Rosa rugosa

Arbust erect de pana la2m.tulpini groase,tomentoase,cu numeroase sete si ghimpi.

Foliole 5/6,eliptice pana la elliptic obovate,de 2/5cm lungime,acute sau obtuse,serate,pe fata verzi inchis lucitoare,rugoase,glabre ,pe dos glaucescente,pubescente si reticulare,pieloase.Petiol tomentos si cu sete.Florile purpurii pana la albe,de 6/8 cm diametru,solitare sau in inflorescente pauciflore,pedunculi scurti,setaceu parosi,receptacul glabru.

Frunze depress globules,glabru,rosu,de 2/2,5 cm diametru.infloreste in lunile

Iunie pana in septembrie 6/8).

Raspandire in tara:GBG.TIMISOARA GBB

Raspandire generala:CHINA DE NORD,COREEA,JAPONIA.

VARIABILITATEA SPECIEI

Dintre numeroase forme horticole ale acestei specii,amintimcateva mai representative:

_Conrad Ferdinand Meyer=flori mari,mirositoare,semiinvoalte,galbene auri,devin aramii apoi galbene palid,cu inflorire intermitenta.

_M-me Georges Bruant:flori mari,invoalte,albe,nemirsitoare,cu inflorire intermitenta.

_Alba-forma alba W.Robins-forma simplex Hort.-flori albe,simple.

Importanta speciei si indicatii de cultura:

Specie apreciata pt diversitayea culorilor florilor,mirosul placut si marimea acestora.Avand o mare plasticitate,se foloseste in lucrari de ameliorare si hibridare,ca tip al unei mari grupe de trandafiri cu crestere viguroasa,flori si fructe foarte decorative.

Rosa rugosa x indica=rosa x calocarpa v hibrizi)

RHUS TYPHINA

OTETAR

Arbust sau arbore_10m.Lujeri des parosi.Frunzele de cca 40cm lungime,foliole 11-13,oblong lanceolate ,de 5-12 cm lungime,acuminate,serate,pe dos glauce,in tinerete pubescente.Florile verzi in panicule dese,paroase,de 10-12 cm lungime.Fruct rosu abundant paros.

Flori (VI-VIII).Fructe VII-XI)(IV).

Raspandire in tara:reg BAIA MARE:PAULESTI,LIVADA

-reg CLUJ,DEJ,CAMPENI:RASCRUCI,BONTIDA,BECLEAN,GILAU.

reg IASI:IASI

VARIABILITATEA SPECIEI

DISSECTA-FORMA DISSECTA REHD.-varietatea laciniata Manning non Wood-Foliole penat sectate.-GBG,GBB,ICF Snagov,

ICF Miciurin.ICF Baragan.Iasi.

Obs:acest cultivar este in mod current confundat la noi cu varianta laciniata WOOD,care are foliolele si bracteile adanc laciriat dintate,iar inflorescenta partial transformata in bractei rasucite.varietatea este spontana in arealul natural al speciei.

IMPORTANTA SPECIEI: Specie de interes ornamental mai ales toamna,

Cand frunzele iau o minunata coloratie rosie.este utilizata in lucrarile de consolidare a coastelor si taluzelor,avand o mare putere de drajonare si un glabra.S.ORBICULATUS

Frunze deplin dezvoltate.Fructe albe sau roze.Corola campanulata,la interior pubescenta.

Frunze aciculare sau solzoase.Stile si stamina exerte.S.OCCIDENTALIS

Frunze niciodata aciculare sau solzoase.Stile si stigmat incluse.S.ALBUS

SYMPHORICARPOS ALBUS

BLAKE-S.RACEMOSUS MICHX

Arbust-1m cu lujeri erecti.Frunzele eliptice pana la elliptic oblongi,de 2-5 cm lungime,obtuse,pe lastari adesea sinuat lobate,pe dos pubescsnte.Floriler in spice terminate sau fasciculate.Corola roza de cca 0,6 cm lungime,la interior pubescenta.Fructul globules sau ovoid,de 0,8-1,2 cm lungime.Flori(VI-IX)Fructe(IX-XI)

RASPAND IN TARA:-comun in parcuri si gradini.

RASP GENER:America de Nord

VARIABILITATEA SPECIEI

VAR.LAEVIGATUS (ferm)BlakeS.RACEMOSUS VAR LAEVIGASUS FERM-S.RACEMOSUS HORT-Frunze de regula mai mari,de 3-7 cm lungime,glabre.Fructe mai mari-GBB(America de Nord).

De la cuvintele grecesti SYMPHORA=ingramadire,si

KARPOS=fruct,referitor la asezarea fructelor pe ramuri.

Importanta speciei si indicatiile de cultura

Arbust ornamental,remarcabil in special toamna sau iarna prin abundenta fructelor mari,albe.Nu este exigent fata de sol,putand vegeta pe soluri foarte uscate,in locuri insorite sau semiumbrite.Este rezistent la ger si fum.system radicular bogat.

Frunzele si scoarta contin substante tanante valorificabile,iar fructele pot fi utilizate in fabricarea otetului.

INDICATII DE CULTURA:

Specie bine adaptata conditiilor climatice din regiunea de campie si deal.

Rezista destul de bine la ger dar are nevoie de multa caldura in cursul perioadei de vegetatie.Merge sip e soluri usor saraturoase si suporta umbrurea.

Inmultirea se poate face prin butasi de radacina.Drajoneaza viguros.

SYMPHORICARPUS ALBUS

Arbusti erecti ,uneori prostate.Frunze cazatoare,opuse scurt petiolate,intregi sau numai exceptional pe lastari lobate.Flori complete,axilare,in spice sau fascicule .Caliciu 4-5 dintat.Stamine incluse sau erecte,stil subtire,cu stigmat capitat.Fructul o baca cu doua seminte.

Genul cuprinde cca 15 specii originale din America de Nord si China,dintre care la noi in cultura 4 si 1 hibrid.

Specii de interes ornamental mult cultivate la noi in parcuri si gradini,putin exigente fata de sol sic lima.

Inmultirea se poate face prin seminte,dar mai ales prn butasire,ultimul procedeu dand o productie mai mare de puieti.

Butasirea se face toamna tarziu,cu butasi lignificati de 15-25 cm.plantati in aer liber.In

toamna urmatoare puieti se repica la 30 cm pe rand.

Determinarea speciilor

Frunze reduse la teci membranoase sau care cad curand dupa inflorirea plantei.Aarbust bogat ramificat,cu aspect de matura.Ramuri de regula verzi.

Fruct rosu.Flori in spice sau fascicule dese,axilare.Corola la interior