Curatirea mobilei, peretilor, parchetului etc.
COVOARE, TAPIŢERIE
DIVERSE
GEAMURILE, STICLE, OGLINZI, CRISTALE
MOBILA
MIROSUL SI UMEZEALA
PARCHETUL, MOCHETA, PODELELE
TAPETUL, PERETII, MUSAMAUA
UsI, FERESTRE, P 323n1315d ERDELE
Scoaterea petelor de pe diferite suprafete
Ta p e t e s i p e ret i
Dusumele
Linoleum
Parchet
Covoarele se curata foarte bine si culorile lor se învioreaza, daca, dupa ce le aspirati, le maturati cu o matura înmuiata în apa sarata.
Inviorarea covoarelor, mochetelor, scoartelor si tapiteriei se face folosind un tampon de bumbac inbibata intr-o solutie din 2/5 terebentina si 3/5 apa, sau se pot sterge cu o perie inmuiata intr-o solutie formata din: o lingura de amoniac si 1L de apa sau 1lingura de otet si 500ml apa.
Covoarele de lâna nu vor fi afectate de molii in timpul verii, daca le vom matura periodic cu o matura imbibata intr-un litru de benzina in care am dizolvat un pumn de naftalina.
Petele de pe covoare se pot scoate prin frecare cu o perie inmuiata intr-o solutie de: 30g eter, 90g amoniac, 125g sapun alb si 250g apa, care se va turna intr-un litru de apa curata.
Petele de cerneala de pe covor se acopera imediat cu un strat gros de sare umeda de bucatarie. Dupa 4 zile sarea se inlatura si locul se curata bine cu terebentina.
Covoarele se curata bine si cu rumegus de lemn inmuiat in apa cu amoniac, dupa care rumegusul se inlatura prin maturare.
Covoarele care au colturile indoiate îsi revin la normal daca se aplica pe dosul acestora albus de ou.
Candelabrele, lustrele si lampile se curata de praf si pete in raport de partile componente ale acestora astfel:
partile din sticla cu apa calda;
partile din portelan cu apa calda si cu detergent
O matura noua de paie sorg dureaza mai mult,daca la inceput o vom pune 10 minute in apa sarata si clocotita.Saptamanal se va spala cu apa sapunita.
Urmele lasate de muste pe obiectele casnice se curata cu un burete inmuiat in alcool, esenta de terebentina sau albus de ou.
Petele de var, lapte sau smantana de pe sticla, geamuri si obiecte pot fi scoase daca vor fi frecate cu o solutie formata din apa si otet.
Marmura unei sobe ingalbenite de flacara se albeste daca o veti sterge cu un tampon inmuiat intr-o solutie formata din sare de lamaie sau suc de lamaie.
Obiectele din marmura patate cu grasime se pot sterge cu o carpa alba inmuiata in terebentina. Daca petele sau ingalbenit inmuiati carpa intr-o solutie formata prin dizolvarea unei lingurite de sare intr-o ceasca de otet.
Cada de baie si chiuvetele emailate se pot curata prin frecare cu amoniac, sau cu otet incalzit in care am dizolvat putina sare.
Gravurile vechi pe diferitele metale isi recapata aspectul initial daca sunt tinute 24 de ore intr-un amestec din 10g amoniac la 100g apa oxigenata.
Evitati aburirea oglinzilor stergandu-le periodic cu o carpa inmuiata in glicerina.
Cand vopsim ramele ferestrelor si dorim sa nu se murdareasca geamurile, il stergem fie cu o ceapa taiata in doua, fie cu otet. In felul acesta geamurile se vor curati mai usor.
Geamurile se curata mai bine cu hartie de ziar umed, praf de creta inmuiat in alcool, sau cu o solutie formata din 3l apa si o lingura de amoniac.
Geamurile si oglinzile se spala bine cu o bucata de flanela inmuiata in apa, in care s-a dizolvat putina scrobeala.
Geamurile, oglinda,sticlaria si cristalele se curata de praf si de pete si devin stralucitoare sterganduse cu spirt denaturat, sau cu apa in care s-a adaugat putin alcool, ori dintr-o solutie formata dintr-o lingura de amoniac si 200ml apa.
Obiectele de cristal se curata frecandule cu felii de cartof crud.
Geamurile ferestrelor si vitrinelor nu vor ingheta iarna daca inaintea anotimpului rece le vom sterge usor cu o carpa inmuiata in glicerina sau intr-o sol . formata din 100ml spirt medicinal si 10ml glicerina.
Spalarea geamurilor iarna se face folosind un burete inmuiat in alcool sau in benzina.
Stergerea prafului de pe mobila si alte obiecte din lemn, de pe fotoliile plusate si pernele din catifea etc., se poate face cu o carpa antipraf.
Mobila furniruita si lacuita se poate curata de pete si lustrui, prin frecarea mobilei cu o carpa moale din lana, imbibata intr-o solutie formata din 50g esenta de terebentina,5g ulei de in fiert si 20g ceara de albine sau intr-o solutie formata din 50g acetona,50g benzen si 50g parafina.
Mobila patata de apa poate fi curatata usor folosind o pasta formata dintr-un amestec din unt si scrum de tigara.Ungem usor locul patat si stergem cu o carpa putin umeda.
Petele lasate de un obiect fierbinte pe mobila dispar daca vom frece locul cu carpa moale, imbibata in cenusa de tigara in care am pus o picatura de ulei.
Petele de cerneala de pe mobila se spala cu lapte apoi cu zeama de lamaie, apoi se lustruieste cu ceara (mobilux)
Mobila atacata de carii poate fi tratata cu o solutie calda formata din 500g rasina alba, 450g var si 40g ulei de in. A cestora li se adauga 10 g acid sulfuric dupa care solutia se amesteca bine si se incalzeste la foc mic.
Lustruirea mobilei cu furnir se poate face usor cu ajutorul unei flanele imbibata intr-un amestec format din 50% ulei de in si 50% alcool sau intr-un amestec din 50% ulei de masline si 50% otet de vin.
Mirosul neplacut din bucatarie dispare repede daca vom pune cateva picaturi de otet pe plita incalzita a sobei.
Mirosul de bucatarie dispare daca ardem pe plita sobei cateve corji de portocele, lamaie sau zahar.
Umezeala din pivnite se poate absorbi daca se pun pe langa ziduri un vas cu var nestins sau cateva gramezi de carbuni de lemn, pe care Ii vom inlocui periodic.
Ca sa dispara mirosul de mucegai din dulapuri, sertare, geamantane, se pune în ele o farfurioara cu faina de mustar, pe care o gasiti la farmacie. Dupa 3 zile veti constata ca mirosul a disparut.
Curatirea parchetului necesita mai multe operatiuni si anume:
---parchetul se matura si se sterge cu o carpa uscata;
---cu o carpa uda se umezeste putin cate o bucata de parchet,care se freaca imediat cu o sarma;
---se spala apoi parchetul cu petrosim,se limpezeste,se sterge cu o carpa uscata;
urmeaza ceruirea uniforma a parchetului,dupa care se trece la lustruire cu o perie speciala si la urma cu o carpa moale de molton.
Lustrul parchetului cu ceara dureaza de obicei maximum 6 luni. Cel mai practic si durabil este cel facut cu lacul incolor de parchet palux (solutie I si II) care dureaza intre 6 si 10 ani daca este aplicat in 2 sau 3 straturi.
