PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME
4.1.PARTICULARITATILE PROCESULUI DE PRODUCERE A RASADURILOR
In conditiile specifice climatului temperat, caracteristic si tarii noastre, un insemnat numar de culturi leguminoase se realizeaza prin intermediul rasadului. Exemple in acest sens sunt: tomatele, ardeii, vinetele, legumele varzoase, salata, telina, etc. Cultura legumelor in sistem fortat si protejat se face de regula prin intermediul acestei verigi tehnologice.
Infiintarea culturilor legumicole prin intermediul rasadului prezinta numeroase avantaje:
scurtarea perioadei de folosire a terenului;
practicarea pe scara generalizata a culturilor succesive;
sporirea suprafetelor de cultura si cresterea productiilor speciilor legumicole termofile;
obtinerea productiilor extratimpurii si timpurii de legume;
asigurarea unui material viguros, liber de boli si dau 353c25d natori, etc.
Pentru culturile fortate si protejate ca si pentru cele timpurii in camp, rasadurile se produc in sere si solarii incalzite, pentru culturile de vara in sere inmultitor, solarii incalzite, rasadnite calde si solarii reci, iar pentru culturile tarzii de toamna in camp liber pe straturi reci.
4.2.CONSTRUCTIILE FOLOSITE IN PRODUCEREA RASADURILOR SI A LEGUMELOR IN SISTEM FORTAT SI PROTEJAT
Dupa cum s-a mai aratat materialul saditor legumicol, adica rasadul, se produce in cea mai mare parte in adaposturi special construite (sere inmultitor, solarii incalzite sau reci, rasadnite, etc.), in cadrul carora exista posibilitatea dirijarii factorilor de vegetatie.
Serele sunt constructii speciale, cu scheletul si structura de diverse tipuri si cu suprafetele exterioare din sticla, prevazute cu instalatii de incalzire, irigare, aerisire, sustinere, iluminare, fertilizare, etc., precum si cu utilaje si echipamente corespunzatoare, in care se creeaza un climat artificial optim cresteri si dezvoltarii plantelor pe tot parcursul anului.
Spatiile protejate cu masa plastica reprezinta constructii destinate atat producerii de rasaduri, cat si productiei timpurii si extratimpurii.
Tipurile constructive de adaposturi din mase plastice se impart in:
tunele (adaposturi simple, joase);
solarii (adaposturi inalte).
Tunelele (adaposturile simple, joase) sunt constructii cu un schelet usor, joase, acoperite cu folie de polietilena.
Solariile
(adaposturile inalte) sunt constructii alcatuite dintr-un schelet de lemn, fier
sau beton, cu diferite elemente de rezistenta
si acoperite cu folie din polietilena. Rasadnitele folosite in legumicultura tarii noastre
sunt de diferite tipuri, deosebindu-se prin
regimul de temperatura
din interior, dupa sursa agentului termic, dupa numarul pantelor, pozitia fata
de suprafata solului, dupa materialele de constructie, dupa gradul de
mobilitate, etc.
Suprafetele ocupate cu aceste constructii se afla in crestere, de
asemenea sunt tendinte in
ceea ce priveste diversificarea tipurilor constructive.
4.3.PREGATIREA CONSTRUCTIILOR SI A INVENTARULUI NECESAR PRODUCERII RASADURILOR
Incheierea fiecarui ciclu de productie presupune indepartarea tuturor resturilor vegetale din sere, solarii si rasadnite, dupa ce in prealabil a fost efectuat un control fitosanitar riguros, intervenindu-se toate focarele infestate si infectate. Se face verificarea li repararea elementelor constructive precum si a instalatiilor existente.
O importanta
deosebita prezinta lucrarea de dezinfectie a solului, care se efectueaza atat
in
scop preventiv, cat si curativ. Dezinfectia se face pe cale fizica termica,
utilizandu-se aburul si pe
cale chimica,
folosindu-se Ditrapex 500 - 700 l/ha, Vapam 1000-1500 l/ha, Basamid 500-700
l/ha,
Dazomet 450 kg/ha ,
Formaldehida 32-40%. Dupa aplicarea tratamentelor, constructia
ramane in
repaus 7-20 zile, dupa care se trece la organizarea si desfasurarea proceselor
de productie.
