Diversitatea fructelor

Fructele

Fructele cu sâmburi

Fructele cu seminþe

Fructe,fructe ºi .iar fructe !

Fructe energizante

10 super motive pentru a consuma fructe !

Caloriile fructelor

Fructele te înfrumuseþeazã

10.Slãbeºti sãnãtos cu fructe

11.Reþete cu fructe

12.Curiozitãþi,glume,proverbe ºi ghicitori

1.Diversitatea fructelor

I. Fructe cãrnoase. Conþin þesuturi moi, bogate in substanþe nutritive cu rolul de a atrage consumatori. Animalele se hrãnesc cu fructele dar contribuie ºi la rãspândirea lor.

Drupe simple(cu o singurã sãmânþã): cireº (a), prun, cais etc.

Drupe compuse: mur, smeur(c) etc.

Bace cu mai multe seminþe): viþa de vie(b), tomate(d) etc.

II. Fructe uscate Înveliºul are rol de protecþie.

.Indehiscente(care nu se deschid):

Nuca (pericarp tare ºi sãmânþa liberã): stejar, alun, fag (a);

Achena (cu o singurã sãmânþã, nelipitã de pereþii fructului): floarea soarelui , chimen, pãpãdie (b) etc.

Cariopsa (cu o singurã sãmânþã, lipitã de pereþii fructului): grâu (c), orz, porumb etc.

Samara seamãnã cu achena dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt): frasin (d), paltin (e), ulm etc.

.Dehiscente(care se deschid)

Pãstãi (se deschid în douã): fasole,salcâm, mazãre (f) etc.

Silicve (se deschid în trei, seminþele rãmânând pe peretele central): rapiþã, varzã etc.

Capsule (au multe carpele, multe seminþe, se deschid prin pori (mac), valve (crin), brânduºa de toamnã (g) etc.

Fructele "false" provin din concreºterea ovarului cu alte pãrþi ale florii. La mãr, cãpºun ºi mãceº, partea comestibilã se formeazã din receptacul. Fructul "botanic" este echivalent cu loja seminþelor de la mãr ºi cu aºa zisele seminþe de la cãpºun ºi mãceº.

2.Fructele

Fructele sunt alimente de origine vegetalã, apreciate din punct de vedere nutritiv prin conþinutul lor bogat în glucide, sãruri minerale, vitamine ºi acizi organici.

Ca structurã, fructele sunt formate din epicarp, mezocarp ºi endocarp, care împreunã formeazã pericarpul.
Epicarpul (pieliþa) reprezintã stratul exterior, format din multe celule plate în care se gãsesc materii colorate ºi aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios ºi cu aspect cerat.
Mezocarpul (pulpa) este format din celule poliedrice care conþin suc ºi între care se gãsesc spaþii libere ce conþin un amestec gazos.
Endocarpul reprezintã partea care înveleºte seminþele ºi poate sã fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un înveliº tare, lemnos, care formeazã sâmburele (caise, prune, piersici, cireºe, etc.).

Clasificarea  fructelor
Fructele se clasificã dupã mai multe criterii, care depind de structurã, gust, aromã, etc.

Dupã structurã,fructele se grupeazã în fructe seminþoase (bace false), care sunt cãrnoase, au seminþele închise în compartimente cu pereþi pergamentoºi (mere, pere, gutui, citrice fructe sâmburoase (drupe), caracterizate prin pulpã suculentã ºi sâmbure tare care închide în interior sãmânþa (caise, prune, piersici, viºine, cireºe, etc.);
- fructele arbuºtilor ºi semiarbuºtilor fructiferi (bace adevãrate ºi false), care au pulpa zemoasã, suculentã ºi cu seminþe mici rãspândite în pulpa fructului (fragi, cãpºuni, zmeurã, smochine, coacãze, agrise ºi afine fructe nucifere, formate numai din endocarp ºi seminþe, deoarece mezocarpul se desprinde înainte de recoltare. Din aceastã grupã fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele

Dupã gust ºi aromã, fructele se grupeazã în citrice lãmâi, portocale, mandarine, grepfruit, chitra acidulate mere, pere, caise, prune, piersici, viºine, cireºe, fragi, cãpºuni, zmeurã, mure astringente gutui, coarne, afine zaharoase - amidoniase (banane, castane uleioase nuci, alune, migdale, arahide, fistic

Dupã conþinutul în substanþe nutritive, fructele se împart în:
fructe zaharate sau cãrnoase, caracterizate prin conþinut mare în apã (75-90%), în glucide (glucozã, fructozã, zaharozã, celulozã) ºi sãrace în lipide ºi protide. Aceste fructe mai conþin substanþe pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic ºi citric), sãruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile în special B1, B2, C (citrice);
- fructe amilacee, bogate în amidon ºi sãrace în zahãr (banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un conþinut mare în lipide ºi mic în apã ºi glucide (nuci, alune, arahide, migdale).

Rolul fructelor în organism
În organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea în bune condiþii ºi a proceselor metabolice, la menþinerea sãnãtãþii. Rolul fructelor în organism se caracterizeazã prin:
- acþiune alcalinizantã, care rezultã prin arderea acizilor organici cu formare de carbonaþi alcalini ºi baze;
- acþiune mineralizantã, datoritã conþinutului în substanþe minerale; de aceea se indicã în anemii, decalcifieri, etc.;
- acþiune vitaminizantã, prin aportul crescut în vitamine.

În fructe se gãsesc urmatoarele vitamine:
- vitamina A, în: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.;
- vitamina B1, în: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
- vitamina B2, în: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane;
- vitamina C, în : citrice, banane, afine, mere, pere etc.;
- vitamina E, în: mãsline, nuci, migdale

Unele fructe, ca ºi legumele, mai au ºi alte acþiuni specifice, ca de exemplu:
- acþiune laxativã, datoritã conþinutului în celuloza, acizi organici, glucide, etc.;
- acþiune colagogã, de stimulare a funcþiilor hepatice;
- acþiune constipantã, fructele care conþin tanin în cantitate mare, ca: afine, coarne;
- acþiune diureticã datoritã conþinutului mare de apã ºi potasiu.

3.Fructele cu sâmburi

Fructele sâmburoase se caracterizeazã printr-un colorit plãcut, sunt suculente, bogate în glucide, uºor asimilabile. Unele fructe din aceastã grupã (cirese, caise, prune, piersici, etc.) sunt valoroase datoritã conþinutului în substanþe minerale (Fe, P, K, Na, Ca, etc.).

Prunul
Este pomul fructifer cel mai rãspândit la noi în þarã; prunele sunt apreciate pentru cantitatea de glucide pe care o conþin ºi pentru sãrurile minerale (Ca, Na, Mg, Fe, etc.). Existã numeroase soiuri ºi se deosebesc între ele prin formã, culoare, suculenþã, perioadã de coacere, aderenþa sâmburelui la pulpa, etc.

Din soiurile de prune varatice fac parte Renglotele de culoare verde-transparentã sau galbenã, cu pulpa zemoasã, acidulatã, cu gust dulce, aromate, cu sâmburele neaderent de pulpã.

Soiurile de toamnã sunt cele mai numeroase, ca de exemplu:
- Tuleul gras, care are fructe de formã ovalã cu pieliþa subþire de culoare violetã-închis sau neagrã, pulpa de culoare verde-galbuie cu gust dulce acriºor.
- Vinetele romaneºti sau brumarii sunt cele mai valoroase; au forma oval-alungitã, pieliþa de culoare vânãtã-închis spre neagrã, subþire ºi foarte elasticã; la suprafatã au un strat de brumã albastruie. Pulpa este de culoare galbenã-verzuie la început, apoi roºiaticã, gust dulce, aromã placutã specificã, neaderentã la sâmbure.
- D'Agen-ul are forma oval-alungitã, mãrime mijlocie, pieliþa roºiaticã-violacee, pulpa neaderentã la sâmbure, suculentã ºi cu gust dulce.
- Grasele romaneºti au fructele globuloase, suculente, pulpa aderentã la sâmbure; se utilizeazã ca fructe de masã.

Caisul
Fructele sale sunt apreciate pentru conþinutul în vitaminele B, C, provitamina A, precum ºi în glucide ºi sãruri minerale. Se consumã în stare proaspatã ºi la diferite preparate.

