminale, iar cele femele în spice bazale. Floare mascula din 3 stamine si o bractee bruna, floare femela dintr-un gineceu cu 3 stigmate, ovar super tricarpelar, sincarp, inclus într-o utricula sclerificata si cu o bractee la baza. Fruct - achena utriculata. Pajisti înmlastinite. G (HH), Euras. (Fig. 136)

2. Subfam. Scirpoideae

2. Scirpus L.

1a. Inflorescenta terminala, cu câteva hipsofile la baza. Spiculete ovoidale, de 3-4 mm lungime, grupate în fascicule câte 2-5, unele fiind solitare. Setele perigoniale drepte, de lungimea fructelor.

S. sylvaticus L. - Pipirig. Locuri mlastinoase. G, Circ. (Fig. 137)

1b. Inflorescenta în aparenta laterala, tulpina continuându-se cu o bractee. Tulpina cilindrica, de cca 15 mm grosime. Glume glabre. Stigmate 3. Nucula comprimat trimuchiata.

S. lacustris L. (syn. Schoenoplectus lacustris (L.) Palla) - Pipirig, Ţipirig. Helofita înalta. Tulpina si frunze cilindrice, spongioase, flori bisexuate, alcatuite din perigon redus la peri, 3 stamine si un gineceu super cu 3 stigmate. Flori dispuse în spiculete ovoide, paniculate. Balti si mlastini. G (HH), Cosm. (Fig. 137)

3. Bolboschoenus (Aschers.) Palla

B. maritimus (L.) Palla - Rogoz, sovar. Perena prin rizom. Tulpini de 30-120 cm, ascutit trimuchiate. Inflorescenta terminala, din capitule cu câte 2-5 spiculete ovoidal-alungite, înghesuite, brune. Stufarisuri, mlastini. G (HH), Cosm. (Fig. 137)

Fig. 136- 1- Carex echinata (1a- teaca frunzei, 1b- inflorescenta, 1c- bracteea florii femele, 1d- floare mascula, 1e- floare femela, 1f- utricula si sectiunea sa transversala); 2- Carex vulpina (2a- teaca frunzei, 2b- inflorescenta, 2c- bracteea florii femele, 2d- floare mascula, 2e- floare femela, 2f- utricula); 3- Carex vesicaria (3a- teaca frunzei, 3b- fragment de frunza, 3c- sectiune transversala prin tulpina, 3d- inflorescenta, 3e- bractee femela si mascula, 3f- floare femela utriculata); 4- Carex riparia (4a- teaca frunzei, 4b- fragment de frunza, 4c- bracteea florii mascule, 4d- bracteea florii femele, 4e- floare femela utriculata) (dupa W. ROTHMALER, 1987)

4. Eleocharis R. Br. - Pipirigut

E. palustris (L.) Roem. et Schult. - Tulpina fin striata, cu peste 20 de coaste. Tecile superioare transversal retezate. La baza spicului se gasesc 2 glume subegale, înconjurând fiecare ˝ din baza spicului. Sete perigoniale 0-4, slab dezvoltate. Stilopodiul putin mai înalt decât lat. Mlastini. G (HH), Cosm. (Fig. 137)

5. Eriophorum L. - Bumbacarita

E. latifolium Hoppe - Plante cespitoase, fara stoloni. Frunze de 3-8 mm latime, plane. Glume uninerve. Tulpina 3- muchiata. Spiculete pedunculate, pedunculii spiculetelor scabri. Pajisti înmlastinite. H, Circ. (Fig. 137)

Fig. 137- 1- Scirpus sylvaticus (1a- spiculete, 1b- floare cu sete perigoniale- p); 2- Scirpus lacustris (2a- floare si detaliu al gineceului, p- sete perigoniale, 2b- gluma); 3- Bolboschoenus maritimus (3a- gineceu cu sete perigoniale, 3b- gluma); 4- Eleocharis palustris (4a- floare cu o gluma, 4b- gineceu cu sete perigoniale, 4c- spiculet); 5- Eriophorum latifolium (5a- floare, 5b- spiculet cu pedunculul scabru) (dupa W. ROTHMALER, 1987)