Rhamnus catharticus - Verigariu, spinul cerbului
Arbust indigen, comun în tara, frecvent întâlnit în lizierele padurilor, subarboretul padurilor de stejar, tufarisuri, de la câmpie (silvostepa) si de deal, sporadic în etajul montan. Tulpina îna 15115u208p lta de 2-3 m, cu scoarta bruna ce se exfoliaza în inele; lemn tare, greu. Lujeri cenusii, frecvent terminati cu un ghimpe. Frunze opuse, eliptice, cu nervuri arcuite, pe margini crenat-serate, lungi de 4-8 cm, glabre. Flori verzi-galbui, poligame, mici, pe tipul 4, dispuse câte 2-5 în fascicule axilare. Fructe, drupe sferice (6-8 mm), negre, cu peduncul de 0,5-1 cm. Samânta ovoidala.
Produsul vegetal utilizat este reprezentat de fructe, Rhamni catharticae fructus sau Spinae cervinae fructus, care contin derivati antrachinonici, flavonoide, antociani. Au actiune laxativa si diuretica.
Zizyphus jujuba
Arbust de pâna la 8 m înaltime cu ramuri cu lujeri spinosi, geniculati, glabri, cu numeroase lenticele mici. Spinii se dispun cate 2 la baza frunzelor, unul drept, celalalt recurbat. Frunze alterne, asimetrice, glabre, alungit ovate, la vârf obtuze si mucronate, pe margini, scurt petiolate, cu 3 nervuri ce pornesc de la baza laminei.
Flori galbene, dispuse câte 2-5 în cime dese, axilare, foarte scurt pedicelate. Fruct drupa sferica sau alungit ovoidala de 2-3 cm lungime, rosie, bruna sau neagra, comestibila. Specie foarte rara în regiunea de stepa din Dobrogea.
Importanta prezinta fructele care contin saponozide, glucoza, ulei gras, vitamina C, tanin, rezine si au proprietati emoliente, fluidificând secretiile bronhice, se folosesc ca expectorante si antispastice.
Fam. Vitaceae
Vitaceele sunt plante de obicei urcatoare, cu frunze lobate sau compuse, palmat nervate, însotite de stipele. Tulpina se ridica în sus gratie cârceilor asezati în pozitie opusa frunzelor. Florile sunt mici si verzui, grupate în raceme compuse care au aceeasi pozitie ca si cârceii. Ele sunt bisexuate, având caliciul, corola si staminele tetra, pentamere, iar gineceul format din 2-4 (8) carpele, cu doua loji, în fiecare cu câte 1-2 ovule. Caliciul este foarte redus; corola ramâne unita în partea superioara, iar la înflorire se desface de la baza împinsa de stamine si cade ca o scufie. Fructul este o baca. Semintele au endospermul bogat în substante uleioase. Cuprinde vreo 600 specii raspândite mai mult în zona tropicala.
|