Soiurile mai importante de caise sunt De Ungaria, cu fructe de calitate superioarã, gust ºi aromã placutã, pulpa neaderentã la sâmbure, suculentã, dulce ºi uºor acidulatã.
- Falca roºie, cu fructe mari ºi mijlocii, formã asimetricã (una din jumãtãþi mai dezvoltatã), pieliþa portocalie, iar pe partea mai expusã la soare de culoare roºie-purpurie , pulpa consistentã, uºor acidulatã ºi aromatã.
- Târzii de Bucureºti, cu fructe de mãrime mijlocie, forma ovalã cu pieliþa galbuie spre galben pe partea care a fost expusã la soare, pulpa dulce, dar nearomatã.

Piersicul  Face fructe foarte apreciate pentru gustul lor plãcut; ele se consumã în stare proaspãtã, ºi la unele preparate.

Soiurile mai utilizate în alimentaþie sunt La France, soi cu fructe moi, pieliþã galbenã, cu nuanþa roºie-purpurie pe partea care a fost expusã la soare. Pulpa este de culoare albã-gãlbuie, roz, zemoasã, finã, dulce, parfumatã, neaderentã la sâmbure.
- Elberta, soi cu fructe mari, jumãtãþi inegale,pieliþ de culoare galbena cu nuante rosii pe partea care a fost insorita, pulpa de culoare galbena-portocalie, tare, fiind parfumata si zemoasa.
- Hale, cu fructe  mari si forma sferica, pielita colorata in galben-auriu si cu rosu puternic spre partea care a fost expusa la soare, pulpa de culoare galbena-aurie, spre centru rosie si suculenta.

Soiurile obisnuite de piersici de marime mica si mijlocie cu pulpa tare, colorata galben-rosie se utilizeaza la compoturi, dulceturi, inghetate, tarte, etc.

Ciresul
Fructele sunt foarte atrãgãtoare prin forma si coloritul lor (rosii, portocalii, galbene, etc.). Ele au forma globulara (rotunda), suprafaþa neteda si lucioasa. Pulpa are structura crocanta, suculenta, cu gust dulce-acriºor, acidulat sau amãrui. Cireºele timpurii de mai conþin multa apa si nu sunt aromate.

Cele mai apreciate sunt cireºele pietroase, care se grupeazã in soiurile Pietroase de Cotnari, cu fructe mari cordiforme, culoarea roºie-rubinie, fin acidulate, plãcute la gust.
- Pietroasa de Leordeni, cu fructe de mãrime mijlocie, forma condiformã alungita, cu culoare de fond a pielitei galbena, iar cea de acoperire rosie-bruna, soi foare dulce si bun la gust.
- Pietroasa Germendorf, cu fructe foarte mari, de culoare roºie închisa, pulpa tare, suculenta, gustoase, foarte apreciate, rezistente la transport.

Cireºele se utilizeazã in stare proaspãtã si la diferite preparate, ca, de exemplu: confiate, compoturi, gem, dulceaþa, etc

Viºinul
Fructele sunt apreciate pentru gustul acriºor datorita gustului mai scãzut in zaharuri si mai mare in acizi organici.

Principalele soiuri de visine sunt Mocanesti, Spaniole, Crisana, etc., care se folosesc la: supe, îngheþate, compoturi, bomboane, gemuri, dulceþuri, prãjituri, etc

4.Fructe cu seminþe

Fructele seminþoase ocupã un loc important în producþia de fructe din România. Din aceasta grupã fac parte: merele, perele ºi gutuile.

Mãrul
Face fructe care se consumã în cea mai mare cantitate, datoritã atât calitaþilor gustative cât ºi conþinutului în substanþe nutritive.

Se cunosc diferite soiuri de mere: de varã, de toamnã ºi de iarnã.

Merele de varã au perioada de coacere în lunile iulie-august. Fructele sunt de mãrime mijlocie, au colorit frumos, gust plãcut, rãcoritor ºi aromat. Aceste fructe, la maturitate, au pulpa suculentã, aspect malaieþ si nu rezistã la pãstrare. Merele de toamnã sunt fructe mari ºi mijlocii, cu gust ºi arome plãcute. Merele de iarnã se recolteazã la sfârºitul lui octombrie.

Cele mai cunoscute soiuri de mere sunt Soiul domnesc - au forma asimetricã, pieliþa groasã, lucioasã, culoare verde galbuie, de consistenþã tare, cu gust plãcut.
Soiul parmen auriu - este cel mai valoros, cu fructe de mãrime mijlocie, formã conicã trunchiatã, cu pieliþã subþire ºi tare. Culoarea exterioarã este aurie cu dungi roºii  pe partea care a fost expusã cãtre soare; pulpa este albã-gãlbuie sau galbenã-deschis, de consistenþa tare, suculentã, acidulatã ºi aromatã. Se recolteazã în septembrie.
Soiul ionatan - are cea mai lungã perioadã de pãstrare ºi este apreciat ca foarte bun; fructele sunt mari ºi mijlocii, forma tronconicã, suprafaþa netedã, lucioasã, culoare galbenã-lãmâie (la bazã), iar deasupra culoare roºie-aprins. Pulpa are culoarea galbenã-verzuie, foarte finã, dulce, aromã specificã.
Soiul cretesc - are utilizãri îndeosebi în arta culinarã la diferite preparate. Au fructele de formã sfericã turtitã, culoarea aurie-verzuie cu dungi viºinii-deschis, gust acriºor, rezistente la transport ºi la pãstrare.

Pãrul
Face fructe cu pulpa mai dulce ºi mai suculente decât a merelor. Dupã însuºirile specifice, perele se clasificã în 3 grupe ºi anume: superioare, mijlocii ºi obiºnuite.

Din grupa perelor superioare fac parte Cure, cu fructe de 100-350 g, formã alungitã, pieliþã galbenã, cu o dungã ruginie în lungime. Pulpa este foarte suculentã ºi uºor astringentã, rezistentã la pãstrare.
- Favorita lui Klapp, de 160-260 g, cu forma alungitã, rotunjitã la bazã, pieliþa groasã, netedã ºi lucioasã la maturitate, culoare galbenã ca lãmâia cu pete cãrãmizii pe partea care a fost expusã spre soare.
- Williams, cu greutatea de 150-250 g, suprafata neregulata, pielita neteda, de culoare la inceput verde-galbuie, cu numeroase pete ruginii, apoi la maturitate galben-aurie; are pulpa foarte frageda si dulce.

Din grupa perelor mijlocii fac parte: Bergamot, Esperen, cu forma rotunda turtita la varf si asimetrica; pielita este groasa, de culoare galbena, mai ruginie pe partea care a fost expusa spre soare. Are pulpa fina, suculenta, dulce, acidulata si aromata.

Alte soiuri de pere sunt: untoasa, Napoleon, Hordenpont, Magdalena, de vara, etc.

Gutuiul
Are fructele mari, aroma puternica, placuta, cu suculenta redusa, consistenta tare, gust astringent; se consuma mai putin in stare proaspata si mai mult preparate.

Soiurile principale de gutui sunt De Constantinopol, care au fructele cu greutatea pana la 700-800 g, asemanatoare cu perele cu pielita galbena-portocalie si pulpa mai putin suculenta.
- Beretki, cu fructele mari, pielita galbena-deschis, pulpa suculenta si aromata.
- De Ploiesti si Husi, cu fructele mai mici, foarte aromate, rezistente la transport si pastrare.

5.Fructe,fructe i iar. fructe!

Iatã cã ai ajuns la piaþã! Fructe care mai de care mai frumoase te îmbie cu aroma ºi cu aspectul lor... Pe care le alegi??? ºtii care sunt proprietãþile lor???

  Caisele

Alexandru cel Mare, într-una din expediþiile sale în Asia a descoperit niºte copaci sãlbatici cu fructe galbene - portocalii dulci. Acesta a fost fermecat de parfumul fructelor "exotice" ºi a luat înapoi în Europa câþiva lãstari.

În Roma Anticã caisele erau denumite "fructele precoce" deoarece erau primele fructe ale verii care se coceau. Aceastã denumire a rãmas ºi s-a rãspândit repede din Europa,pânã în America ºi Australia.

Caisa este un fruct "minune"; conþine vitamina C ºi toata gama B, fier, beta-caroten ºi fibrã. Uscatã sau proaspãtã, caisa reprezintã o gustare excelentã cu efecte deosebite asupra organismului tãu.