N O T A:
Avand in vedere ca atat lacul incolor cat si petrosimul sunt subst. toxice si imflamabile in timpul lucrului trebuie luate masuri preventive obligatorii:
---se deschid larg toate ferestrele;
---se sting toate sursele de caldura cu flacara;
---se scot din priza toate cordoanele si aparatele electrice;
---se interzice aprinderea de cgibrite,brichete,etc.
Dupa terminarea lucrului este recomandat sa se lase ferestrele deschise timp de cel purin 12-24 ore dupa ceruire si cel putin 48-72 ore dupa lacuire.
. Nu folositi cutite ascutite sau alte obiecte contondente care ar putea provoca zgârieturi. De asemenea, buretii abrazivi pot lasa mici zgârieturi pe suprafata parchetului sau a mobilei, care, în timp, acumuleaza impuritati si devin inestetice.
. Nu folositi clor sau alte produse care decoloreaza suprafetele din lemn si care pot afecta tesatura mochetei.
Petele de cerneala de pe parchet se curata prin ferecarea cu felii de lamaie. Apoi se sterge cu o carpa inmuiata in apa fierbinte amestecata cu mult sapun. Sau se scot cu zeama de lamâie amestecata cu putin lapte. Daca pata persista, încercati cu o cârpa îmbibata cu spirt sau alcool de 90°.
Petele de cafea, ketchup de pe parchet si mocheta Se amesteca o lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar într-un pahar cu apa calda. Puteti folosi, de asemenea, glicerina amestecata cu apa calda sau doar apa oxigenata. Solutia se aplica pe pata si se lasa sa actioneze câteva minute, dupa care se sterge cu un servet curat, încercati solutia pe o portiune putin vizibila a parchetului sau mochetei, pentru a testa reactia. Daca suprafata nu se decoloreaza, puteti folosi solutia fana probleme.
Petele de ceara Deasupra petei se pune un saculet cu gheata, pentru ca aceasta sa se întareasca, dupa care se îndeparteaza cu un cutit din plastic. Apoi, cu ajutorul unui uscator de par orientat în directia petei, se încearca încalzirea acesteia. Pe masura ce se încalzeste ceara, se poate sterge cu un servet curat sau cu unul din hârtie, mai gros. Pentru a nu se întinde, pata trebuie stearsa dinspre margini spre centru. Puteti repeta operatia pâna când locul ramâne curat, evitând sa încalziti foarte mult suprafata parchetului sau a mochetei. Nu folositi metoda fierului de calcat, deoarece acesta poate deteriora suprafetele din lemn sau lacuite.
Petele de grasime de pe podelele nevopsite se scot cu apa oxigenata.
Petele de grasime de pe podelele vopsite se freaca cu pudra de talc si otet.
Petele de grasime sau urmele de tocuri Dispar usor daca aplicati pudra de talc pe pata si lasati sa actioneze câteva minute. Daca nu este suficient, adaugafi putina apa calda amestecata cu benzina si frecati usor, fara a deteriora suprafata.
Podelele de scânduri lustruite se spala cu o carpa inmuiata in apa calda dupa care se sterg cu o carpa uscata;apoi se dau cu ceara si se lustruiesc cu o carpa de molton.
Petele de sânge Se pot scoate cu apa rece si putin detergent lichid de vase. Se toarna apa rece amestecata cu detergent pe pata, se lasa sa actioneze câteva minute, dupa care se sterge cu un servetel de hârtie pâna ce pata dispare. Nu folositi mult detergent si clatiti zona pe care a fost aplicat.
Petele de untdelemn de pe dusumele se ung cu spuma de sapun iar dupa 24 de ore se spala cu apa rece.
Petele de vin rosu Se pot scoate ca si cele de cafea, în cazul în care petele nu sunt recente, se poate folosi hidrogen peroxid, neofalina sau acetona. Atentie, acetona poate distruge stratul de lac de la suprafata pardoselii. Pentru a nu apela la solutii ce ar putea deteriora materialul sau lacul protector, turnati pe pata putin alcool de 90" si lasati sa actioneze câteva minute, dupa care clatiti din abundenta. Daca nu aveti la dispozitie alcool, puteti folosi vin alb.
Podelele vopsite si mobila vopsita in ulei se sterg cu o carpa inmuiata in apa calduta cu sapun apoi se limpezesc si se sterg cu o carpa moale.
Podelele vopsite cu lac isi vor pastra mai mult luciul daca se sterg periodic cu o carpa inmuiata in 1L apa amestecata in 1/2 L otet.
Daca tapetul lavabil si-a pierdut stralucirea si prospetimea, procedati astfel: puneti intr-un vas 2 kg de sare grunjoasa, acoperiti cu apa rece si lasati sa se dizolve. Muiati in aceasta solutie un tampon, stoarcetil si spalati tapetul.
Musamaua fara lustru si culoare isi recapata aspectul prin frecare cu un galbenus de ou crud.
Usile, ferestrele si glasvandurile care au partea metalica patata cu vopsea se curata daca se acopera pata cu o pasta formata din var si sapun de rufe timp de o noapte.A doua zi vopseaua va fi moale si se va curata cu usurinta.
Inviorarea draperiilor de plus sau catifea se face cu refrisare in vapori de apa.
Inviorarea draperiilor de matase sau stofa se face prin spalararea cu neofalina.
Perdelele din material plastic vor ramane albe, daca le veti inmuia in apa in care ati pus putina sare.
Geamurile pe care s-au format ,,flori de gheata" se curata stergandu-le cu o carpa inmuiata in apa calduta cu sare (saramura), sau spalandu-le cu spirt ars.
Petele de orice fel de pe sticle, geamuri si obiecte pot fi scoase daca vor fi frecate cu o carpa inmuiata in otet concentrat (esenta de otet), in alcool sau in apa sarata, iar apoi vor fi sterse cu o carpa uscata.
Geamurile devin opace daca aplicam pe ele o solutie formata din ceara de albine, terebentina, ulei sicativ si lac.
Petele de grasime de pe tapet se pot înlatura foarte usor cu un praf de creta, magnezie sau cu o pasta din praf de creta si benzina care se aplica pe locul patat. Dupa cîteva zile praful se îndeparteaza. Operatia se repeta pîna la îndepartarea completa a petelor.
Pentru a înlatura petele de diferite proveniente de pe peretii vopsiti în ulei se poate folosi cu rezultate bune urmatorul amestec : 100 ml amoniac concentratie 10%, 100 g sapun, 100 ml alcool. Cu ajutorul unui tampon înmuiat în acest amestec, se freaca bine peretii respectivi. Daca sînt foarte murdari, operatia se repeta. In final, peretii se sterg cu o cîrpa aspra, curata si uscata. Atentie ! Amestecul, înainte de folosire, se agita puternic.
Petele de cerneala de pe dusumelele nevopsite se îndeparteaza în felul urmator : se spala dusumeaua cu apa calda si se freaca cu nisip, apoi cu o solutie de acid sulfuric (30 ml acid sulfuric 4,9% la 1 litru de apa). Diluarea acidului sulfuric trebuie facuta cu cea mai mare atentie. Se toarna întotdeauna clte putin acid în apa rece - nu se toarna niciodata apa in acid ! Dupa aceasta, dusumeaua se spala cu o solutie de soda si din nou cu apa.
De asemenea, petele de cerneala se pot elimina cu o solutie de amoniac si apa fierbinte (100 ml amoniac 10% la un litru apa).
