Planta ierboasa perena, înalta de 15-40 cm, cu stoloni subterani subtiri, roscati, carnosi, spre toamna slab tuberizati, stol 939i89j onii supraterestri frunzosi. Tulpina este erecta, ramificata. Frunze lung petiolate, trifoliate, cu foliole subsesile, obocordate, întregi pe margini, pe dos albastrui verzi. Are flori pentamere, de obicei cate 2-6, adunate în cincine umbeliforme dispuse în subtioara frunzelor. Sepale ovat lanceolate, ascutite, persistente. Petale obovate, emarginate, deschis galbene. Androceu din 10 stamine dispuse pe doua cercuri. Gineceu din 5 carpele concrescute, cu ovar superior. Fructul este o capsula cu pediceli erecti sau orizontali patenti.
Este introdusa din America de Nord si raspândita mai ales în araturi, gradini de zarzavat, pe lânga drumuri, vii, tufisuri.
Contine oxalat acid de potasiu, vitamina C, mucilagii, pectine, enzime, saruri organice etc. Are aceleasi utilizari ca si O. acetosella.
Familia Geraniaceae grupeaza plante ierboase sau subarbustive, rar arborescente, cu peri glandulari care secreta substante volatile. Frunzele sunt palmat-lobate pâna la palmat-sectate, stipelate. Florile sunt actinomorfe sau usor zigomorfe, pentamere, hermafrodite, pe tipul 5, cu învelisul floral diferentiat în caliciu si corola, cu piesele libere. Fructele sunt uscate, dehiscente, la deschidere valvele se rasucesc în spirala sau în cerc. Fiecare valva (fosta carpela), închide o samânta, fructele fiind apocarpoide desfacându-se în fructe partiale numite mericarpii.
|
