Viscum album - Vâscul
Este un arbust semiparazit, peren ce formeaza tufe globuloase de 30-100 cm diametru. Tulpina este dichotomic ramificata, pronuntat articulata, cilindrica, galben verzuie. Frunzele 21321t193v sunt opuse, sempervirescente, pieloase si groase, ovate, întregi si de culoare galben verzuie. Florile mici, unisexuate, dispuse în dicazii, la vârfurile bifurcate ale ramificatiilor. Florile mascule au 4 stamine fara filamente, cu anterele unite cu foliolele perigonului, iar cele femele au ovarul inferior cu stil scurt (sau lipsa) si stigmat gros. Fructul este o baca falsa, alb-galbuie, cu o samânta. Înfloreste din februarie pâna în mai iar fructele ajung la maturitate iarna urmatoare. Importanta farmaceutica - se folosesc frunzele cu ramurelele tinere Visci folium cum stipites. Contine saponozide, alcooli, amine (colina, acetilcolina), aminoacizi, vitamine, glicozizi. Are actiune hipotensiva accentuata, vasodilatatoare coronariana si periferica, antispasmodica. Se recomanda în ateroscleroza, HTA, tulburari circulatorii, crize de astm, tuse convulsiva, migrene.
Loranthus europaeus - Vâsc de stejar
Este un arbust indigen, semiparazit pe stejar si foarte rar pe castanul comestibil, tei, fag si mesteacan. Are aspect de tufe mici grupate în forma unor cuiburi, înalte de 20- 100 cm. Tulpina foarte fragila este ramificata dichotomic. Ramurile sunt rotunde, cele anuale de culoare castanie, iar cele batrâne cenusiu-închis. Frunzele sunt opuse, petiolate, alungit-invers-ovate sau eliptic-oblongi, rotunjite la vârf, cu margini întregi sau usor îndoite spre interior, subtiri, pieloase, verzi-închis, paroase sau aproape glabre, caduce. Florile sunt mici, unisexuate si dioice. Florile femele sunt dispuse în spice laxe, iar cele mascule în raceme spiciforme. Perigonul din 3-6 foliole este galben-verzui, androceul din 3-6 stamine, gineceul prezinta un ovar inferior. Fructul este baciform, sferic, galbui-închis, acoperit cu o materie cleioasa si cu un rostru la vârf.
Înca din timpuri mai vechi, ramurile erau folosite atât în medicina umana, cât si în cea veterinara. În medicina umana se folosea pentru tratarea herniei si afectiunilor interne.
ORD. EUPHORBIALES
Din acest ordin fac parte plante lemnoase si erbacee. Caracterele ordinului sunt: florile unisexuate, mai adesea radiate, cu un periant simplu, numai rareori diferentiat în caliciu si corola, grupate în inflorescente. Gineceul este format din 3 carpele, cu ovarul asezat superior, cu 3 loji, în fiecare loja cu câte o samânta. În samânta se afla un embrion drept si un endosperm bogat.
Fam. Euphorbiaceae
Cuprinde plante lemnoase si ierboase cu flori unisexuate, cu perigon, grupate în inflorescente, adesea compuse. Gineceul este tricarpelar cu ovar superior format din 3 loji si purtat în afara inflorescentei de un ginofor.
|
