SUBCLASA AMENTIFERAE (HAMAMELIDAE)
Cuprinde dicotiledonate lemnoase cu flori ciclice, unisexuate (rar hermafrodite), monochlamidee, cu perigon sepaloid sau petaloid, mai rar diplochlamidee sau cu învelisuri florale rudimentare (rar nude).
Majoritatea speciilor au florile grupate în amenti condensati (cel putin cele mascule), de unde si denumirea de amentifere. Androceul poate fi format din una sau mai multe stamine. Gineceul apocarp sau sincarp, poate avea pozitie inferioara sau superioara si este alcatuit dintr-un numar redus de carpele sau chiar una singura.
Anatomic, unele amentifere prezinta traheide cu punctuatiuni areolate. O particularitate a lor o constituie modul de patrundere a tubului polinic în ovul, prin baza acestuia (salazogamie). Polenizarea este anemofila, iar fecundatia simpla, foarte îndelungata (de la polenizare pâna la patrunderea spematiilor la oosfera, dureaza adesea un an). Subclasa Hamamelidae cuprinde 6 ordine cu un numar redus de familii.
ORD. HAMAMELIDALES
Cuprinde arbori si arbusti ce prezinta în xilem traheide cu punctuatiuni areolate. Frunzele sunt dispuse altern, iar florile hermafrodite sau unisexuate sunt fie lipsite de învelis floral, fie prezinta un învelis floral simplu sau dublu. Ordinul cuprinde 2 familii: Platanaceae si Hamamelidaceae.
Fam. Hamamelidaceae
Cuprinde arbori si arbusti cu raspândire mai ales în zonele subtropicale ale Americii, Asiei si Australiei. Frunzele sunt sempervirente sau cazatoare (decidue), dispuse altern sau spiralat, petiolate, fara teaca, odorante sau lipsite de miros, simple. Lamina poate fi întreaga sau palmat divizata, cu peri stelati. Florile sunt mici, grupate în inflorescente sub forma de amenti (mai rar capitule, raceme, panicule) si sunt înconjurate sau nu de un involucru de bractei colorate. Florile sunt de regula actinomorfe, se maturizeaza devreme si sunt formate din 4 verticile de câte 4-5 piese. Periantul este format din caliciu si corola distincte sau poate fi perigon sepaloid (uneori lipseste). Se dispun în 1-2 cicluri, izomere. Caliciul din 4-5 sepale libere sau concrescute dispuse într-un verticil, sunt imbricate, dialisepale sau gamosepale. Corola, când este prezenta, poate fi formata din 2-4 sau 5 petale unite dispuse în verticil. Petalele sunt lungi, uneori rasucite în mugure sub forma de arc. Sunt sesile sau unguiculate. Androceul este format din 4-32 stamine, neramificate, libere, dispuse pe unu sau 2 verticile. Staminele pot fi în totalitate fertile sau pot prezenta alternativ si staminodii.
Hamamelis virginiana
Este un arbust mic de 5-6 m înaltime, originar din America de Nord. Frunzele întregi sunt dispuse altern, sunt scurt petiolate, romboidale sau ovale, cu baza asimetrica, marginea crene 515f511f lata. Nervurile de ordinul 3 si 4 sunt ramificate, se anastomozeaza si dau frunzei aspect reticulat.
Florile sunt mici, tetramere, grupate în amenti axilari. Petalele sunt lungi, liniare ca niste benzi, de culoare galbena.
Medicinal se folosesc Hamamelidis folium si Hamamelidis cortex (mai rar). Frunzele contin pâna la 10% taninuri galice (hamamelitanin), acid galic, taninuri mixte, flavone, proantociani, ulei volatil. Se utilizeaza sub forma de extracte sau tincturi în afectiuni ale vaselor venoase - varice, hemoroizi, flebite, dar si în dermite, eczeme, etc datorita actiunii vasoconstrictoare, hemostatice, astringente. Cutadenul este un produs farmaceutic cu extract de Hamamelis.
Liquidambar orientale
Arbore monoic originar din Asia Mica, cu flori unisexuate lipsite de periant, grupate în amenti, cu frunze palmate. Din trunchiul acestei specii se extrage balsamul de Styrax sau rezina Benzoe, ce contin esteri ai acidului cinamic si benzoic. Se utilizeaza datorita actiunii antiseptice si dezinfectante, cicatrizante (rani, arsuri). Rezina Benzoe se foloseste si în tratamentul scabiei.
Fam. Platanaceae
Unicul gen Platanus, cuprinde putine specii cu raspândire mai ales în America de Nord si zonele mediteraneene. Sunt arbori mari, înalti, cu ritidom albicios, neted, frunze mari palmat lobate (cu 5-7 lobi acuti) si flori unisexuate, monoice, dispuse în inflorescente globuloase, lung pedunculate. Învelisul floral este format din 3-6 foliole, florile masculine au 3-8 stamine iar cele femele 3-6 carpele libere. Polenizarea este anemofila. Fructele poliachene, fiecare poliachena înconjurata de peri lungi. Platanus occidentalis - platan american, are inflorescentele câte una pe un peduncul lung si Platanus orientalis - platanul, originar din Asia Mica, creste viguros, are coroana larga si câte 3-6 inflorescente pe un peduncul lung. Ambele specii se cultiva prin parcuri si alei.
ORD. URTICALES
Celtis australis
Arbore înalt de 5-20 m, cu coroana larga, neregulata. Scoarta neteda, cenusie. Frunze ovat-oblongi pâna la oblong-lanceolate, îngust acuminate, la baza asimetrice, oblic cordate, rotunjite sau brusc îngustate, pe margini ± serate. Flori poligame, cele hermafrodite solitare, cele mascule în fascicule pauciflore. Perigon din 4-5 lacinii libere, androceu din 4-5 stamine, gineceu cu 2 stigmate rasfrânte. Fruct drupa globuloasa. Cultivat ca ornamental. Importanta prezinta scoarta ce contine tanin si are efect astringent, hemostatic.
Humulus lupulus - Hameiul
Planta lemnoasa cu tulpina volubila spre dreapta, înalta de 3-5 m, acoperita cu peri în forma de cârlige. Frunze opuse, aspre, lung-petiolate, digitat lobate, cu marginea lobilor serat dintata. Flori unisexuate dioice. Cele mascule sunt dispuse în cime axilare racemiforme si formate din perigon sepaloid cu 5 diviziuni libere si 5 stamine. Florile femele au periant rudimentar, glandulos si ovar cu 2 stigmate filiforme. Sunt grupate în amenti axilari, pedunculati, formati din bractei dispuse imbricat ce poarta la baza una sau doua achene. Totalitatea bracteelor formeaza un fel de con (strobil). Atât bracteele ce formeaza conul, cât si periantul membranos din jurul achenelor, poarta numeroase glande secretoare de culoare galben aurie, ce contin o substanta amara, aromatica numita lupulina, motiv pentru care se folosesc în industria berii. Importanta prezinta conurile de hamei, Lupuli strobuli, ce contin oleo-rezine, ulei volatil, principii amare, flavone, tanin, substante estrogene. Hameiul are proprietati sedative, tonic amare, anafrodisiace, bacteriostatice, antitumorale si intra în compozitia ceaiurilor calmante si sedative.
Importanta farmaceutica prezinta arinele si coaja trunchiului - Alnii cortex- ce se folosesc în combaterea diareei iar frunzele au actiune febrifuga.
|