CASA, UN LOC PLACUT DAR PERICULOS!
Un catelus poate sa
aduca multa bucurie, mai ales in familiile cu copiii. Cateii, mai mici sau mai mari, ca si copiii de altfel, trebuiesc supravegheati cu
grija cand isi duc existenta in preajma bazinelor cu apa. Exista riscul ca ei sa cada si sa se innece fara a pu 616h76g tea sa iasa la suprafata.
Cainilor le place sa alerge si sa manance tot felul de
lucruri care ar putea sa le provoace imbolnaviri, raniri sau chiar
moartea (jucarii, chimicale folosite in gospodarie). Cateva plante care cresc
pe langa casa sunt otravitoare pentru caini: oleandri, azalee etc. Atentie la
ciocolata: si ea este otravitoare pentru catei.
Asfaltul incins, asa cum se intampla in verile toride, poate provoca arsuri la
pernitele de la picioare, mai ales animalelor care au fost tinute in casa multa
vreme sau celor care au o varsta mai mica de 1 an si
jumatate.
Cand zilele sunt foarte calduroase, asigurati-va ca animalul dumneavoastra are apa suficienta si ca aceasta este pusa la umbra. Este
recomandat ca vasul in care se pune apa, sa fie mai greu
pentru ca animalul sa nu-l poata rasturna. Atunci cand plecati la
plimbare cu automobilul si luati si catelul, aveti grija sa
nu scoata capul pe fereastra si sa i se intample vreun accident. Atunci
cand folositi un camion, nu lasati cainele in spate,
in spatiul neacoperit, pentru ca nu prezinta siguranta. In fiecare an se intampla o multime de accidente de acest fel. Uneori,
cand sunt inca pui, cateii ies din zona in care
stapanii ii pot supraveghea. E bine sa aveti mereu
pregatita o fotografie a acestuia, pentru cazul in care se pierde. S-ar putea sa va ajute foarte mult in gasirea celui mai bun prieten al
dumneavoastra.
Cainii au prostul obicei sa roada aproape orice. Evident aceasta nedorita deprindere ii exaspereaza deseori pe stapanii care-si gasesc pantofii rosi sau picioarele mesei "strunjite". Dar si mai grav este cand catelul roade un obiect cu continut toxic sau cu un cablu electric. Un pic de neatentie, un fir care atarna ... si accidentul s-a produs. Efectele sunt de multe ori mortale.
Electrocutarea
Pentru a preveni
electrocutarea povocata de roaderea firelor electrice este necesar sa
mascati, pe cat posibil, toate cablurile din locuinta. Anumiti
caini sunt in mod deosebit expusi acestui pericol. Puii, in general pana
pe la 6-7 luni, manifesta acest cormportament de "explorare bucala".
Motivele sunt lesne de inteles, intai, este cel mai
"valabil" mod de a examina obiectul cu pricina (ca doar si copiii fac
exact la fel). Apoi, cand esti catel, este o buna
metoda de a-ti omori plictiseala si de a-ti masa gingiile, mai ales in perioada
de schimbare a dintilor. Nici cainii adulti nu sunt "scutiti", dar,
in cazul lor, poate fi deja vorba despre tulburari de comportament: sunt
stresati de faptul ca stau prea mult timp singuri, sunt hiperactivi sau
hipersensibili, ori nu fac suficienta miscare in aer liber si acest lucru ii
afecteaza psihic.
Efectele electrocutarii:
Gravitatea lor creste odata cu timpul in care
curentul trece prin corp si cu amperajul. La amperaj egal, curentul alternativ este mai periculos decat cel continuu. Pierderea imediata a
cunostintei si aparitia tetaniei generalizate - ceea ce
aduce victima in situatia de a-i fi imposibil sa lase cablul din gura. Stopul
cardiac sau respirator - la un curent alternativ cu
intensitate de peste 10 A, contactul durand suficient timp incat curentul sa
traverseze inima, apare tahicardia sau fibrilatia ventriculara, care produce
stop cardiac. Carbonizarea tesuturilor de contact - daca amperajul este mare. Rezulta arsuri ale buzelor si
limbii din cauza carora poate fi necesara alimentarea temporara a cainelui prin
sonda naso-esofagiana. Complicatii frecvente: necroze locale ale maduvei
spinale sau ale scoartei cerebrale, insuficienta renala acuta - daca rinichii
au fost afectati (anurie si degradarea rapida a starii generale), edem pulmonar
cu dificultate respiratorie accentuata (primele semne ale afectiunii respiratorii
pot sa apara la 12 ore dupa producerea accidentului).