Petele de grasime de pe dusumelele de lemn natur se înlatura cu ajutorul talcului folosit ca atare sau sub forma de pasta, amestecat cu benzina. Talcul presarat sau oplicat sub forma de pasta pe pata se lasa timp de 12 ore, dupa care dusumeaua se spala cu apa si sapun. In lipsa acestor produse, se poate folosi rumegusul umezit cu otet.
Pentru curatirea dusumefelor vopsite se întrebuinteaza o pasta obtinuta din piatra ponce sub forma de pulbere si ulei de in. Pulberea de piatra ponce se poate realiza .pisînd bucatele mai mari într-o piulita metalica de bucatarie. Pasta preparata se aplica pe portiunea patata si se lasa timp de 2-3 ore, dupa care se spala cu apa si sapun.
Petele de cerneala observate imediat se înlatura prin stergerea locului respectiv cu apa, folosind o tesatura flanelata moale.
Petele de cerneala vechi se îndeparteaza cu o bucata de piatra ponce sau cu hîrtie abraziva (glaspapir), actionînd usor, cu atentie, asupra petei. Apoi locul respectiv se unge cu ulei de in fiert, dupa care se lustiuieste cu o cîrpa moale si uscata.
De asemenea, petele de cerneala se pot îndeparta si cu produsul din comert, denumit "Pic". Petele de lac de mobila sau de bait se sterg cu o cîrpa moale înmuiata în tiner.
Petele de vopsea se sterg cu benzina sau cu spirt.
Petele de grasime se înlatura, stergînd locul respectiv cu benzina sau terebentina. Petele de zugraveala se înlatura prin spalari repetate cu apa si sapun.
Pentru îndepartarea petelor de ceara sau clei insecticid se foloseste un amestec format din 150 ml terebentina si 50 ml benzina.
În toate cazurile, pentru a reda luciul linoleumului, acesta se sterge cu un amestec obtinut din apa si lapte în cantitati egale (ex. : 100 ml lapte si 100 ml apa).
Cînd se produce vreo pata de orice natura, se sterge imediat locul cu o cîrpa umeda sau cu o bucatica de glaspapir. Dupa ce dispare pata, se unge cu putina ceara si se lustruieste imediat. Petele de cerneala se înlatura cu "Pic" sau cu o solutie calduta de acid oxalic 5%. Se îmbiba locul respectiv cu aceasta solutie si, dupa 10-20 minute, se spala cu apa fierbinte si sapun.
Petele de grasime, daca sînt proaspete, se îndeparteaza, spalînd zona respectiva cu sapun si apa fierbinte, în care se dizolva putina soda. Petele de grasime mai pot fi îndepartate, procedînd astfel: se unge bine zona respectiva cu ulei de terebentina, apoi se asterne deasupra un strat gros de talc, care la rîndul lui trebuie acoperii cu o hîrtie subtire ; peste aceasta se trece de câteva ori cu un fier de calcat fierbinte, avînd grija sa nu se pîrleasca lemnul. Se înlatura apoi talcul si, în caz ca pata se mentine, se reia operatia pîna dispare orice urma de grasime. Pentru îndepartarea petelor grase mai vechi se procedeaza astfel : se spala locul murdar cu benzina, dupa care se acopera cu o pasta - nu prea groasa - obtinuta din talc si apa. Dupa 24 de ore se îndeparteaza pasta; odata cu ea dispare si pata.
Pardoselile din mozaic si ciment se curata cu apa si sapun, dupa care se sterg cu o cîrpa înmuiata în apa în care se adauga cîteva linguri de petrol lampant.
Petele de grasime se îndeparteaza prin aplicarea pe portiunea murdara a unui s'nat subtire dintr-o pasta preparata din neofalinâ si crelâ sau huma alba. Dupa circa 12 ore, se înlatura creta uscata cu o perie moale, apoi se spala cu apa calda.
Pentru scoaterea petelor de petrol lampant se foloseste naofalina sau o pasta consistenta preparata din doua parti (parti în greutate) soda de rufe, .o parte piatra ponce, sub forma de pulbere, o parte praf de var si apa. Pasta se aplica pe portiunea patata, se lasa circa, o ora, dupa care se spala cu apa si sapun.
Petele de cafea, ceai sau de vin rosu de pe marmura alba se pot înlatura stergînd locul respectiv cu un burete înmuiat în apa oxigenata de concentratie 3%, în care se dizolva sare de bucatarie (la 100 ml apa oxigenata se adauga o lingurita de sare). Petele de pe marmura colorata se pot îndeparta frecîndu-le cu o cîrpa înmuiata în apa sapunita sau în apa cu detergent, în care se adauga cîteva picaturi de otet.
Petele de noroi se sterg în prealabil cu rumegus umed, apoi se curata cu un detergent obisnuit si cu apa. Petele de rugina se trateaza cu o solutie fierbinte de acid oxalic 5% (sare de macris ; atentie este toxica !). Dupa îndepartarea petelor, locul respectiv se trateaza cu o solutie de amoniac avînd concentratia 5%, apoi se spala cu multa apa. Petele de sînge se curata cu apa calda. Daca nu se îndeparteaza complet se sterg cu apa oxigenata în concentratie do 3%, dupa care se spala din nou cu apa.
Petele de nicotina (tutun) se pot înlatura cu ajutorul unei paste de consistenta smîntînii, preparate din benzen si magnezie, aplicate pe locul respectiv. Dupa ce se usuca, se curata cu o perie moale, apoi se spala cu apa calda. Petele de cerneala se îndeparteaza cu produsul din comert "Pic" sau cu ajutorul unei paste, de consistenta smîntînii, preparate din amoniac si magnozie, aplicate pe locul patat.
Indiferent de tratamentul aplicat, de fiecare data, este recomandat ca marmura (uscata) sa fie ceruita si apoi lustruita cu o tesatura flanelata uscata.
Usile si ferestrele vopsite cu vopsea de ulei alba sau de alta culoare deschisa, se curata cu apa calda în care se adauga amoniac (o lingurita de amoniac concentratie 5% la un litru de apa). Solutia de apa cu amoniac îndeparteaza complet murdaria, obtinîndu-se un luciu placut. Dupa spalare, usile si ferestrele se sterg cu o cîrpa uscata. Sapunul sau soda adaugate în apa de spalare nu dau rezultate bune, ducând chiar la degradarea suprafetelor vopsite.
Petele de var se scot cu apa si otet.
Petele proaspete de vopsea se curata cu o cîrpa îmbibata în petrol.
Petele vechi de vopsea se elimina prin frecarea locului respectiv cu o cîrpa înmuiata în terebentina, neofalina sau într-o solutie fierbinte de bicarbonat de sodiu, 3 lingurite de bicarbonat de sodiu la un litru de apa. Daca vopseaua s-a întarit, atunci se înmoaie pata cu soda de rufe 200 g la un litru de apa sau cu hidroxid de sodiu (soda caustica) 20 g la un litru de apa, dupa care se spala bine cu apa multa, calduta.
Praful si urmele de muste de pe geamuri se înlatura usor prin spalare cu o cîrpa înmuiata în otet sau în amestec de otet cu apa. Daca geamurile sînt îmbîcsite de praf se recomanda sa se spele cu sapun si apa calda, în care se toarna putin amoniac, apoi se spala cu multa apa.
În timpul verii, se previn urmele de muste daca se adauga în apa de spalare o lingura de petrol.
Vasele din sticla foarte murdare (cu grasimi, rasini etc.) se curata cu o solutie de alcalii (soda caustica, soda de rufe) sau cu o solutie de soda de rufe si sapun, apoi se spaia cu multa apa. Sticlele de untdelemn pot fi rapid curatate cu o solutie obtinuta din cîteva linguri de otet în care se dizolva sare de bucatarie. Se agita bine, dupa care se limpezeste cu apa calda.