Consumul de caise ajutã la prevenirea cancerului ºi la controlarea presiunii sanguine. De asemenea, caisele, datoritã proprietãþilor antioxidante, ajutã la încetinirea procesului de îmbãtrânire ºi creeazã un scut împotriva bolii A.

Caisele se numãrã printre cele mai apreciate fructe, ele fiind consumate cu plãcere atât de cãtre copii cât ºi de cãtre persoanele mai în vârstã.În condiþiile þãrii noastre ele se coc în perioada 1 iulie-15 august.
Fiind bogate în substanþe nutritive ele reprezintã un preþios ajutor al sãnãtãþii, ºi tocmai de aceea este util sã cunoaºtem compoziþia ºi proprietãþile lor.

Fructele conþin apã (85%), zaharuri, acid citric, acid malic, sodiu, mult potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, cupru, multã provitamina A ºi alte vitamine (B1, B2, C, P, PP etc)

Una dintre proprietãþile de bazã ale acestor fructe este aceea cã tonificã sistemul nervos, motiv pentru care sunt recomandate în astenie fizicã ºi intelectualã, stãri depresive, insomnii, nevrozã, stres, obosealã.

Caisele ajutã mult digestia ºi prin proprietãþile lor diuretice ºi depurative, detoxifiã organismul, ii sporesc reacþiile naturale de apãrare, îl fortificã ºi îl regenereazã.
Având acþiune alcalinizantã ele contribuie la menþinerea echilibrului acido- bazic din sângele ºi þesuturile corpului diminuând aciditatea.

În plus caisele, sunt antianemice, antihelmitice ºi antidiareice.
Cura cu caise constã în consumul a 500g-1Kg caise pe zi timp de douã sãptãmâni. Fructele se consuma înainte de mese sau între mese.
Se poate face ºi o cura cu o zi pe sãptãmânã în care se consumã numai caise ºi nimic altceva.
Cura cu caise este recomandatã în toate carentele de vitamina A ºi în toate carentele de oligoelemente.
Fiind bogate în potasiu, caisele sunt recomandate tuturor celor care nu trebuie sã consume sodiu.
Ele mai sunt recomandate în anemie, tratamentul avitaminozelor, convalescentã, litiaze renale sau litiaze biliare.
Cura cu caise este utilã tuturor copiilor rahitici sau cu întârziere în creºtere, adolescenþilor, femeilor gravide ºi bãtrânilor.
Ea dã rezultate foarte bune în anemiile consecutive unei hemoragii.În cosmeticã sucul sau pulpa de caisã reprezintã un tonifiant al pielii normale ºi se foloseºte sub formã de comprese pe faþã

Pepenele roºu

O porþie de pepene roºu (o felie medie) are un conþinut foarte scãzut în sodiu ºi conþine vitamina C. Pepenele nu conþine colesterol ºi are o cantitate foarte micã de grãsimi, el fiind o sursã deosebit de importantã de potasiu. Bogat în fibre solubile în apã, pepenele reduce nivelul colesterolului. Deasemenea pepenele reduce riscul apariþiei cancerului de prostatã ºi curãþã rinichii. Pepenele conþine: 92% apã ºi 8% zaharuri naturale.

Mãrul

Îþi aminteºti vechea zicalã: "Un mãr pe zi, þine doctorul departe"? Se pare cã cel care a spus-o pentru prima datã are dreptate! Merele reprezintã gustarea preferatã a oamenilor din toatã lumea. În general, merele sunt servite crude, însã ele sunt consumate ºi sub formã de jeleu, plãcintã, sos, compot, cidru, sau coapte.

Un mãr mediu conþine 5 grame fibre dietetice, ceea ce înseamnã 20% din cantitatea recomandatã de fibre, pe zi. Fibra aflatã în mere este solubilã ºi se numeste pectinã. În urma cercetãrilor s-a dovedit cã pectina scade, în mod evident, nivelul colesterolului din sânge. De asemenea, merele sunt cunoscute ºi pentru proprietãþile antioxidante.

Consumul ridicat de mere previne bolile de inimã, infarcturile ºi anumite tipuri de cancer. Substanþele aflate în mere ajutã organismul în lupta cu poluarea ºi fumul de þigarã. În concluzie, mãrul este deosebit gustos, ºi în acelaºi timp, sãnãtos.

Piersicile

Piersicile ºi surorile lor mai puþin pãroase, nectarinele, au un gust dulce, aromat, fiind fructe zemoase ºi deosebit de gustoase. Ele reprezintã o sursã bogatã în vitamina C ºi A.

Cu ajutorul acestor fructe putem preveni apariþia cancerului ºi hemoroizilor. Consumul ridicat de piersici înlesneºte digestia, apãrând organismul de constipaþie. Sistemul imunitar este întãrit ºi apãrat de infarcturi ºi alte afecþiuni ale inimii.

Proprietãþile antioxidante aflate în piersicã întârzie procesul de îmbãtrânire ºi îi dau tenului tãu strãlucire ºi luminozitate. Piersicile ºi nectarinele se pot consuma atât proaspete cât ºi refrigerate, sub formã de compot sau confiate.

Banana

Beneficiile nutritive ale bananei:

Datoritã conþinutului impresionant de potasiu, bananele sunt recomandate de doctori pacienþilor cu lipsã de potasiu. O bananã mare (25 cm) conþine 602 mg potasiu ºi numai 140 calorii, 2 g proteine, 4 g fibrã ºi 36 g carbohidraþi. Nu este de mirare cã banana este consideratã un aliment important pentru sãnãtatea copiilor. De asemenea banana este plinã de vitamine ºi minerale: vitamina A, B ºi B6, acid folic, vitamina C, calciu, magneziu, ºi chiar fier ºi zinc. Punând la un loc toate aceste date se vede clar cã banana este printre cele mai sãnãtoase fructe.

Utilizãri medicinale ale bananei:

Anemie - bogate în fier, bananele stimuleazã producerea de hemoglobine din sânge, ajutând astfel în cazurile de anemie.
Presiunea arterialã - acest fruct tropical este foarte bogat în potasiu, dar cu un conþinut scãzut de sare, este perfect pentru cei ce au probleme cu presiunea arterialã. Oamenii de ºtiinþa din SUA merg pânã la a afirma cã banana reduce riscul de creºtere a presiunii arteriale si infarct.
Creºte capacitatea de concentrare - cercetãrile au arãtat cã 200 de elevi dintr-o ºcoalã din Marea Britanie care mâncau câte o bananã de 3 ori pe zi, la mesele principale, au obþinut rezultate mai bune la examene; motivul ar fi cantitatea mare de potasiu din bananã.
Constipaþie - aliment bogat în fibre, banana ajutã la reluarea activitãþii normale a intestinelor.
Depresia - conform unui studiu recent asupra persoanelor ce suferã de depresie, majoritatea au afirmat cã se simt mai bine dupã ce mãnâncã o bananã; acest lucru se întâmpla deoarece banana conþine trytophan, un tip de proteina pe care organismul îl transformã în serotoninã, substanþã despre care se ºtie cã duce la relaxare, la îmbunãtãþirea stãrii afective, etc.