Primul ajutor:
Ce NU trebuie sa faceti:
sa interveniti inainte de a intrerupe curentul
sa atingeti animalul cu un obiect umed sau
cu mainile umede
Ce TREBUIE sa faceti:
scoateti imediat firul din priza; daca acest lucru este mai complicat, indepartati firul electric cu un obiect de lemn sau plastic
daca ca animalul nu respira, incepeti imediat masajul cardiac
daca respira, degajati caile respiratorii
(deschideti-i usor a si trageti limba lateral), acoperiti-l si incalziti-l
pentru a incepe lupta impotriva starii de soc, chiar inainte de sosirea
veterinarului.
Masajul cardiac extern:
plasati animalul culcat lateral, cu capul ceva mai jos si scateti-i zgarda
daca este de talie mica, luati-i pieptul (la
nivelul sternului, chiar imediat dupa coate) in mana. Daca este
un caine de talie mare, plasati-va mana sub pieptul lui, in zona inimii,
si apasati cu cealalta
apasati ferm si brusc pe torace cam de doua ori pe secunda. Cu cat cainele este mai mic, trebuie sa apasati cu mai multa grija pentru a nu-i fractura coastele, dar suficient de tare pentru a-i stimula inima. Daca va ajuta cineva, realizati simultan si respiratia "gura la nas": se pune gura pe trufa, se tine inchisa gura cainelui, cu mainile, si se sufla in nari, cu forta moderata (mai ales la cainii de dimensiuni mici), timp de 3-4 secunde, dupa care luati gura de pe trufa si inspirati. Trebuie sa vedeti cum cutia toracica a cainelui se umfla. Se recomanda 10-12 respiratii pe minut, dupa care verificati daca animalul respira singur. Absenta pulsului cardiac si miscarilor respiratorii dupa cinci minute de masaj si respiratie artificiala sunt semnele ireversibile ale mortii.
Un camin fara pericole
Americanii chiar au inventat un
termen, homesafeing, adica operatia de a transforma casa intr-o zona fara
pericole, fie ca este vorba despre copii sau despre catei. Pentru a limita la
minimum riscul de accidente, nu lasati la indemana (mai bine zis la
"indebotul") cainelui nici un obiect potential periculos pe care ar
fi tentat sa-l inghita sau sa-l linga. Si tentatiile sunt multe, avand in
vedere comportamentul de "explorare bucala" despre care am pomenit in numarul trecut. Puii testeaza si chiar inghit
aproape orice, de la pioneze si suruburi, pana la mingi de pingpong, bucati de
papuc sau sireturi. Darama si rod sau sparg tot felul de recipiente cu continut
toxic, isi pot baga botul si labutele in orice lichid care
a curs pe podea. Rezultatele: intoxicatii, arsuri termice sau chimice,
electrocutare, otravire, rani diverse pe
Cumparati-va cosuri de gunoi cu capac (dar nu tipul de capac batant) pentru a preveni "explorarea" deseurilor casnice.
Nu lasati animalul sa se distreze ciugulind plantele. Unele plante de interior (cactusi, azalee, philodendron, poinsettia etc.) sau de gradina (lacramioare, caprifoi, tuberoze, lalele, ciuperci etc.) pot fi toxice pentru animal (si nu numai). Cereti sfatul unui botanist care va va informa asupra caracteristicilor vegetalelor pe care le aveti in casa si in curte.