Petele de grasimi de pe sticla mata se pot scoate prin stergere usoara cu sare si otet sau cu neofalina (benzina usoara).
Petrolul lampant se îndeparteaza cu lapte de var. Petele de ceai se curata cu o cîrpa uda, pe care se picura putin otet si se presara putina sare fina.
Petele de pe covoare de orice tip si indiferent de natura lor se pot înlatura usor, fara a ramîne urme, daca se actioneaza imediat aplicînd anumite procedee.
Daca se pateaza cu grasime, se freaca energic locul respectiv cu o perie sau cu o pînza curata bine înmuiata în neofalina, pîna dispare pata. Petele de bauturi alcoolice (vin alb, bere, tuica, lichior) se sterg cu o cîrpa înmuiata în apa calda în care se dizolva un detergent. Dupa ce se freaca de cîteva ori, se clateste cu apa calda acidulata (o lingura de otet la un litru de apa). Petele de suc de fructe sau de vin rosu se elimina prin stergerea locului respectiv cu apa rece amestecata cu putin amoniac.
Portiunea de pe covor patata cu ceai, cafea sau cacao se curata bine cu un amestec de glicerina si apa calduta (o lingurita de glicerina la 0,5 litri de apa), care se agita bine înainte de întrebuintare. Se freaca bine locul respectiv cu un tampon înmuiat în amestecul respectiv. Dupa aceasta operatie nu se calca pe covor pînâ cînd se usuca, deoarece perii covorului se îndoaie si ramîn întiparite urmele pasilor. In acelasi scop, se poate folosi produsul din comert "Dero", spumant pentru curatat covoare, care în plus învioreaza culorile.
Petele de apa de pe mobila lustruita se elimina frecîndu-le cu o pînza curata înmuiata în petrol lampant în care se dizolva în prealabil sare de bucatarie fina. Dupa ce se usuca, cristalele minuscule de sare râmase pe suprafata lemnului se îndeparteaza cu o flanela moale, curata. Pe mobilele baituite, se freaca pata de mai multe ori cu dopuri de pluta curate.
Petele de bauturi racoritoare sau siropuri de pe mobila lustruita se sterg cu drojdie de cafea (zat), apoi se lustruieste locul respectiv cu o flanela moale înmuiata într-un amestec 1:1 de terebentina si ulei de in (parti în greutate). De exemplu, un amestec din 115 ml terebentina si 110 ml ulei de in.
Urmele albicioase lasate pe mobilierul lustruit de obiectele metalice fierbinti (oale, ceainice etc.) se pot înlatura frecînd locul patat cu scrum de tigara înmuiat cu putin ulei, apoi dupa cîteva minute se freaca din nou pata cu un dop de pluta care a fost carbonizat la un capat, deasupra unei flacari.
Daca se pateaza mobila cu cerneala, se freaca imediat locul respectiv cu o cîrpa umeda pe care se picura zeama de lâmîie. Nu se reuseste întotdeauna sa se elimine o pata de cerneala, deoarece cerneala se infiltreaza repede în lemn si se fixeaza.
Petele de grasimi se trateaza cu o pasta de consistenta smintînii obtinuta din magnezie si benzina sau talc si benzina, care se aplica pe locul respectiv si se lasa circa 24 ore, dupa care se înlatura praful de magnezie sau de talc ramas.
Mobila lacuita se curata cu o tesatura flanelata moale, îmbibata în bere calduta sau spuma de albus.
Mobilele de mahon se curata cu un burete umezit în apa acidulata cu putin otet, dupa care se sterge imediat lemnul cu o cîrpa moale curata, iar la sfîrsit se ceruieste.
Mobila vopsita în alb sau în culori deschise se spala cu apa calda cu sapun (o lingura de sapun ras la un litru de apa). Apoi se sterge cu o cîrpa uscata si se unge cu un amestec de ulei de parafina (o lingura) si apa (200 ml). Dupa ce se usuca se lustruieste cu o cîrpa moale. De asemenea, se poate curata usor cu apa calduta în care se dizolva amoniac (30 ml amoniac 10% si un litru de apa).
Mobila de nuc se curata cu un amestec de terebentina si ulei de vaselina (ulei de parafina, ulei alb) în parti egale în greutate, de exemplu un amestec din 50 ml terebentina si 45 ml ulei de vaselina. Se unge mobila cu o tesatura flanelata înmuiata în acest amestec, prin miscari circulare, insîstîndu-se asupra petelor mai albicioase. Dupa un ceas se repeta operatia. A doua zi se lustruieste mobila cu ajutorul unei piei de caprioara sau al unei bucati de tesatura flanelata.
Mobila din lemn de par se curata initial cu apa oxigenata diluata, apoi se sterge cu un tampon înmuiat în ulei de parafina calduta. Se usuca si se lustruieste cu o flanela moale.
Mobila din stejar se curata cu benzina calduta, apoi se sterge cu o cîrpa uscata si se aplica un strat subtire de ceara. Dupa ce se usuca (se lasa timp de 10-12 ore), se lustruieste cu o bucata de postav moale.
Mobila din lemn natur se curata cu apa si sapun, apoi se limpezeste cu apa calduta în care se fierb cîteva foi de ceapa.
Aceasta se curata întîi de praf cu ajutorul unui aspirator de praf, sau se bate bine cu un batator.
Pentru înlaturarea petelor de murdarie de pe îmbracamintea de stofa se poate folosi o solutie preparata din doua parti sare de bucatarie, cinci parti alcool si zece parti apa (parti în greutate). De asemenea, se poate folosi o solutie calda de sapun sau mai bine o solutie de ciuin (vezi scoaterea petelor de grasimi de pe tesaturi) în care se pun cîteva picaturi de amoniac. Cu ajutorul unei bucati de flanela curata, înmuiata în solutia respectiva, se freaca bine tesatura, dupa care se sterge cu o cîrpa curata, uscata.
Fotoliile sau scaunele tapisate cu creton se curata, frecîndu-le cu un tampon de postav îmbibat într-un amestec 5:1 de neofalina si magnezie pudra (parti în greutate). De exemplu, un amestec din : 140 ml neofalinâ si 20 g magnezie pudra. Se lasa sa se usuce în aer, dupa care se freaca tesatura cu o pînza aspra, uscata sau cu o perie, pentru a îndeparta urmele de magnezie. Aceasta operatie trebuie efectuata în aer liber si în afara oricaror surse de foc.
Neofalina, benzina, terebentina, alcoolul sau apa cu sapun nu se folosesc la curatirea tablourilor în ulei.
Tablourile în ulei afumate se acopera cu o cîrpa curata si umeda, se lasa timp de 3-4 ore (este de preferat ca aceasta cîrpa sa se înmoaie în apa de ploaie). Dupa uscare, tabloul se sterge foarte usor si uniform cu o bucata de pînzâ înmuiata în ulei de in.
Culorile tablourilor pictate în ulei pot fi împrospatate trecînd usor de cîteva ori, pe suprafata lor, o jumatate de mar sau de cartof crud. Cînd marul (sau cartoful) se murdareste, se taie portiunea murdara (sub forma de felie) si se continua operatia. La sfîrsit se sterge întreaga suprafata cu o cîrpâ moale si curata. Albirea portiunilor deschise ale tablourilor pictate Cu vopsea de ulei se face cu ajutorul apei oxigenate. Dupa tratarea cu apa oxigenata 3%, vopseaua devine din nou alba.