Muºcãturile de þânþari - înainte sã fugiþi la prima farmacie dupã o cremã împotriva muºcãturilor de þânþari, încercaþi sã frecaþi locul afectat cu partea interioarã a coajei de bananã; este un remediu foarte bun, care reduce iritaþia ºi umflarea.
Calmeazã nervii - fiind bogate în vitamina B, bananele ajutã la calmarea sistemului nervos.
Aþi stat peste noapte la servici? Studiile Institutului de Psihologie din Austria aratã cã stresul de la locul de muncã duce la ingerarea unor cantitaþi mari de ciocolatã ºi alte produse pe bazã de ciocolatã. Alt studiu efectuat pe 5.000 de pacienþi obezi dintr-un spital aratã cã majoritatea aveau slujbe sau funcþii foarte solicitante. Concluzia studiului era cã, pentru a evita senzaþia de foame cauzatã de stres, e bine sã controlãm nivelul de zahãr din sânge prin consumarea unor alimente care sã includã carbohidraþi, cum sunt bananele.
Fumatul - bananele îi ajutã ºi pe cei care doresc sã se lase de fumat, prin nivelurile mari de vitamina C, A1, B6, B12 pe care le conþin, precum ºi datoritã magnezului ºi potasiului; acestea ajutã corpul sã se refacã dupã efectele lipsei de nicotinã.
Stres - potasiul este o substanþa mineralã vitalã, care ajutã la normalizarea bãtãilor inimii, trimite oxigen la creier ºi menþine constantã cantitatea de apã din corp. Când suntem stresaþi, metabolismul se accelereazã ºi nivelul de potasiu scade - poate fi adus la normal cu o masã de banane.
Infarct - conform revistei The New England Journal of Medicine, cine mãnâncã banane în mod regulat îºi reduce riscul de infarct cu pânã la 40%.
Controleazã temperatura - multe culturi vãd banana ca fiind un fruct rãcoritor care poate scãdea atât temperatura fizicã cât ºi cea emoþionalã a gravidelor.
Ulcer - banana este folositã în dietele pentru regularizarea traficului intestinal deoarece are o texturã fina ºi moale. Este singurul fruct care poate fi mâncat crud fãrã a face rãu celor suferinzi de ulcer. De asemenea, banana neutralizeazã aciditatea crescuta ºi reduce iritaþiile, cãptuºind pereþii stomacului.
Tratarea negilor - cei care se trateazã numai pe cale naturalã, spun cã trebuie sã puneþi pe neg partea interioarã a unei coji de bananã ºi sã legaþi cu un plasture.
Banana este un leac bun împotriva mahmurelii, mai ales dacã e mâncatã sub forma unui milkshake îndulcit cu miere. Banana calmeazã stomacul ºi, cu ajutorul mierii, reface nivelul de zahãr din sânge, în timp ce laptele calmeazã ºi hidrateazã organismul.

Kiwi

In ultimul timp oamenii sunt din ce în ce mai interesaþi de alimentaþie ºi de rolul acesteia pentru sãnãtatea lor. Toate dietele sãnãtoase prescriu consumarea fructelor, legumelor ºi cerealelor, problema este însa cã nu toate fructele sunt perfecte din punctul de vedere al nutrienþilor conþinuþi; majoritatea au numai vitamina A sau C ºi ofera energie din zahãr sau fibre. Kiwi conþine ºi aceste vitamine, desigur, dar oferã mult mai multe beneficii decât celelalte fructe.

Kiwi ºi substanþele nutritive
Conform unor studii recente, kiwi este fructul cu cele mai multe substanþe nutritive din categoria fructelor importante; de exemplu, kiwi conþine mai multã vitaminã C decât o portocalã.
Kiwi conþine o gamã largã de substanþe nutritive:
- luteina, o substanþã care este apreciatã din ce în ce mai mult pentru eficacitatea ei în reducerea riscului de apariþie a cancerului, a bolilor de inimã ºi în prevenirea cataractei. Kiwi este considerat a fi, dupã porumb, fructul cu cea mai bogatã sursã de luteina.
- kiwi conþine toate tipurile de fibrã care protejeazã împotriva bolilor de inimã, a diabetului, cancerului, etc.
- cuprul este un mineral cu rol vital în procesul de creºtere a copiilor pentru cã ajutã la întãrirea oaselor, la dezvoltarea creierului ºi la construirea sistemului imunitar.
- kiwi conþine mai mult potasiu decât bananele; potasiul ajutã la funcþionarea eficientã a inimii ºi are un rol semnificant în controlul presiunii arteriale.
- alte minerale ºi substanþe: magneziu, fier, calciu, vitamina E, B6, C, acid folic, crom, potasiu.
Nu uitaþi cã seminþele de kiwi sunt cele care încorporeazã toþi nutrienþii - proteine, vitamine, minerale.

Kiwi ºi cancerul
O treime din decesele survenite de pe urma cancerului sunt cauzate de o varietate de factori ce þin de dietã. Conform studiilor realizate de Asociaþia Americanã de Cancer, oamenii care mãnâncã mai multe fructe ºi legume care conþin antioxidanþi au risc mai scãzut de a se îmbolnãvi de cancer; de asemenea, suplimentele nutritive cu conþinut de antioxidanþi s-au dovedit a nu avea nici un efect în prevenirea cancerului.
Antioxidanþii cum sunt vitamina C, E, seleniul, etc. se gãsesc din abundenþã în fructe ºi legume. Specialiºtii spun cã dacã mâncãm cinci sau mai multe fructe sau legume pe zi reducem riscul de a ne îmbolavi de diferite forme de cancer.
Din punctul de vedere al antioxidanþilor prezenþi, kiwi se aflã pe locul trei, dupã portocale ºi struguri.

Pãstrarea fructelor kiwi
Dacã fructul este copt ºi moale la atingere, trebuie pus la rece pentru a se pãstra mai mult. Umezeala este importantã pentru kiwi; dacã nu consumaþi fructul imediat e recomandabil sã îl pãstraþi într-o pungã de plastic.
Kiwi nu se altereazã cam 2-3 sãptãmâni de când îl cumpãraþi, sau mai mult, daca îl þineþi la rece ºi izolat. Kiwi NU se aºeazº alãturi de alte fructe sau legume. Se þine departe de surse de cãldurã ºi nu în lumina directã a razelor de soare.

Consumarea fructului
Deºi majoritatea oamenilor prefera sã cojeascã bine kiwi înainte de a-l mânca, aceasta operaþie nu este neaparat necesarã. Este destul sã rãcãiþi uºor coaja maro, pentru cã în stratul de sub ea se afla cea mai mare cantitate de vitamina C. Daca preferaþi sã feliaþi kiwi, trebuie sã ºtiþi cã, aciditatea fructului are un rol important în pãstrarea vitaminelor, care altfel s-ar pierde din cauza cãldurii, uscãrii sau oxidãrii. Prin urmare, este recomandat sa îl consumaþi imediat dupã tãiere; odatã tãiat, nu trebuie lãsat la aer liber.

Lãmâia

Lãmâile au un rol foarte important în aroma multor preparate alimentare. Pe lângã faptul cã sunt foarte aromate, fructele lãmâiului sunt pline de vitamina C. Lipsa vitaminei C din corp duce la îmbolnãvirea cu scorbut, o mare problemã în America, pe timpul goanei dupã aur;atunci s-au înregistrat foarte multe cazuri iar lãmâile proaspete se gãseau atât de rar, încât minerii dãdeau chiar ºi 1$ pe o lãmâie (cam 17$ în zilele noastre). De abia în 1932, când a fost descoperitã vitamina C, oamenii de ºtiinþa ºi-au dat seama cã acest element, ºi nu lãmâia în sine, protejeazã organismul împotriva scorbutului.

În afara faptului cã oferã o cantitate substanþialã de vitamina C, principalul beneficiu al lãmâilor este legat de mâncãruri. Sucul proaspãt sau coaja rasã de lãmâie adãugat în prepararea reþetelor poate reduce sau chiar înlocui cantitatea de sare necesarã pentru a da gust orezului, cartofilor, salatelor sau legumelor fierte.

Lãmâile sunt probabil originare din subcontinentul indian, ºi s-au gãsit reprezentãri ale acestoraîn timpul cruciadelor, iar Columbus sã fi luat cu el în Lumea Nouã seminþe de lãmâi ºi de lime, în una din cãlãtorii. Se ºtie cã arborii citrici, printre care ºi lãmâii, au fost plantaþi în zona cunoscutã acum ca Florida în secolul al 16-lea.

Specii de lãmâi

Existã douã genuri principale de lãmâi - acide ºi dulci. Tipurile acide sunt cele întâlnite pe piaþa; cele dulci, cum sunt lãmâile Meyer, sunt cultivate de grãdinari ca fructe ornamentale, deºi de un timp ºi acestea se gãsesc pe piaþã, primãvara, în magazinele specializate. Lãmâile acide se împart în douã varietãþi importante: Eureka ºi Lisabona - cele douã diferã oarecum in dimensiune, formã ºi, grosimea coajei, dar sunt în general la fel.

Lãmâile Eureka - sunt probabil cele mai rãspândite în întreaga lume. Au gâtul scurt la partea dinspre codiþã, au puþine seminþe, coaja este destul de subþire ºi conþin mult suc.

Lãmâile Lisabona - sunt mult mai þuguiate, nu au seminþe aproape deloc, iar coaja este mai groasº. Ca ºi Eureka, conþin între 26%-31% suc.

