Raphanus sativus - Ridiche

Raphanus sativus - Ridiche

Planta ierboasa anuala cu radacina pivotanta, subtire sau îngrosata, carnoasa.

Tulpina înalta de 20-100 cm, erecta, cilindric 18118i85s 59;, neteda, bogat ramificata, fistuloasa, glabra sau setos paroasa. Frunze inferioare petiolate, mari, lungi de 20-30 cm, lirat penat sectate, cu segmentul terminal mare, rotund sau eliptic, neregulat ondulat, crenat, cordat sau confluent cu laciniile învecinate. Lacinii ovate, ondulat dintate, decrescente spre baza frunzei, viu verzi, des sau mai rar setos paroase. Frunze mijlocii asemanatoare, scurt petiolate, cele superioare lanceolate, întregi, toate verzi închise. Inflorescenta racem lax, cu flori mirositoare, mari. Sepale 4, îngust lanceolate, glabre sau paroase, petale 4, albe sau violete, cu nervatiune mai închis colorata, cu limb obovat, cuneat îngustat într-o unguicula lunga cât caliciu. Stamine 6, inegale, glande nectarifere 4, la partea interioara a bazei staminelor scurte si câte una, înaintea bazei perechilor de stamine lungi. Ovar sesil. Fructul matur cilindric, putin lat si brazdat în sens longitudinal, îngustându-se treptat într-un cioc conic, la maturitate nu se rupe în bucati; suprafata pieloasa, interiorul spongios si lacunos.

Se cultiva foarte mult în numeroase forme, de unde se salbaticeste. Importanta prezinta radacinile îngrosate care sunt considerate un bun remediu antiscorbutic, diuretic, expectorant, stimulent. Se utilizeaza în litiaza renala, în tuse, în afectiuni hepatice.

Fam. Resedaceae

Cuprinde plante anuale, bianuale sau perne, cu frunze alterne, mai lungi decât late, flori dispuse bilateral simetric. O floare prezinta 2-8 sepale, 2-8 petale libere, stamine numeroase, inserate pe un disc lateral, gineceu bicarpelar superior. Fructul este de obicei o capsula deschisa la vârf, uneori folicula sau baca.

Reseda lutea - Reseda

Planta ierboasa, glabra sau papilos scabra, cu tulpina erecta sau ascendenta, înalta de 30-70 cm, ramificata de la baza, uneori simpla. Frunze alterne, cele de la baza trifide, rar întregi, cele mijlocii dublu ternate sau 2-3 penat fidate, cele superioare trifidate, cu segmentele lanceolate, pâna la liniare, cu margini ondulate. Inflorescenta un racem terminal, la început scurt si dens, mai târziu alungit. Sepale 6, liniare, inegale, petale 6, verzui-galbene, mai lungi decât sepalele, caduce, cele superioare trilobate, stamine de obicei 20, cu filamente filiforme , prevazute cu peri scurti ca si anterele.

Capsula ovat oblonga, erecta, la vârf trunchiata, cu 3 dinti scurti. Creste pe câmpuri, coaste aride, pe margini de drumuri, semanaturi; comuna din regiunea de câmpie pâna în zona dealurilor.

Planta a fost mult cultivata în Europa pentru proprietatile ei tinctoriale datorita luteolinei, o substanta care coloreaza în galben tesaturile. În medicina noastra traditionala planta era folosita pentru proprietatile ei vulnerare, diuretice, sudorifice, vomitive si antiscorbutice. Se foloseste în boli renale, pentru tratarea bubelor si ranilor.

ORD. SALICALES

Cuprinde plante lemnoase sub forma de arbori si arbusti, înalti de la câtiva centimetri (salciile pitice) pâna la 10-20 m. Sunt plante unisexuate dioice, cu florile grupate în amenti pendenti sau erecti. Florile mascule, foarte reduse, sunt alcatuite din 2 sau mai multe stamine înconjurate la baza de o bractee iar cele femele din 2 carpele concrescute, însotite de asemenea de o bractee. Fructul este o capsula cu mai multe seminte acoperite cu peri lungi si fini. Ordinul cuprinde o singura familie.

Fam. Salicaceae

Cuprinde arbori si arbusti cu frunze întregi, alterne. Flori unisexuate, nude, apar adesea înainte de înfrunzire. Fructe mice sub forma de capsule care se desfac în 2-4 valve.