Acuarelele si desenele în tus se curata cu miez de pîine, apoi se sterg cu o cîrpa moale, foarte curata.
Ramele din lemn vopsit se curata cu apa în care se adauga târîte (10 parti apa si o parte tarîte) sau cu apa calduta sapunita, apoi se sterg cu o cîrpa curata, înmuiata în apa. Dupa uscare se ceruiesc si se lustruiesc.
Ramele din lemn de stejar se curata cu lapte dulce, dupa ce se usuca, se lustruiesc cu o cîrpa moale.
Ramele cu stucatura argintata sau aurita se sterg cu apa usor acidulata cu otet (doua lingurite de otet la un litru apa). Daca sînt patate de muste, se curata cu ajutorul unei periute (cu peri mici si tari) înmuiata în apa sapunita, dupa care se limpezesc cu apa usor acidulata cu otet (doua lingurite de otet la un litru de apa).
Pentru a evita murdarirea de catre muste a ramelor de la tablouri, se unge lemnul cadrelor argintate sau aurite cu un decoct concentrat de ceapa. Acesta se obtine fierbînd pairu cepe mari cu jumatate litru de apa, pînâ cînd lichidul scade pe jumatate. Cu ajutorul unei pensule cu peri fini se unge cu lichidul respectiv suprafata ramelor.
Ramele de bronz se curata cu o bucata de postav înmuiata în terebentina. Apoi cu ajutorul unei pensule moi înmuiate în zer sau în spuma de albus se unge usor suprafata ramelor, obtinîndu-se un lustru frumos.
Ramele de lemn lustruit se curata cu o tesatura flanelata moale, înmuiata într-un amestec de otet cu untdelemn (100 ml otet si 50 ml untdelemn).
Petele de grasime se înlatura cu ajutorul unei cîrpe curate înmuiate în neofalina sau terebentina, înainte de a aplica acest tratament se verifica pe o portiune ascunsa, pentru a evita eventualele decolorari ale pielii.
Petele de creion chimic se înlatura cu un amestec de alcool si otet (o lingurita de otet la 100 ml alcool).
Petele de dulceata si cele de praf se elimina cu un burete înmuiat în apa calduta sapunita, apoi locul respectiv se sterge cu apa curata. Petele de lichior se curata cu acid tartric sau cu acid citric (sau chiar cu zeama de lamîie). Înainte de a aplica acest tratament se verifica pe o portiune ascunsa, pentru a evita eventualele decolorari ale pielii.
Mucegaiul format se poate îndeparta prin tamponare usoara cu o solutie amoniacala de 5%, urmata imediat de stergerea cu o cîrpa uscata. De asemenea, acesta se poate înlatura prin frecarea usoara a portiunilor respective cu un glas-papir fin. Acest din urma tratament se aplica în special în cazul pantofilor.
Petele de noroi se îndeparteaza cu o ceapa taiata în doua, cînd ceapa devine murdara, se taie o felie din ea si se continua operatia. La îndepartarea petelor de iarba de pe pielea alba se procedeaza astfel se sterg portiunile respective cu neofalina sau terebentina, apoi se trateaza cu apa oxigenata in care se adauga amoniac (5 picaturi amoniac 10% la 100 ml apa oxigenata 3%).
Hainele de piele de capra se curata odata pe an, cu un amestec obtinut din lapte fiert si apa în cantitati egale, cu ajutorul unui postav fin înmuiat în amestecul respectiv. Pe masura ce se curata, suprafata curata se sterge cu o tesatura flanelata, moale, uscata.
Petele de grasime de pe gulerele si mînecile hainelor de piele se înlatura prin stergerea portiunilor respective cu un tampon înmuiat în solutie de 1-2% Alba sau Perlan.
Urmele lucioase (de la guler, revere, mîneci) care apar în timpul purtarii hainelor de antilopa se înlatura, stergînd locul respectiv cu o radiera de cerneala sau cu o radiera pentru masina de scris sau chiar cu o periuta cu perii tari. Aceleasi procedee se aplica si gentilor, manusilor si pantofilor de antilopa care prezinta asemenea urme. Manusile de piele alba se curata stergîndu-le usor, de rnai multe ori, cu faina alba sau pudra de talc, dupa care se scutura si se perie cu o perie moale.
Petele de grasime sau urmele de muste se înlatura stergind locul respectiv cu creta amestecata cu alcool sanitar sau cu neofalina. Petele de grasime se mai pot îndeparta cu o solutie de sapun în apa.
Daca mustele au murdarit ramele aurite ale oglinzilor, se sterg petele cu o cîrpâ moale, de preferinta de flanela, înmuiata înii-o pasta (de consistenta smîntînii) obtinuta din scrobeala alba si ulei de floarea-soarelui. Urmele lasate de pasta se înlatura trecînd pe deasupra cristalului oglinzii sau peste metal un tampon umezit în apa calduta. Se sterge si se lustruieste apoi locul respectiv cu o flanela uscata.
Cartile de joc obisnuite se pot curata, stergîndu-le usor cu ajutorul unei cîrpe moi, curate, pudrate cu acid boric sau cu o pasta preparata din talc si benzina.
Cartile de joc, piesele de rummy sau de sah fabricate din material plastic se sterg pe toata suprafata cu un burete usor umezit în apa calduta sapunita sau in apa cu detergent.
Petele de cerneala se pot scoate prin tamponarea locului murdar cu o pînza curata înmuiata în apa oxigenata sau în acid citric (zeama de lamîie) sau cu "Pic" (produsul din comert). Pentru îndepartarea petelor datorate tuturor tipurilor de cerneala, inclusiv a celor antracenice se poate folosi cu succes 6 solutie preparata din 100 parti apa, 8 parti acid oxalic (toxic !) si 2 parti ditionit de sodiu (parti în greutate), în ceea ce priveste petele de cerneala de pe timbre, acestea se pot scoate cu o solutie de bisulfit de sodiu 10%. Daca, dupa cîteva minute pata nu dispare, se adauga cîteva picaturi de acid sulfuric sau acid clorhidric. Daca tratamentul nu reuseste, se spala timbrul cu apa, apoi se introduce într-un amestec obtinut din 10 cm3 de apa si 10 picaturi apa de Javel (hipoclorit de sodiu
Urmele de degete de pe coperte sau de pe filele unei carti se înlatura cu miez de pîine (veche) sau cu o guma moale. Daca petele sînt grase, se pudreaza cu talc pagina respectiva, se lasa asa circa doua ore, ca talcul sa absoarba urmele de grasime. Daca pata nu dispare, se pudreaza din nou portiunea respectiva, se asaza peste talc o bucala de sugativa si se trece cu un fier de calcâi încalzit, deasupra hîrtiei absorbante. Daca pata nu iese, operatia se repeta de cîteva ori.
Petele de grasime se pot scoate si prin stergerea usoara a zonei respective cu putina vata înmuiata în benzina, pîna cînd grasimea a fost dizolvata si absorbita.
Petele de petrol lampant de pe hârtie se presara cu praf de creta, huma alba sau magriezie, se lasa cîteva zile, apoi praful se scutura. Petele de mucegai se îndeparteaza cu o solutie de alaun de potasiu 10% (sulfat dublu de potasiu si aluminiu, denumita si piatra acra). De asemenea, aceste pete se pot trata cu o solutie amoniacala 5%, dupa care se sterg cu un tampon de vata înmuiat în apa rece si stors. La sfîrsit se usuca cu o hîrtie sugativa pe care se pune o greutate.