Lãmâile Meyer - sunt ºi ele foarte rãspândite, dar nu sunt în realitate 100% lãmâi, ci o încruciºare dintre portocalã ºi lãmâi. Pentru cã sunt mai puþin acide ºi mai dulci decât celelalte, aceastã varietate este cea mai cultivatã ca arbust de interior.

Cumpãrarea lãmâilor

La cumpãrare, fructele trebuie sa fie ferme, lucioase ºi destul de frumoase încât sã vã poatã decora bucãtãria. Culoarea trebuie sa fie strãlucitoare, galbenã, nu spre verde. Daca partea exterioarã (coaja) este matã, mãzãratã, este foarte posibil ca lãmâia sã aibã coaja foarte groasã ºi , evident, puþinã pulpã ºi suc - lãmâile mari au cu siguranþã coaja groasã. Cele mai zemoase sunt fructele grele, cu coaja finã. Evitaþi sã cumpãraþi lãmâi tari, grunjoase sau foarte fine.

Pãstrarea lãmâilor

Dacã folosiþi lãmâile la scurt timp dupã cumpãrare, le puteþi lãsa într-un coº, la temperatura camerei; se pãstreazã chiar ºi douã sãptãmâni fãrã sã stea în frigider. Lãmâile puse intr-o punga de plastic, la frigider, þin ºase sãptãmâni.

Prepararea lãmâilor

Pentru a scoate tot ce este mai bun dintr-o lãmâie, fructul trebuie sa fie la temperatura camerei sau chiar mai cald (îl puteþi pune în apã caldã, dupã care rulaþi-l intre palme pânã devine mai moale).

In magazine se gãsesc o grãmadã de aparate de stors fructe, dar cel mai simplu este sa o faceþi cu mâna. Dacã nu aveþi nevoie de tot sucul unei lãmâi, puteþi înþepa fructul cu o scobitoare, stoarceþi cât vã trebuie ºi apoi "sigilaþi" lãmâia, înfigând scobitoarea la loc.

De asemenea, existã multe reþete care includ coaja rasã de lãmâie. Înainte nu uitaþi cã trebuie sã spãlaþi lãmâia.

O lãmâie mare conþine cam 3-4 linguri de suc si 2-3 linguriþe de coaja rasã.

6.Fructe energizante!

Migdala dulce

Printre toate fructele energizante existã unele care au o valoare caloricã foarte mare, fapt ce le indicã în tratamentul unei afecþiuni epuizante...

Un alt fruct energizant este migdala dulce (Prunus dulcis), a cãrui valoare caloricã este de aproximativ 650 de calorii (fruct uscat). Migdalele conþin o mare cantitate de vitamine A ºi B, fermenþi, sãruri de potasiu, în cantitate mare sãruri minerale de calciu, fosfor, fier etc., o enzimã (emulsina) ºi substanþe glucidice (zaharoase) în procentaj ridicat.

Miezul migdalelor dulci (comestibil) este folosit mult în cosmeticã sub formã de lapte de migdale ºi mai rar în terapeuticã în unele afecþiuni ale cãilor respiratorii, în boala ulceroasã, ca factor energetic, remineralizant pentru cei care depun eforturi, în scleroze ºi în toate afecþiunile rezultate din prezenþa depozitelor de colesterol.

Curmala

La rândul ei, curmala (Phoenix dactilifera), fruct produs de un palmier exotic, conþine o mare cantitate de substanþe zaharoase, ceea ce îi conferã calitatea de puternic energizant (circa 350 de calorii la sutã de grame de produs uscat).

Curmala este foarte bogatã în produºi minerali precum sãrurile de calciu, fier (produsul este antianemic), de magneziu, în procentaje notabile, care le dau calitãþi terapeutice: susþinerea eforturilor fizice ºi intelectuale, în perioada de creºtere, remineralizante, în prevenirea îmbãtrânirii ºi a cancerozei (sãrurile de magneziu). Acest lucru este susþinut de prezenþa principalelor vitamine A, B, C ºi D, ca susþinãtoare ºi stimulatoare de metabolisme În fine, derivaþii cumarinici pe care-i conþine îi conferã unele calitãþi pectorale ºi emoliente (în combaterea tusei).

Aluna de pãdure

Un alt fruct energizant, cu calitãþi superioare, este aluna de pãdure (Corylus avellana) de provenienþã indigenã. Fructul este, de asemenea, foarte bogat în substanþe grase (mai mult de 50% din greutatea fructului uscat), din substanþe azotate, în cantitate mare, sãruri minerale de calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf,clor , sodiu, fier ºi cupru, iar ca vitamine pe cele liposolubile ºi vitaminele B.

Valoarea energeticã a fructelor uscate este de aproape 700 de calorii, fapt ce le conferã calitãþi energizante atât de necesare celor care suferã mai ales de diabet zaharat ºi TBC, dupã boli epuizante sau celor care depun efort (ºcolari, sportivi ºi casectici). De menþionat faptul cã prin amestecarea fructelor energizante cu miere, creºte valoarea energizantã a acestora. Alunele de pãdure conþin, de asemenea, un ulei

hipocolesterolemiant datoritã acizilor graºi nesaturaþi pe care îi conþin.

Nuca

Un alt fruct energizant este miezul de nucã uscat (Juglans regia), care dezvoltã o energie echivalentã a circa 700 de calorii, care sunt produse în special de cantitatea mare de ulei pe care o conþine. Substanþele zaharoase nu produc decât o micã parte din energie. Miezul de nucã este bogat în sãruri de potasiu, de fosfor, fier, în sãruri de cupru ºi zinc. Mai conþine vitaminele A, B ºi C.

Miezul de nucã, în afarã de acþiunea sa energizantã, este activ ºi în unele afecþiuni renale (diuretic), ale pielii (este depurativ), în reumatism ºi gutã. Datoritã conþinutului sãu mic de zahãr este indicat diabeticilor.

Smochina

Ultimul fruct din aceastã serie a energizantelor este smochina (Ficus Carica) cu cele 250 g de calorii la suta de grame de produs uscat; acest efect energizant se datoreazã, de asemenea, substanþelor zaharoase pe care le conþine în cantitate mare. Pe lângã toate acestea, smochina conþine numeroase sãruri minerale de fosfor, sulf, clor, sodiu, magneziu, calciu, fier, zinc, cupru, mangan, apoi vitaminele A, B, PP etc.), toate substanþele necesare consolidãrii organismului ca susþinãtoare de efort ºi activatoare de metabolism. Smochinele sunt nutritive ºi uºor digerabile.Se recomandã în astenii ºi constipaþii.

7. 10 super motive pentru a

consuma fructe!

10 super argumente în favoarea consumului de fructe! Sãnãtate, energie, bunã-dispoziþie...

. Fructele au un conþinut ridicat de apã. Aºa cum are ºi organismul tãu. Dacã stai sã te gândeºti este logic sã oferi organismului tãu alimente ce au în conþinutul lor cel puþin la fel de multã apã.

Fructele stimuleazã memoria. Fructele dau energie creierului. Consumul de fructe are un efect pozitiv asupra creierului; uºurându-i activitatea de primire ºi redirecþionare a informaþiei...

. Puterea miraculoasã de vindecare a fructelor. Poveºti spectaculoase s-au auzit despre curele de fructe ºi legume crude care au dus la vindecarea cancerului. Asta dovedeºte faptul cã încã nu ºtim totul despre aceste extraordinare alimente.

. Sunt ieftine. Te-ai gândit vreodatã la cât de mult costã mâncarea? Fructele sunt unele dintre cele mai ieftine ºi cele mai sãnãtoase produse.

Protejeazã organismul de bolile de inimã. Cu toþii cunoaºtem faptul cã o dietã bogatã în fibre scade riscul unei boli de inimã. Bogate în fibre ºi cu un conþinut scãzut de grãsimi, fructele sunt alegerea perfectã.

Reduc nivelul colesterolului. Prea mult colesterol dãuneazã organismului ºi fructele conþin foarte puþin. Produsele animaliere conþin foarte mult colesterol deci, evitaþi consumul de carne ºi lactate ºi înlocuiþi-le cu fructe.

. Înlãturã stãrile depresive. Existã mãrturii ale unor persoane care sufereau de depresii iar în urma unui consum ridicat de fructe proaspete s-au vindecat în mod"miraculos"

. Fructele sunt vii. Ele nu trebuie sã fie ucise pentru a fi consumate. Ele se culeg ºi se servesc. Pur ºi simplu.

