Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Curatirea mobilei, peretilor, parchetului etc

casa gradina


Curatirea mobilei, peretilor, parchetului etc.

COVOARE, TAPIŢERIE



DIVERSE

GEAMURILE, STICLE, OGLINZI, CRISTALE   

MOBILA

MIROSUL SI UMEZEALA

PARCHETUL, MOCHETA, PODELELE

TAPETUL, PERETII, MUSAMAUA

UsI, FERESTRE, P 323n1315d ERDELE

Scoaterea petelor de pe diferite suprafete   

Ta p e t e s i p e ret i

Dusumele

Linoleum

Parchet


Curatirea mobilei, peretilor, parchetului etc.


COVOARE, TAPIŢERIE

Covoarele se curata foarte bine si culorile lor se īnvioreaza, daca, dupa ce le aspirati, le maturati cu o matura īnmuiata īn apa sarata.

Inviorarea covoarelor, mochetelor, scoartelor si tapiteriei se face folosind un tampon de bumbac inbibata intr-o solutie din 2/5 terebentina si 3/5 apa, sau se pot sterge cu o perie inmuiata intr-o solutie formata din: o lingura de amoniac si 1L de apa sau 1lingura de otet si 500ml apa.

Covoarele de lāna nu vor fi afectate de molii in timpul verii, daca le vom matura periodic cu o matura imbibata intr-un litru de benzina in care am dizolvat un pumn de naftalina.

Petele de pe covoare se pot scoate prin frecare cu o perie inmuiata intr-o solutie de: 30g eter, 90g amoniac, 125g sapun alb si 250g apa, care se va turna intr-un litru de apa curata.

Petele de cerneala de pe covor se acopera imediat cu un strat gros de sare umeda de bucatarie. Dupa 4 zile sarea se inlatura si locul se curata bine cu terebentina.

Covoarele se curata bine si cu rumegus de lemn inmuiat in apa cu amoniac, dupa care rumegusul se inlatura prin maturare.

Covoarele care au colturile indoiate īsi revin la normal daca se aplica pe dosul acestora albus de ou.

DIVERSE

Candelabrele, lustrele si lampile se curata de praf si pete in raport de partile componente ale acestora astfel:

partile din sticla cu apa calda;

partile din portelan cu apa calda si cu detergent

O matura noua de paie sorg dureaza mai mult,daca la inceput o vom pune 10 minute in apa sarata si clocotita.Saptamanal se va spala cu apa sapunita.

Urmele lasate de muste pe obiectele casnice se curata cu un burete inmuiat in alcool, esenta de terebentina sau albus de ou.

Petele de var, lapte sau smantana de pe sticla, geamuri si obiecte pot fi scoase daca vor fi frecate cu o solutie formata din apa si otet.

Marmura unei sobe ingalbenite de flacara se albeste daca o veti sterge cu un tampon inmuiat intr-o solutie formata din sare de lamaie sau suc de lamaie.

Obiectele din marmura patate cu grasime se pot sterge cu o carpa alba inmuiata in terebentina. Daca petele sau ingalbenit inmuiati carpa intr-o solutie formata prin dizolvarea unei lingurite de sare intr-o ceasca de otet.

Cada de baie si chiuvetele emailate se pot curata prin frecare cu amoniac, sau cu otet incalzit in care am dizolvat putina sare.

Gravurile vechi pe diferitele metale isi recapata aspectul initial daca sunt tinute 24 de ore intr-un amestec din 10g amoniac la 100g apa oxigenata.

GEAMURILE, STICLE, OGLINZI, CRISTALE

Evitati aburirea oglinzilor stergandu-le periodic cu o carpa inmuiata in glicerina.

Cand vopsim ramele ferestrelor si dorim sa nu se murdareasca geamurile, il stergem fie cu o ceapa taiata in doua, fie cu otet. In felul acesta geamurile se vor curati mai usor.

Geamurile se curata mai bine cu hartie de ziar umed, praf de creta inmuiat in alcool, sau cu o solutie formata din 3l apa si o lingura de amoniac.

Geamurile si oglinzile se spala bine cu o bucata de flanela inmuiata in apa, in care s-a dizolvat putina scrobeala.

Geamurile, oglinda,sticlaria si cristalele se curata de praf si de pete si devin stralucitoare sterganduse cu spirt denaturat, sau cu apa in care s-a adaugat putin alcool, ori dintr-o solutie formata dintr-o lingura de amoniac si 200ml apa.

Obiectele de cristal se curata frecandule cu felii de cartof crud.

Geamurile ferestrelor si vitrinelor nu vor ingheta iarna daca inaintea anotimpului rece le vom sterge usor cu o carpa inmuiata in glicerina sau intr-o sol . formata din 100ml spirt medicinal si 10ml glicerina.