Garajele si debaralele sunt locuri foarte periculoase pentru caine. Animalul se poate "impiedica" de obiecte taioase ori ascutite, suruburi, piulite, antigel, vopsea, acid de baterie, dizolvante pe baza de fenol sau acetona, benzina, inchideti bine toate acestea in cutii sau recipiente pe care cainele sa nu le poata darama, deschide sau sparge, cu toate ca ideal ar fi sa faceti in asa fel incat cainele sa nu poata intra in aceste incaperi. Antigelul este una dintre cele mai periculoase otravuri, mai ales ca are un gust dulceag care s-ar putea sa-i placa animalului. Ciudat, dar unii caini ling chiar si benzina, in ciuda mirosului ei intepator. Orice substanta cu potential toxic va fi pastrata in ambalajul original pentru ca, in eventualitatea unei intoxicatii, sa-l puteti arata medicului.
Distrugeti toate ambalajele goale in care ati avut medicamente sau produse toxice.
Atentie la insecticide si la otravurile pentru sobolani. Va trebui sa le depozitati in locuri absolut inaccesibile pentru caine, in general insecticidele din comert, folosite conform indicatiilor de pe ambalaj, nu sunt toxice pentru animalele cu sange cald. Accidente se pot intampla, totusi: cainele linge o suprafata pe care s-a pulverizat sau s-a presarat praf insecticid, isi baga nasul in punga de insecticid si pufaie, situatii in care doza pe care si-o administreaza devine toxica. Cu otravurile pentru rozatoare, problema este mult mai grava, in cazul celor care sunt sub forma de praf, este suficient ca animalul sa miroasa ori sa calce in pulbere pentru ca doza sa fie mortala! in consecinta, daca este obligatoriu sa le folositi, puneti otrava doar in locuri unde cainele nu poate ajunge nicicum, desi, chiar si asa, sorecii si sobolanii le pot imprastia. Cel mai bine este ca, daca faceti deratizarea, sa duceti cainele de acasa sau, cand aveti curte, sa-l tineti legat atunci cand nu-l puteti supraveghea. Aplicati aceleasi reguli si daca stropiti plantele cu produse antiparazitare.
Daca gasiti in curte sau pe balcon animale moarte (soareci, vrabii etc.), aruncati-le imediat la gunoi.
Asigurati traseul cablurilor electrice astfel incat firele sa fie atasate de plinta ori sa se afle la o inaltime unde puiul sa nu poata ajunge. Electrocutarea nu este singurul pericol (desi este cel mai mare): cainele, tragand de fir, poate darama lampile, veiozele, aparatele electro-casnice producand scurt-circuite ori taindu-se in becurile sparte.
Fiti atenti la diversele obiecte care se afla in baie si nu lasati la nivel accesibil nimic ce ar putea dauna micului "explorator": detergent, solutii de curatat closetul, sapun, sampon, bigudiuri, casca de baie, bureti etc. In baie, "victimele" cele mai frecvente sunt sapunurile si buretii. Daca in cazul sapunului situatia nu este foarte grava, buretii pot fi extrem de periculosi deoarece pot provoca ocluzii intestinale si, in plus, multi caini sunt alergici la materialul plastic din care sunt fabricati acestia.
Toate medicamente pe care le aveti trebuie depozitate intr-un loc inaccesibil. Cele mai periculoase sunt cele sub forma de drajeuri, pe care, fiind dulci la suprafata, cainele s-ar putea sa le manance cu mare placere. Daca observati ca puiul plimba in bot un obiect pe care il considerati periculos, nu-l fugariti incercand sa i-l "extrageti" din gura, caci s-ar putea sa-l inghita vrand sa ascunda dovada infractiunii comise, sau, mai ales, ca sa-si apere "agoniseala". Aveti, in schimb, doua variante de recuperare aproape sigure. Nu-l certati, apropiati-va calm si nepasator, evitand sa-l priviti, si, cand ati ajuns suficient de aproape, fara gesturi bruste, intindeti mana si luati-i din gura obiectul cu pricina. O alta "manevra" ar fi sa luati o minge sau jucaria lui preferata, provocandu-l la joaca: in cele mai multe cazuri, cainele isi va pierde imediat interesul pentru obiectul pe care il avea in gura si il va lasa, venind sa se joace cu dumneavoastra.