. Fructele sunt gustoase. Nu poþi nega aroma deosebitã a fructelor! Dulci-acriºoare, parfumate ºi pline de sãnãtate, fructele iþi dau energie ºi te fac sã te simti plinã de viaþã, mai frumoasã.

Fructele ajutã la slabit.În dietã, fructele sunt recomandate ºi ajutã la menþinerea siluetei. Pentru cei care nu pot urma o dietã le este recomandat un numãr de 9 fructe  care ajutã la slãbit cum ar fi: merele, lãmâia, pepenele.

8.Caloriile fructelor

9.Fructele te înfrumuseþeazã

Toamna pielea are nevoie de energie.
Nimic nu o ajutã mai repede ºi mai
bine decât vitaminele proaspete, luate
din fructe ºi aplicate direct pe obraz

Lãmâia verde

Pentru întinerirea pielii      Stoarceþi o lãmâie verde într-un castronaº. Adãugaþi un pahar de lapte integral (fiert) ºi o lingurã de glicerinã. Amestecaþi bine ºi lãsaþi compoziþia deoparte pentru o jumãtate de orã. Seara, înainte de culcare, aplicaþi amestecul pe faþã, pe mâini ºi pe picioare. Zeama de lãmâi verzi ajutã ºi la vindecarea coºurilor.

Pentru ten gras
     Stoarceþi o lãmâie verde într-un castron cu puþinã apã foarte rece. Umeziþi-vã faþa, masând timp de cinci minute, apoi clatiþi cu apã calduþã.

Pentru ten mixt
     Amestecaþi o jumãtate de lingurã de zeamã de lãmâie cu o lingurã de suc de castraveþi ºi cu câteva picãturi de apã de trandafiri. Aplicaþi pe faþã ºi pe gât, lãsând sã acþioneze circa 15 minute. Clãtiþi cu apã cãlduþã.

Pentru ten uscat ºi aspru
     Amestecaþi un gãlbenuº de ou cu câteva picãturi de zeamã de lãmâie ºi puþin ulei de mãsline. Aplicaþi pe faþã ºi lãsaþi sã acþioneze pânã când amestecul se usuca. Clãtiþi cu apã cãlduþã ºi stropiþi-vã apoi cu apã foarte rece.

Loþiune tonicã
     Amestecaþi o lingurã de suc de mere cu un sfert de lingurã de suc de lãmâie verde. Aplicaþi loþiunea ºi lãsaþi-o sã acþioneze timp de 20 de minute. Este un tonic excelent pentru piele ºi previne îngrãºarea tenului.

Pentru ochi obosiþi
     Amestecaþi patru linguri de zeamã de lãmâie cu patru linguri de apã foarte rece (de la frigider). Înmuiaþi bucãþi de vatã în acest amestec, pe care le aplicaþi pe pleoape timp de 10 minute.

Migdalele

Pentru ten uscat ºi aspru

     Amestecaþi o linguriþã de ulei de migdale cu o jumãtate de linguriþã de smântânã ºi o jumãtate de linguriþã de zeamã de lãmâie. Aplicaþi amestecul pe faþã ºi pe gât în fiecare searã, înainte de culcare.
Pentru înlãturarea pistruilor
     Spargeþi ºi mãcinaþi fin doi sâmburi de migdale. Amestecaþi o linguriþã de zeamã de lãmâie cu un albuº de ou ºi adãugaþi praful de migdale. Aplicaþi amestecul omogenizat pe faþã ºi lãsaþi-l sã se usuce. Clãtiþi din abundenþã cu apã caldã, apoi spãlaþi-vã cu apã rece.

Piersica      Coaja de piersicã este foarte folositoare pentru înfrumuseþarea tenului. Decojiþi cu grijã o piersicã. Masaþi uºor faþa cu partea interioarã a pieliþei, câteva minute în fiecare searã, fãrã a vã clãti dupã aceea. Ajutã la curãþarea în profunzime a tenului ºi la închiderea porilor, are acþiune astringentã, detensioneazã musculatura facialã ºi previne apariþia ridurilor.

Mandarinele ºi portocalele

Tratament facial cu suc de mandarine
     Înmuiaþi-vã degetele în suc proaspãt de mandarine sau de portocale, apoi masaþi-vã uºor pe faþã ºi pe gât. Veþi avea un ten strãlucitor!

Tratament cu seminþe de mandarine,
pentru ten acneic.
     Strângeþi un pumn de seminþe de mandarine sau portocale mai puþin coapte.Uscaþi-le bine la soare ºi daþi-le prin râºniþã de cafea, pânã obþineþi o pudrã finã. Amestecaþi pudra cu puþin suc de mandarine sau portocale ºi aplicaþi pasta obþinutã pe punctele de acnee, înainte de culcare. Dimineaþa veþi observa dispariþia lor!

Loþiune tonicã cu portocale
     Spargeþi ºi mãcinaþi doi sâmburi de migdale. Amestecaþi pudra obþinutã cu douã linguri de lapte, o lingurã de suc de morcovi ºi una de suc de portocale. Aplicaþi un strat gros pe faþã ºi gât ºi lãsaþi sã acþioneze o jumãtate de orã. Înlãturã cicatricele ºi petele de pe faþã, lãsând tenul moale ºi catifelat.

Pepenele

Suc din pepene verde
     Sucul din pepene verde ajutã la înlãturarea petelor de pe piele. Preparaþi o loþiune dintr-o felie de pepene verde, pe care o daþi pe rãzãtoare ºi o stoarceþi. Aplicaþi loþiunea pe faþã ºi pe gât, lãsând-o sã acþioneze timp de 15 minute. Clãtiþi cu apã cãlduþã, apoi stropiþi-vã cu apã rece.

10.Slãbeºte sãnãtos ºi rapid cu fructe

Existã o serie de alimente sau grupe de alimente asupra cãrora specialiºtii în nutriþie emit teorii pro ºi contra; când vine însã vorba de fructe, existã unanimitate: fructele sunt o bogatã sursã de sãnãtate ºi energie ºi ajutã la pierderea rapidã a excesului ponderal pentru cã ele au în compoziþie nutrienþii vitali de care organismul are nevoie.
În plus, iatã câteva motive care ar trebui sã ne stimuleze apetitul pentru fructe: reprezintã cel mai natural aliment, conþine o mare cantitate de apã de care organismul are atâta nevoie, sunt bogate în fibre, stimuleazã memoria, nu conþin LDL (colesterol rãu), previn ºi vindecã o serie de afecþiuni ºi, nu în ultimul rând, îþi dau o stare generalã de bine dupã ce le consumi.
De multe ori ne întrebam ce conþin de fapt aceste fructe ºi care este modul lor de acþiune la nivelul organismului nostru. Ne vom referi în continuare la fructele care se gãsesc în piaþa ºi în supermaket pe toatã perioada anului.

1. Merele - conþin o mare cantitate de fibre solubile ºi insolubile, vitamina C, beta-caroten (dacã se consumã ºi coaja), potasiu ºi bor. Merele conþin pectine ºi fac parte din categoria fructelor alcaline. Consumul regulat de mere poate ajuta la scãderea colesterolului, previne ºi trateazã constipaþia, artrita, reumatismul, guta ºi stimuleazã imunitatea.
2. Pepenele (roºu) conþine 92% apã ºi 8% zahãr. Conþine minerale (fier), vitamine ºi fibre. Datoritã conþinutului sãu ridicat de apã purã ajutã la eliminarea acidului uric din rinichi.
3. Prunele - sunt bogate în magneziu, sodiu, fosfor, potasiu, fibre ºi fier. Prunele au un puternic efect laxativ, curãþã si detoxificã ficatul ºi întreg sistemul digestiv ºi sunt imuno-stimulatoare. Datoritã conþinutului ridicat de fosfor, dieta cu prune are rezultate excelente in ameliorarea debilitãtii cerebrale.
4. Portocalele - sunt o bogatã sursã de vitamina C, sodiu, flavonoide ºi pectine. Întãresc sistemul de apãrare al organismului, iar prin prezenþa vitaminei C se imbunãtãþeºte absorbþia de fier; sunt considerate fructe anticancerigene (blocheazã transformarea nitraþilor si nitriþilor în nitozamine, care sunt asociate cu aparitia cancerului de stomac), ajutã la scãderea colesterolului, imbunãtãþesc structura pereþilor celulari ºi ajutã la menþinerea unei bune circulaþii la nivelul capilarelor.
5. Banana - este o bunã sursã de potasiu, vitamine ºi minerale, fibre solubile, sunt indicate în dietele pediatrice dar ºi în regimul de slãbire pentru cã sunt sãþioase ºi au un conþinut scãzut de grãsimi. Potasiul furnizat de consumul regulat de banane previne hipertensiunea arterialã. Bananele coapte consumate au un efect liniºtitor prin stimularea serotoninei (hormonul senzaþiei de bine) ºi pot imbunãtãþi calitatea somnului. De asemenea, ele sunt alimentul perfect de combatere a anemiei.