Dezinfectia constructiilor, a uneltelor si ghivecelor se face cu urmatoarele cu produse: Dithane M 45 - 0,2%, Poliram Combi - 0,4%, Carbetox - 0,4%, Tedion - 0,2%.
4.4.PAMANTURILE FOLOSITE IN LEGUMICULTURA
Procesul de producere al rasadurilor este organizat atat in directia asigurarii de material suficient si in perioada optima fiecarui sistem de cultivare, cat si in ceea ce priveste producerea unor plante viguroase, cu internodii scurte, cu tulpina groasa, cu colorit specific, sanatoase, fara urme de atac de boli si daunatori.
Pe langa factorii de vegetatie prezentati, substratul pentru producerea rasadului are o insemnatate foarte mare, intrucat prin
intermediul lui se asigura plantelor hrana necesara.
In legumicultura se folosesc pentru realizarea
substratului nutritiv mai multe componente:
mranita, turba, pamantul de telina, pamantul de gradina, compostul, nisipul, etc. Acestor componente
li se adauga cantitatile necesare de ingrasaminte chimice in vederea asigurarii
optime a aprovizionarii
cu elemente de nutritie.
La prepararea amestecurilor este recomandat a se adauga la fiecare m cate 3 kg superfosfat, 0,75 kg azotat de amoniu si 0,5 kg sulfat de potasiu.
4.5.SEMANATUL SI REPICATUL RASADURILOR
Semanatul in vederea producerii rasadurilor de legume se face in randuri, la 5 cm distanta, in cazul in care acesta se repica si de la 8 cm in conditiile in care nu se repica. Pe rand, de asemenea, se seamana mai des cand se repica si mai rar cand nu se efectueaza repicatul. Adancimea de insamantare este conditionata de dimensiunile semintelor, fiind intre 0,5 si 1,5 cm.
Cantitatea
de samanta necesara producerii rasadului pentru 1 ha cultura difera de la o
specie la alta: ardei 0,8-1 kg, castraveti 0,7 kg, tomate 0,250-0,300 kg, varzoase
0,5 kg, telina 0,1 kg, etc.
Dupa executarea semanatului, samanta se acopera cu un strat de 0,5-1,5
cm amestec de
pamanturi, se uda si se intinde deasupra o folie de polietilena, care se mentine
astfel pana se constata inceputul rasaririi. Factorii climatici, in principal
temperatura, umiditatea si aerisirea, trebuie astfel condusi incat rasarirea sa fie grabita, iar in perioada de la repicat la plantat sa
fie preintampinata alungirea si imbolnavirea.
Repicarea
rasadurilor se face cat mai timpuriu, in faza de cotiledoane si inceputul aparitiei
primei
nutritive sa aiba umiditate de 70-80% din capacitatea pentru apa a
amestecului si temperatura de 20-
oC.
4.6.LUCRARI DE INGRIJIRE A RASADURILOR
Complexul lucrarilor de ingrijire poate fi rezumat la dirijarea factorilor de mediu, in sensul satisfacerii cerintelor plantelor cultivate si a scopului urmarit de cultivator. In primul rand, se are in vedere regimul de lumina, in concordanta cu el programandu-se regimul de caldura, umiditate, aerisire, etc.
Asigurarea optima a factorilor care influenteaza procesele de crestere a rasadurilor conduce la obtinerea unor plante viguroase, cu un habitus convenabil, cu o buna dezvoltare a sistemului foliar si radicular, pregatite si adaptate sa suporte socul transplantarii la locul definitiv in sere, solarii si mai ales in camp deschis.Un rol important pentru obtinerea unui rasad de buna calitate al are dirijarea regimului de nutritie, care se realizeaza prin fertilizari faziale.
Rasadurile trebuie sa fie libere de boli si daunatori, fapt pentru care masurile fitosanitare si cele de stimulare a germinarii reprezinta mijloace principale de actiune in vederea obtinerii unui material sanatos si viguros.
|