Rugina de pe hîrtie se scoate cu o solutie de acid citric concentratie 7% (sau zeama de lamîie) sau acid oxalic (toxic !). Dupa îndepartarea petei de rugina, hîrtia se spala usor cu apa, iar apoi se asaza între doua hîrtii de sugativa si se lasa pîna se usuca.
Urmele rosietice, feruginoase, datorate scurgerilor de apa din conductele metalice oxidate, se îndeparteaza frecînd energic cu "Alba-menaj" sau "Tix".
Piatra depusa se scoate prin frecarea locului respectiv cu un burete din retea de material plastic (din cele folosite la bucatarie), înainte de a începe operatia, "piatra" se stropeste cu o solutie concentrata de otet. Operatia se repeta de mai multe ori pînâ la curatirea totala. Buretele se mînuieste cu grija pentru a nu deteriora emailul. Chiuvetele emailate se curata cu nisip fin sau cu cenusa de lemn.
Pentru curatirea obiectelor emailate si de faianta se foloseste o solutie calda de soda (25 g soda la un litru apa). Dupa utilizarea ei, obiectele se clatesc cu apa curata, apoi se sterg cu o cîrpa curata, moale. Se poate folosi si o solutie de acid clorhidric 2,5%. Obiectele se freaca cu o cîrpa înfasurata pe un bat si înmuiata în solutia respectiva, mîinile trebuind sa fie protejate cu manusi de cauciuc, Dupa curatire se spala toarte bine cu apa pentru îndepartarea resturilor de acid.
Placile de faianta îngalbenite pot deveni albe si lucioase daca se spala cu o solutie de sapun în apa sau cu o solutie de detergenti în apa, dupa care se freaca cu un tampon înmuiat în apa tare (acid azotic, concentratie 69%).
Pentru îndepartarea rapida a depunerilor de piatra de pe WC-uri si de pe alte obiecte sanitare din faianta se poate folosi produsul din comert "Detartrant" livrat în flacoane de material plastic. Se scoate capacul flaconului si se dirijeaza jetul spre locul de curatat. Se lasa sa actioneze cîteva minute, dupa care se spala cu apa. Operatia se repeta de cîte ori este nevoie. Acest produs nu se foloseste pentru obiecte emailate.
Pentru îndepartarea petelor de grasime si orice murdarie de pe obiectele sanitare si vesela se poate folosi produsul din comert denumit "Demar super" - detergent si dezinfectant. Se presara putin detergent pe obiectul sau suprafata de curatat si se freaca cu o cîrpa umeda sau cu o perie. Apoi se clateste bine cu apa. In cazul veselei, dupa clatire se sterge cu o cîrpa uscata.
Statuletele, obiectele de arta etc., executate din os se sterg în prealabil de praf, apoi se curata cu un tampon înmuiat în lapte crud, rece. Evantaiele, statuietele, piesele de sah, piesele de table, mingile de biliard confectionate din fildes se curata cu o solutie alcoolica, o parte alcool etilic si 3 parti apa de ploaie (parti în greutate), dupa care se ung cu un strat subtire de ceara de albine. In loc de apa de ploaie se poate folosi apa distilata, dar nu cu aceeasi eficienta. De asemenea, petele de pe aceste obiecte se pot înlatura cu ajutorul unui amestec format din o parte terebentina si 3 parti alcool sanitar (parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 25 ml terebentina si 75 ml alcool sanitar. Dupa tratament, fara sa se spele cu apa, se expun la lumina.
Clapele de pian, acordeon etc. din fildes, initial se degreseaza cu o cîrpa înmuiata într-o solutie de carbonat de sodiu (50 g soda de rufe la un litru de apa), apoi se umecteaza cu un amestec obtinut din 10 parti de apa oxigenata 30%, parti de amoniac 10% si 10 parti de apa (parti în greutate) dupa care se sterg cu o cîrpa umeda, moale. Se poate folosi de exemplu, un amestec obtinut din 45 ml apa oxigenata 30%, 15 ml amoniac 10% si 50 ml apa.
Dupa degresarea cu soda, clapele de pian se pot curata, de asemenea, cu o pasta obtinuta din clorura de var si apa. Cu aceasta pasta se acopera etapele, se lasa circa 10-12 ore, dupa care se sterg cu o cîrpa moale, uscata. Obiectele decorative, pieptenii, ramele de ochelari etc. realizate din baga se curata prin frecare usoara cu un tampon de vata înmuiat în-tr-un amestec de glicerina (15 ml), ulei de floarea-soarelui (10-15 ml) si piatra ponce pulbere (25 g). Dupa curatire se lustruiesc cu o flanela curata sau cu o bucata de piele de caprioara. Obiectele de celuloid se spala cu apa si sapun sau cu o solutie diluata de soda si apoi cu apa curata, dupa care se lasa sa se usuce bine. Mica se curata cu o solutie formata din 20 ml otet si 100 ml apa, dupa care se sterge cu o cîrpâ uscata.
Statuletele din ipsos se curata cu amidon. Se fierbe amidonul în apa de var, pînâ cînd lichidul capata consistenta smîntînii groase. Cu acest lichid se unge obiectul respectiv si se lasa sa se usuce la soare. Prin uscare, scrobeala se desprinde singura. Daca mai ramîn urme de scro-beala, acestea se îndeparteaza cu o perie aspra.
Obiectele confectionate din alama se pot curata cu o pasta preparata din otet si faina amestecata cu o cantitate mica de rumegus de lemn. Cu aceasta pasta se acopera suprafata murdara si se lasa sa se usuce. Dupa îndepartarea pastei, locul respectiv se lustruieste cu o bucata de flanela sau de lâna uscata.
Garniturile de alama sau de bronz de la usi se pot curata foarte bine, frecîndu-le cu o cîrpâ rnoals înmuiata într-un amestec obtinut din 5 parti amoniac 10%, doua parti creta si 10 parti apa (parti în greutate). Dupa curatire, obiectele se sterg cu o bucata de flanela moale. Se poate folosi, de exemplu, un amestec obtinut din : 50 ml amoniac 10%, 20 g creta si 100 ml apa.
Obiectele din aluminiu se curata si capata luciu placut, daca se foloseste o solutie de borax 2,5% (25 g la un litru apa) în care se introduc si cî-teva picaturi de amoniac. Se procedeaza astfel : cu un tampon înmuiat în aceasta solutie se freaca portiunea patata, iar la sfîrsit se spala bine cu apa fierbinte.
Petele de culoare neagra provocate de alcalii sau acizi se curata prin frecarea locului respectiv cu o bucata de vata înmuiata în otet, dupa care se spala cu apa fierbinte. De asemenea, se poate folosi un amestec de creta si magnezie (oxid de magneziu) în cantitati egale în greutate.
Obiectele realizate din cupru se sterg la început cu o cîrpâ moale înmuiata în petrol lampant, apoi se curata cu o bucata de flanela si praf de creta. Pentru cele foarte murdare se poate folosi acid acetic 3%, cu care se umezesc, apoi se freaca cu praf de creta.
Pentru curatirea cuprului se poate folosi si o pasta preparata din 7 parti talc, doua pârti acid oxalic (toxic !) si 40 pârti apa (parti în greutate). "Demar super", produsul din comert, curata repede si reda luciul obiectelor de cupru. Obiectele de alpaca se curata cu produsele din comert denumite "Tix", "Demar super" si "Alba menaj", prin frecare cu o bucata de cîrpâ. Obiectele realizate din otel inoxidabil se curata cu o solutie de sapun în apa, apoi se clatesc cu apa rece, acidulata cu otet (o lingurita de otet la un litru de apa).