Curele cu fructe

 Se cunosc ºi se practicã din Antichitate. Anume fructe ºi anume legume sunt guvernate de principii miraculoase, care acþioneazã asupra organismului omenesc ca o maturã. Afarã cu toxinele, depozitele de apã ºi de grãsimi. Victorie pe toatã linia: pe de o parte, infuzie masivã de vitamine ºi sãruri, pe de alta - pierderea kilogramelor. Acum, când anotimpul ne poartã spre toiul verii ºi pieþele gem pur ºi simplu de roadele pe care Dumnezeu le-a rãspândit pe pãmânt, ar fi o greºealã sã nu recurgem ºi noi la practicile strãvechi ºi-nþelepte, care au ajutat atâtea generaþii de doamne ºi domniºoare sã-ºi tragã talia printr-un inel.

Cura cu ananas
   Supranumitã ºi "cura Afroditei", cura de ananas e una din armele cele mai rãspandite de luptã impotriva obezitaþii. Ea e cuprinsã în toate dietele alimentare moderne. În ce-i priveºte pe "clasici", ei recomandau urmãtorul regim: timp de trei zile, mesele de prânz ºi de searã vor fi formate exclusiv din douã cotlete de miel la grãtar si douã felii mari de ananas proaspãt. Nici o bãuturã în timpul meselor. Fãrã micul dejun. Peste zi, un litru sau doi de apã mineralã sau infuzii (ceai) de frunze de coacãz negru sau de frasin. Explicaþia: ananasul conþine o drojdie ºi un ferment digestiv care digerã în câteva minute de 1000 de ori greutatea lor!

Cura cu cireºe
     Cireaºa fiind un fruct relativ sãrac în principii nutritive, ne putem permite porþii copioase, fãrã teama cã ne îngrãºãm. Este un "amãgitor al foamei", salutar pentru supraponderali. Se recomandã cure de douã zile pe sãptãmânã cu cireºe (exclusiv), cât þine sezonul lor. Explicaþia: este un depurativ puternic, care eliminã toxinele ºi deºeurile din organism.

Cura cu lãmâi
     Se bea zilnic suc de lãmâie urmând un regim progresiv - regresiv. Se porneºte de la sucul unei jumãtãþi de lãmâi în prima zi, urcând progresiv (cu o jumãtate) la 10 lãmâi ºi jumãtate pe zi, cu coborâre progresivã, într-un rãstimp de 4-5 sãptãmâni (sã se foloseascã fructe foarte proaspete).
     Reþeta contra ingrãºãrii: dupã ce aþi izbutit sã scãpaþi de kilogramele care vã chinuie, pentru a vã menþine greutatea la care aþi ajuns, folosiþi reþeta de mai jos: seara, tãiaþi o lãmâie cu coajã cu tot în felii rotunde, peste care presãraþi o mânã de muºeþel. Peste ele turnaþi o ceaºcã de apã în clocot ºi lãsaþi-le sã se mãcereze, acoperite cu un capac. Dimineaþa, strecuraþi-le ºi beþi lichidul pe nemâncate. apa rece.

11.Reþete cu fructe.

Prãjiturã cu zmeurã
Ingrediente:
Blatul
6 ouã, 55 g fãinã, 55 g amidon, 90 g zahãr, 10 g praf de copt, extract de vanilie, coajã de portocalã
Umplutura
200 g zmeurã, 350 ml zeamã de la zmeurã, 250 friºcã, 1 budincã de zmeurã

Mod de preparare

Se pune budinca (praful) într-o oalã, se toarnã câte puþin din zeama de zmeurã (rece) ºi se amestecã bine. Se procedeazã aºa pâna e gata sucul. Se lasã la fiert pâna se îngroaºã, se amestecã într-una.
Atenþie:
La prepararea budincii am mai adãugat 2 linguri de zahãr, mi s-a pãrut zeama prea acriºoarã...ºi am facut bine. Þinând cont cã friºca, eu o bat fãrã zahãr (doar cu o vanilie..poate), crema, nu ar fi fost destul de dulce.
Dar asta,rãmâne la apercierea voastrã..cât de dulce doriþi.
Se lasã la rãcit.
Se bat albuºurile. Se freacã gãlbenuºurile cu zahãrul vanilia ºi coaja de portocalã. Se amestecã aceste compoziþii. Se adaugã faina, amestecatã cu amidonul ºi praful de copt..câte puþin, amestecând într-una.
Se unge o tavã (26-28 diametru) cu margarinã ºi se tapeteazã cu fainã, se toarnã blatul ºi se dã la cuptor la 170°C cam 25-30 minute.

Tort cu kiwi Ingrediente:
300 gr. piºcoturi(savoiardi), 3 linguri gem de caise, 250 gr. brânzã de vaci, 2 ouã, 2 linguri zahãr pudrã, coajã de la o lãmâie, 3 kiwi

Mod de preparare
Pe un platou se aºeazã un strat de piºcoturi care se ung cu gem. Brânza se lasã sã se scurgã, apoi se amestecã cu gãlbenuºurile, zahãrul pudrã ºi coaja de lãmâie rasã. Albuºurile se bat spumã, se adaugã brânzã ºi se amestecã. Se curãþã de coajã fructele de kiwi, se taie cubuleþe ºi se amestecã cu brânzã. Cu crema obþinutã se unge uniform tortul.
Mod de servire
Se poate orna cu kiwi ºi friºcã

Cãpºuni cu miere
Ingrediente:
1 dl zeamã de portocalã, 2 linguri miere,2 dl smântânã, 3 linguri alune,5oo g cãpºuni

Mod de preparare
Se topeºte mierea în zeama de portocale (eventual se încãlzeºte uºor). Se bate smântâna, se toacã alunele ºi se amestecã cu grijã cu zeama de lãmâie.
Mod de servire
Se toarnã în cupe, în straturi, cãpºunile ºi smântâna cu mierea.

Cremã de fructe Ingrediente:
1 cutie micã de friºcã lichidã, 1/2 canã de fructe congelate (cãpºuni, zmeurã, etc.), 10 g gelatinã, 100 g cãpºuni proaspete, 2 kiwi, 3/4 zahãr pudrã

Mod de preparare
Fuctele proaspete sau congelate se trec prin sita. Piureul obþinut se amestecã cu zahãrul pudrã. Se topeºte gelatina. Se bate friºca pânã se obþine o spumã densã. Se pune în friºcã piureul de fructe amestecând cu grijã ca sã nu se lase friºca, pânã se omogenizeazã bine. Apoi se adaugã gelatina cãlduþã, turnând-o foarte încet. Se pune crema în boluri, sau pahare ºi se lasã în frigider câteva ore, pânã se leagã bine gelatina. Se orneazã crema cu fructe proaspete (cãpºuni, feliuþe de kiwi, de banane, de portocale, etc). Este un desert delicios ºi rãcoritor.

Salate cu fructe

Salata de prune ºi struguri cu sos de vin

Ingrediente
1/2 kg. prune negre, 1/2 kg. boabe de struguri albi ºi negri, 200 gr. zahar tos, 1 linguriþã margarinã, 250 ml. vin, zahãr vanilat, scorþiºoarã
Mod de preparare:
3/4 din cantitatea de zahãr se rumeneºte pânã se topeºte, la foc mic, apoi se adaugã margarina ºi se amestecã bine. Separat, vinul se fierbe cu scorþiºoarã ºi zahãr vanilat, apoi se adaugã restul de zahãr tos. Cu acest sos se opãresc fructele (prunele se curãþã de sâmburi în prealabil, iar dacã sânt mari se taie felii). Imediat se adaugã zahãrul ars, fierbinte. Se lasã la rece cca. o orã înainte de servire. Mod de servire: Salata se poate orna cu friºcã sau îngheþatã de vanilie.