Cand si cum trebuie sa actionam
In caz de arsuri, este preferabil sa va adresati medicului. La arsurile chimice, incercati sa identificati imediat produsul si cititi eticheta, deoarece trebuie sa luati masuri pe loc, spaland pielea afectata cu o substanta care, pe cat posibil, sa o neutralizeze pe cea care a produs arsura. Daca este un produs alcalin (de exemplu soda caustica), veti spala bine locul cu apa in care ati pus otet sau sare de lamaie. Daca arsura este produsa de acizi, spalati cu apa in care ati dizolvat putin sapun sau bicarbonat alimentar. Oricum, daca nu va descurcati citind eticheta, spalati cu apa "chioara" rece si aratati medicului ambalajul produsului chimic respectiv.
Daca ati constatat ca animalul a ingerat o substanta nociva, inainte de a ajunge la medic este util sa-l faceti sa vomeze, dar numai daca sunteti siguri ca nu a inghitit si vreun obiect taios sau ascutit (ciob sau bucata de ambalaj din plastic dur) care i-ar putea produce leziuni grave in stomac sau pe esofag datorita spasmelor de voma. Ii puteti produce voma facandu-l sa inghita apa cu sare (circa o lingura de sare la un pahar mic cu apa). Daca a ingerat o substanta alcalina sau un acid, nu incercati sa-i produceti voma, ci fortati-l sa inghita zeama de lamaie sau apa cu otet (impotriva substantelor alcaline inghitite) sau apa cu bicarbonat (o lingurita la un pahar cu apa, daca a inghitit acid).
Daca animalul dumneavoastra are privirea fixa, pupilele dilatate, puls si ritm respiratoriu mai rapid, sau daca pare a fi semiconstient, el poate fi in stare de soc ca urmare a unui traumatism, a unei electrocutari sau unei intoxicatii. Contactati imediat medicul!
Daca vomeaza sau are spasme de voma ori
tuseste timp de mai multe ore, aceasta poate insemna ca a inghitit un obiect
care nu poate fi digerat si care s-a blocat la "iesirea" din stomac
catre intestin. Daca, in plus, cainele refuza hrana (uneori, totusi, poate
manca iarba sau
Intepaturile unor insecte, ingerarea sau contactul cu unele substante pot produce reactii alergice puternice de tip edem Quincke (umflarea capului, a membrelor, febra etc). Cea mai grava forma este edemul cailor respiratorii superioare care, in scurt timp, duce la asfixie. Puneti tot raul inainte si cereti, preventiv, medicului sa va indice medicamentele (in principiu, produse pe baza de cortizon) pe care este bine sa le aveti in casa pentru a neutraliza rapid aceste efecte.
Gingiile albe, abdomenul moale si voma continand sange, sunt semne ale unei hemoragii interne, ca urmare a ingerarii unui obiect taios, a unui traumatism sau a contactului cu o otrava. Nu mai aveti nici un minut de pierdut inainte de a alerga la medic.
Daca animalul saliveaza mai mult decat de obicei, are un tremurat sau spasme musculare, iarasi poate fi vorba despre o substanta toxica. Ideal ar fi daca ati reusi sa identificati produsul inainte de a ajunge la medic.
Starea de somnolenta, respiratia superficiala si lenta, pupilele dilatate, acestea pot fi semne ale ingerarii de barbiturice si situatia este grava.
Pentru a extrage un obiect cu care cainele s-a inecat, aplicati manevra "de uz uman", numita Heimlich: ridicati-l pe labele din spate (nu cu capul in jos!), cu spatele lipit de pieptul dumneavoastra, si presati-i brusc stomacul (imediat sub stern), cu mainile puse una peste alta. Daca dupa cinci incercari nu ati reusit, alergati la veterinar. Din toate cele de mai sus reiese clar ca, daca accidentul s-a produs, viata cainelui depinde doar de prezenta de spirit si de rapiditatea cu care actionati. Chiar daca aveti impresia ca ati rezolvat problema pe moment, este necesar sa va adresati medicului pentru a preveni efectele secundare. Si, inainte de toate, este esential sa va pastrati calmul, caci, intrand in panica, nu numai ca va pierdeti luciditatea, ci ii si transmiteti cainelui stresul dumneavoastra, agravandu-i starea.
|