Cele de nichel se curata perfect de rugina si capata o stralucire noua daca se freaca cu un tampon înmuiat în amoniac.
Clantele nichelate si alte obiecte de nichel se curata cu apa fierbinte în care se dizolva sapun sau "Demar super" (nu se foloseste soda l).
Bijuteriile, statuietele, vasele decorative etc. confectionate din argint, înnegrite în timp, se introduc pentru o ora într-o solutie ce contine 100 parti apa, 5 parti acid boric si 3 parti sare de bucatarie (parti în greutate). De exemplu, o solutie obtinuta din 1 000 ml apa, 50 g acid boric si 30 g sare. Dupa acest tratament, pentru a le reda stralucirea initiala, se freaca cu o pînza presarata cu oxid de magneziu.
De asemenea, obiectele din argint se pot curata cu pasta de dinti sau praf de creta umezita cu otet.
Ramele de oglinzi, casetele etc. din argint, oxidate, se freaca cu un tampon (bumbac sau vata) presarat cu cenusa de lemne, bine cernuta. Bijuteriile confectionate din argint filigran îsi recapata luciul initial, daca sînt introduse în solutie de amoniac 1:1, dupa care se clatesc cu apa si se asazâ în rumegus de lemn pînâ la uscare. Petele de mucegai si rugina se scot cu o solutie calda de otet, apoi se spala cu apa curata. Petele mai rezistente de pe tacîmurile argintate dispar dupa ce le frecam cu sare de bucatarie grunjoasa umezita sau cu apa fierbinte si borax.
De asemenea, pentru curatirea tacîmurilor argintate se poate prepara o pasta, folosind un cartof. Se curata cartoful, se fierbe pînâ devine sfarâmicios, dupa care se striveste cu o lingura. Cu pasta obtinuta se freaca bine obiectele respective pîna dispar petele, apoi se lustruiesc cu o piele de caprioara sau cu o bucata de flanela. Pentru lustruirea obiectelor de argint curatate, se poate folosi o pasta obtinuta din cantitati egale de sapun de toaleta si praf de creta. Se dizolva sapunul în apa, la cald, se adauga creta si se amesteca pîna se obtine o pasta consistenta si omogena.
Aurul mat se curata repede cu ajutorul unei solutii preparate din : 6 parti elorura de var, 7 parti bicarbonat de sodiu, 2 parti sare de bucatarie si 60 parti apa (parti în greutate). Obiectele respective se introduc într-un vas în care se toarna solutia preparata, încailzita si se lasa doua ore. Se scot din solutie, se clatesc bine în apa si se usuca in rumegus de lemn, apoi se sterg cu o bucata de flanela sau piele de caprioara. Solutia preparata se pastreaza în sticle bine închise ; înainte de folosire se agita bine.
Bijuteriile de aur se curata introducîndu-le într-un vas cu apa calda în care se toarna o lingurita de amoniac.
Lanturile de aur se curata foarte bine daca sînt agitate într-o solutie de apa si sapun, în care se adauga si putin praf fin de creta. La sfirsit, lantul se spala cu apa multa si se usuca. Pentru curatirea obiectelor aurite se poate folosi albusul, cu ajutorul unei bucati de flanela înmuiata în albus, se freaca usor obiectul respectiv.
Pentru obiectele aurite oxidate se foloseste albusul (2-3 albusuri în amestec cu apa de Javel - hipoclorit de sodiu o lingura). De asemenea, aceste obiecte pot fi curatate cu otet, stergîndu-le cu o cîrpa umeda. Dupa cinci minute se spala cu apa si se lasa sa se usuce.
Obiectele de zinc se curata prin frecare cu un tampon înmuiat în otet sau cu creta fina pîna la obtinerea luciului.
Baile de zinc se curata bine cu un amestec de amoniac si nisip fin.
Petele de fructe (afine, visine, zmeura, nuci etc.) se curata cu acid tartric (sare de lâmîie) în solutie sau cu zeama de lamîie. Petele o'e legume se pot curata în acelasi mod.
Cerneala poate fi înlaturata de pe mîini, frecând pielea umezita cu piatra ponce sau cu un tampon de vata înmuiata în zeama de lamîie sau în solutie de 5-10 acid citric sau tartric.
Rujul de buze se înlatura frecînd pielea de cîteva ori cu un tampon de vata pe care se aplica o crema grasa. Se poate îndeparta si cu alcool etilic sau acetona.
Petele galbene de nicotina se îndeparteaza frecîndu-le prudent de trei ori pe zi cu o piatra ponce, apoi cu suc de lamîie sau cu Coaja unei lâmîi taiata recent.
Petele de nicotina se pot elimina si astfel : se trateaza un timp scurt cu o solutie compusa din : 60 parti alcool etilic 70%, 20 parti apa, 10 parti acid citric si 10 parti glicerina (parti în greutate). De exemplu, o solutie obtinuta din 70 ml alcool 70%, 20 ml apa, 10 g acid citric si 8 ml glicerina. Degetele se spala apoi cu apa, dupa care, în caz de nevoie, se mai trateaza cu apa oxigenata 3% si se spala din nou cu apa.
De asemenea, se poate folosi o solutie preparata din 60 parti alcool etilic 70%, 10 parti acid citric, 10 parti glicerina si 2 parti apa oxigenata 3% (parti în greutate). De exemplu, o solutie obtinuta din 70 ml alcool etilic 70%, 10 g acid citric, 8 ml glicerina si 20 ml apa oxigenata 3%. Se umezeste un tampon de vata cu aceasta solutie si se freaca degetele pînâ la disparitia petelor maronii.
Petele mai vechi de nicotina se trateaza cu permanganat de potasiu 3%, se lasa sa se usuce, apoi se decoloreaza cu o solutie de sulfit de sodiu 5%, care contine si putin acid clorhidric (3 picaturi acid clorhidric 2% la 100 ml sulfit de sodiu 5%).
Petele de funingine de pe mîini se curata cu apa si sapun.
Petele de permanganat de potasiu se înlatura prin frecare cu piatra ponce sau prin utilizarea unei solutii de acid tartric 5% sau de tiosulfat de sodiu 10%. Dupa curatire se spala bine cu apa si se unge zona respectiva cu o crema de mîini grasa.
Petele de brom se curata cu o solutie de amoniac 10% sau cu o solutie alcoolica de amoniac (în solutia de amoniac 10% se pun cîteva picaturi de alcool concentrat), dupa care se spala bine cu apa.
Pentru îndepartarea petelor de tinctura de iod se foloseste o solutie de 10% tiosulfat de sodiu sau amoniac diluat (o lingurita de amoniac 10% la doua lingurite de apa oxigenata 3%).
Petele de azotat de argint se pot înlatura cu o solutie de 10% tiosulfat de sodiu, înainte de aplicarea solutiei, se recomanda sa se degreseze pielea patata, cu tetraclorura de carbon.
Aceste pete se pot înlatura cu usurinta cu urmatoarea solutie: 10 parti clorura mercurica, 10 parti clorura de amoniu si 60 parti apa (parti în greutate). De asemenea, se pot îndeparta tratîndu-le cu o solutie de clorura cuprica 5%, dupa care se spala cu o solutie de tiosulfat de sodiu 10%. Petele produse de diferiti coloranti de vopsele se curata cu o crema grasa aplicata pe un tampon de vata.