Pepene galben umplut

Ingrediente:
1 pepene galben mare, 1 parã mare, 1 mãr mare, 2-3 piersici, 2-3 prune, 1 pahar boabe de struguri, amestecaþi albi ºi negri, de preferinþã tãmâioºi, 1 pahar vin, 2 pãhãrele rom, ½ pahar zahãr, 3 foi gelatinã, 1 praf vanilie
Mod de preparare:
Mãrul ºi para se curãþã de coajã, de cãsuþa de sâmburi ºi se taie cuburi mici. Prunele ºi piersicile se curãþã de pieliþã, de sâmburi ºi se taie bucãþi mai mici. Se aleg boabe de struguri, de preferinþã tãmâiosi. Toate aceste fructe se pun într-un castron ºi se amestecã cu o lingurã de zahãr. Se alege un pepene galben mare, copt ºi bine parfumat. Se taie un cãpãcel ºi se scot cu lingura toate seminþele; apoi se umple cu fructele tãiate, scuturând bine pepenele ca sã se aºeze fructele. Vinul ºi zahãrul se pun la foc sã dea un clocot, se adaugã gelatina ºi se amestecã cu lingura ca sã se dizolve bine. Se strecoarã prin sita ºi se adaugã romul ºi praful de vanilie. Când amestecul este aproape rece, se toarnã în pepene cât sã acopere fructele ºi se aºeazã direct pe gheaþa Când se serveºte, se taie în jumãtate pe lung ºi fiecare jumãtate în felii.

Salata de banane cu rom ºi friºcã

Ingrediente:
8 banane coapte, 4 linguriþe zahãr tos, 4 linguriþe rom, 400 gr. friºcã, 100 gr. alune sau nuci proaspãt prãjite
Mod de preparare:
Bananele coapte se curãþã de coaja si se taie rotocoale. Separat, într-o tigaie, se arde zahãrul, se adaugã apã pentru a se obþine un sirop ºi dupã ce s-a rãcit, se adaugã romul. Se toarnã siropul de zahãr ars cu rom peste banane, se acoperã cu friºca bãtutã, proaspãtã, iar deasupra se presarã alune sau nuci proaspãt prãjite ºi tãiate mãrunt. Mod de servire :se þine puþin la gheaþã, apoi se serveºte. Este o salatã de fructe foarte gustoasã ºi deosebit de hrãnitoare.

Salata  de cãpºuni cu lãmâie ºi rom

Ingrediente:
1 kg cãpºuni, ½ lãmâie, 150 g zahãr pudrã, 2 linguri rom
Mod de preparare:
Se aleg cãpºunile mari, frumoase ºi nelovite, se spalã ºi se pun pe un prosop curat. Se scot apoi codiþele, se aºeazã într-un castron în straturi, fiecare strat presãrat cu zahãr. Se stropeºte salata cu zeama de lãmâie amestecatã cu rom. Mod de servire :se þine la rece circa 30 minute înainte de a se servi.

12.Curiozitãþi,glume,proverbe ºi ghicitori

Stiaþi cã...

fructele de chimion inlatura mirosul neplacut al respiratiei,stimuleaza apetitul,regleaza ritmul cardiac tulburat de probleme digestive si calmeaza durerile menstruale.Este indicat in cazuri de bronsita si tuse in special la copii si stimuleaza lactatia.

Alimente crude - "alimente vii" - adicã fructe ºi legume crude, cereale ºi seminþe (mai ales încolþite) conþin enzimele necesare organismului care reprezintã forþa vieþii.

Fructele, legumele, cerealele conþin zaharuri naturale pe care organismul le poate metaboliza uºor ºi brut pentru o funcþionare echilibratã.

Alimentele ecologice, adicã cele cultivate pe terenuri care nu au fost tratate chimic, sunt mai sãnãtoase.

Proteinele vegetale sunt uºor digerate; varza conþine o proteinã mult mai sãnãtoasã decât proteina din carne, de asemeni leguminoasele boabe, cerealele.

Grãsimile sãnãtoase nu sunt cele animale, ci grãsimile vegetale din alune, seminþe floarea soarelui ºi dovleac, peºte, alge marine.

Glume:

Intr-o zi se duc trei bãrbaþi la o plimbare prin pãdure. La un moment dat, soarta fatidicã îi pune faþa în faþa cu un grup de canibali sadici care îi încercuiesc ºi liderul lor le spune celor trei:
- Vã dau 10 minute sã mergeþi în pãdure ºi sã vã întoarceþi cu 10 fructe de acelaºi fel. Dacã incercaþi sã scãpaþi, o sã vã prind, vã garantez, ºi vã omor în chinuri.
Zis ºi fãcut, cei trei se reped în pãdure sã caute fructe. Dupã vreo 2 minute ºi ceva, apare primul dintre ei cu 10 mere, iar cãpetenia canibalo-sadicã îi spune:
- Dacã reuºeºti sã îþi bagi toate cele 10 mere în fund fãrã sã scoþi nici un sunet, te las sã pleci. Cum ai scos cel mai mic sunet, te-am halit.
Începe asta ºi dupã vreo 4 fructe inserate cu greu, nu mai rezistã ºi scoate un icnit de durere. Canibalul aude ºi îl mãnâncã. Apare ºi al doilea dintre ei cu 10 cireºe. Dupã aceeaºi reþetã, începe sã îºi insereze fructele. Cam pe la a 8-a, acesta pufneºte în râs ºi canibalul îl mãnâncã ºi pe el.
Dupã ceva timp, cei doi "mâncaþi" se întâlnesc în drum spre Rai, iar cel cu merele îl intreabã pe celãlalt, intrigat:
- Mã, prost eºti. Cum naiba, taman tu cu cireºele ai fost mâncat? Ce s-a întâmplat?
- Pãi când începeam sã îmi bag a 9-a cireaºã, m-am uitat în spate ºi l-am vãzut pe al treilea dintre noi venind cu 10 ananaºi în mânã...

-Bãi francezule ce faceþi voi cu fructele dupã ce le
stoarceþi ºi obþineþi sucul?
-Le aruncãm.
-Noi americanii nu facem aºa ceva.
Luãm ce a mai rãmas din fructe le punem într-un container special
transformãm totul în gem de fructe, umplem croissantele
cu acest gem ºi apoi le vindem în Franþa.

Proverbe

Arborele se cunoaºte dupã fructe

Faptele sunt fructe, cuvintele sunt frunze

Nu se aruncã cu pietre decât în pomul cu fructe

Ghicitori

În grãdina lui Pandele
E un pom plin cu mãrgele
La culoare-s roºii toate
Cu codiþe-mperechiate
Cireºe

Nu-i cais, cã-i roºcatã
ªi-are pieliþa pluºatã
Piersica

Triptic cu fructe :

1. obrazul drept
   ca o gutuie întoarsã spre nuia
   nu este un experiment în zadar
   se apleacã înãlþând privirea
   la traiectoria aerianã de zar
   paraºutat în rezumatul vieþii
   pentru referinþe viitoare
   despre impactul cu existenþa altcuiva

2. obrazul stâng
   este cireaºa dependentã de luminã
   pãtrunde prin ochi
   ca o radiografie necordialã
   vede mãºti purtate peste inimã
   sângereazã când e lovitã de nuia
   în sâmburele ei germineazã iertãri
   ce îºi cautã perechea cerebralã

3. obrazul "niciodatã"
   se poartã pe frunte
   are suprafaþa poliedralã, lunecoasã
   iartã într-o manierã cristalizatã
   de consecinþe nu îi pasã
   "data viitoare" nu existã pentru el
   iar mulþimea celor iertaþi
   este o livadã de cireºe ºi gutui
   condamnate la cãdere pe drept.

Sensuri ale unor fructe

Cãpºuna - bunãtate neþãrmuritã

Lãmâie - savoare, picanterie

Ananas -reîntinerire

Chimen putere ºi curaj

Mãr - noroc, ºansã

Fructele sunt foarte importante în alimentaþia fiecãruia dintre noi.Cu ajutorul lor organismul primeºte doza zilnicã necesarã de vitamine pentru a avea o viaþã mai echilibratã ºi mai sãnãtoasã. Fructele sunt folosite nu doar în industria alimentarã ci ºi în cosmeticã.