Unii dintre coloranti se înlatura usor prin frecare cu o cîrpa înmuiata în alcool sau acetona.
Tusul de stampile se curata prin frecarea locului respectiv cu alcool etilic, dupa care se spala bine cu apa si sapun.
Petele de culoare neagra produse în urma curatarii sobelor, pot fi, în marea lor majoritate, îndepartate cu sare de lamiie dizolvata în apa sau cu un tampon de vata înmuiat în sucul unei lâmîi. Pentru scoaterea rapida a oricaror pete de pe mîini se poate prepara în casa un sapun util si placut. Se taie 100 g sapun în bucatele mici si se pun într-un vas de metal, cu apa fierbinte, numai atîta cît sa le acopere. Se pune vasul pe o baie de apa si dupa ce continutul se topeste, se amesteca bine si se adauga 25 g miere de albine, 25 g borax praf si 15 ml ulei vegetal sl o cantitate mica de nisip fin. Se amesteca din nou circa 10 minute, apoi se adauga cîteva picaturi dintr-o esenta parfumata. Se rastoarna sapunul într-o tava, se lasa sa raceasca, apoi se taie în bucati.
Pentru albirea mîinilor se poate folosi o solutie preparata din glicerina în care se adauga putina apa oxigenata 3%.
Blanurile de dimensiuni mari se curata pe portiuni.
Blanurile albe se curata frecîndu-le cu o pasta obtinuta din talc si neofalina. Dupa cîteva ore, se scutura blana si apoi se piaptana perii cu o perie moale.
De asemenea, blanurile albe se curata cu malai fierbinte, talc sau faina alba. Se freaca blana cu produsul respectiv, de la guler spre poale, în asa fel încît acesta sa ajunga pîna la radacina perilor. Dupa ce se curata bine, se scutura de mai multe ori si în final se trece peste ea cu o perie curata, degresata în prealabil.
Blanurile se pot degresa perfect fara sa-si piarda stralucirea, daca se freaca energic perii cu tarîte proaspete de grîu.
Pentru îndepartarea petelor de grasime si transpiratie se poate folosi un amestec format din: alcool sanitar si amoniac 10%, 1:1 (parti egale în greutate) sau un amestec preparat din amoniac, sare de bucatarie si apa, 1:3:50 (parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 65 ml alcool sanitar si 10 ml amoniac 10% sau un amestec din 10 ml amoniac 10%, 30 g sare de bucatarie si 500 ml apa.
Petele galbene de pe blanurile albe se curata ou o solutie de hidrosulfit de sodiu sau apa oxigenata (o lingurita la 400 ml apa). Blana de astrahan se curata foarte bine si capata o stralucire deosebita daca se freaca cu miez de nuca uscat, taiat în doua. In general, blanurile îsi recapata stralucirea initiala, daca se freaca usor cu un tampon de flanela înmuiat în terebentina. Dupa tratament se freaca blana cu o flanela uscata pîna se zvânta complet pielea.
Blanurile sintetice se curata numai la întreprinderile chimice specializate.
Petele uscate de noroi de pe umbrele se tamponeaza si se sterg usor cu o cîrpa îmbibata în apa. Daca timpul nu permite ca petele sa se usuce, atunci se lasa sa curga apa din abundenta peste umbrela deschisa.
Fisurile si mantalele din material plastic se curata cu un burete umezit. Daca sînt stropite cu noroi se spala cu apa calduta, se clatesc, apoi se pun sa se usuce pe un umeras.
Mantalele de cauciuc se curata cu un burete umezit în apa cu detergenti, apoi se spala bine cu apa.
Se dizolva în apa sapun (bucatele mici) sau detergent introducându-se în solutia obtinutâ obiectul respectiv, apoi se clateste cu apa. Daca este necesar se albeste cu apa oxigenata, adaugîndu-se doua lingurite apa oxigenata si o lingurita amoniac la un litru de apa calda.
Aceste obiecte se curata usor prin frecare cu o pînza curata presarata cu talc sau cu tarîte.
Musamalele se curata cu un burete înmuiat în putina apa calda, acidulata cu otet. Dupa ce se îndeparteaza impuritatile, se spala cu un amestec de lapte si apa (100 ml lapte la 100 ml apa). apoi se lustruieste cu o cîrpa uscata si moale. Se recomanda stergerea musamalei (spalate în prealabil) la anumite intervale de timp cu un tampon umezit într-un amestec de ulei de in (o lingurita), otet (doua lingurite) si 60 g pudra de amidon, dupa care se freaca bine cu o flanela pentru a-i reda luciul.
Scoaterea petelor de ulei de pe vopseaua pe baza de nitrolac se face prin frecare cu o bucata de flanela uscata.
Daca pata este veche si nu poate fi scoasa prin curatire uscata, se recomanda stergerea cu o bucata de flanela umezita usor în benzina, dupa care se sterge cu o cîrpâ uscata. Suprafata masinii nu trebuie umezita puternic cu benzina, îndepartarea prafului si a noroiului se face cu ajutorul unui burete sau al unei perii cu peri din par natural înmuiate în apa. Apoi, suprafata respectiva se curata bine cu o piele de caprioara umezita si bine stoarsa, dupa care se sterge cu o tesatura flanelatâ, curata, uscata. Pielea de caprioara folosita la curatirea autoturismelor se spala cu apa foarte sarata (trei linguri sare la un litru de apa), se zvînta în prealabil între doua cîrpe uscate, apoi se usuca în aer liber, la umbra.
Nu se recomanda folosirea sapunului, a sodei, a petrolului lampant etc., care dau o reactie acida sau alcalina, sau a dizolvantilor care pot sa dizolve si sa îndeparteze vopseaua.
Obiectele ruginite se curata initial cu o perie de sîrmâ si cu smirghel si se încalzesc în flacara, pînâ cînd se pot tine în mîna. Apoi se ung bine cu parafina, se încalzesc din nou pîna cînd parafina dispare, iar la racire se lustruiesc cu o cîrpa aspra.
De asemenea, se poate folosi o solutie obtinuta prin dizolvarea a 3 parti sulfat de sodiu si 1,5 parti azotat de sodiu în 100 parti acid clorhidric diluat (parti în greutate). Piesele ruginite se freaca cu aceasta solutie, la care se adauga nisip fin, pîna la curatirea lor completa, dupa care se clatesc cu apa si se usuca bine. In timpul lucrului, se recomanda folosirea manusilor de cauciuc. Tot pentru îndepartarea ruginii se utilizeaza, cu rezultate bune, acidul tartric. Acest acid poate fi folosit ca atare (o parte în greutate acid tartric la 4 parti în greutate apa) sau în amestec cu clorura de zinc (o parte în greutate acid tartric, 100 parti în greutate apa si 10 parti în greutate clorura de zinc) sau un amestec în parti egale cu amoniac 10%. Obiectul de pe care trebuie îndepartata rugina se introduce în solutie pentru o zi sau chiar mai mult, se spala apoi cu apa, iar rugina se îndeparteaza usor cu ajutorul unei periute sau chiar a unei cârpe. Obiectul bine spalat trebuie sters cu atentie si uscat într-un loc caldut.
Fiarele de calcat ruginite se pot curata cu un amestec de otet si nisip fin.
Pentru a împiedica ruginirea, obiectele din fier (otel si fonta) se pot sterge în prealabil si acoperi cu un strat subtire preparat din : 8 parti vaselina, o parte terebentina si 4 parti benzina (parti în greutate).
|