Spalarea geamurilor iarna se face folosind un burete inmuiat in alcool sau in benzina.

MOBILA

Stergerea prafului de pe mobila si alte obiecte din lemn, de pe fotoliile plusate si pernele din catifea etc., se poate face cu o carpa antipraf.

Mobila furniruita si lacuita se poate curata de pete si lustrui, prin frecarea mobilei cu o carpa moale din lana, imbibata intr-o solutie formata din 50g esenta de terebentina,5g ulei de in fiert si 20g ceara de albine sau intr-o solutie formata din 50g acetona,50g benzen si 50g parafina.

Mobila patata de apa poate fi curatata usor folosind o pasta formata dintr-un amestec din unt si scrum de tigara.Ungem usor locul patat si stergem cu o carpa putin umeda.

Petele lasate de un obiect fierbinte pe mobila dispar daca vom frece locul cu carpa moale, imbibata in cenusa de tigara in care am pus o picatura de ulei.

Petele de cerneala de pe mobila se spala cu lapte apoi cu zeama de lamaie, apoi se lustruieste cu ceara (mobilux)

Mobila atacata de carii poate fi tratata cu o solutie calda formata din 500g rasina alba, 450g var si 40g ulei de in. A cestora li se adauga 10 g acid sulfuric dupa care solutia se amesteca bine si se incalzeste la foc mic.

Lustruirea mobilei cu furnir se poate face usor cu ajutorul unei flanele imbibata intr-un amestec format din 50% ulei de in si 50% alcool sau intr-un amestec din 50% ulei de masline si 50% otet de vin.

MIROSUL SI UMEZEALA

Mirosul neplacut din bucatarie dispare repede daca vom pune cateva picaturi de otet pe plita incalzita a sobei.

Mirosul de bucatarie dispare daca ardem pe plita sobei cateve corji de portocele, lamaie sau zahar.

Umezeala din pivnite se poate absorbi daca se pun pe langa ziduri un vas cu var nestins sau cateva gramezi de carbuni de lemn, pe care Ii vom inlocui periodic.

Ca sa dispara mirosul de mucegai din dulapuri, sertare, geamantane, se pune īn ele o farfurioara cu faina de mustar, pe care o gasiti la farmacie. Dupa 3 zile veti constata ca mirosul a disparut.

PARCHETUL, MOCHETA, PODELELE

Curatirea parchetului necesita mai multe operatiuni si anume:

---parchetul se matura si se sterge cu o carpa uscata;

---cu o carpa uda se umezeste putin cate o bucata de parchet,care se freaca imediat cu o sarma;

---se spala apoi parchetul cu petrosim,se limpezeste,se sterge cu o carpa uscata;

urmeaza ceruirea uniforma a parchetului,dupa care se trece la lustruire cu o perie speciala si la urma cu o carpa moale de molton.

Lustrul parchetului cu ceara dureaza de obicei maximum 6 luni. Cel mai practic si durabil este cel facut cu lacul incolor de parchet palux (solutie I si II) care dureaza intre 6 si 10 ani daca este aplicat in 2 sau 3 straturi.

N O T A:

Avand in vedere ca atat lacul incolor cat si petrosimul sunt subst. toxice si imflamabile in timpul lucrului trebuie luate masuri preventive obligatorii:

---se deschid larg toate ferestrele;

---se sting toate sursele de caldura cu flacara;

---se scot din priza toate cordoanele si aparatele electrice;

---se interzice aprinderea de cgibrite,brichete,etc.

Dupa terminarea lucrului este recomandat sa se lase ferestrele deschise timp de cel purin 12-24 ore dupa ceruire si cel putin 48-72 ore dupa lacuire.

. Nu folositi cutite ascutite sau alte obiecte contondente care ar putea provoca zgārieturi. De asemenea, buretii abrazivi pot lasa mici zgārieturi pe suprafata parchetului sau a mobilei, care, īn timp, acumuleaza impuritati si devin inestetice.

. Nu folositi clor sau alte produse care decoloreaza suprafetele din lemn si care pot afecta tesatura mochetei.

Petele de cerneala de pe parchet se curata prin ferecarea cu felii de lamaie. Apoi se sterge cu o carpa inmuiata in apa fierbinte amestecata cu mult sapun. Sau se scot cu zeama de lamāie amestecata cu putin lapte. Daca pata persista, īncercati cu o cārpa īmbibata cu spirt sau alcool de 90°.

Petele de cafea, ketchup de pe parchet si mocheta Se amesteca o lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar īntr-un pahar cu apa calda. Puteti folosi, de asemenea, glicerina amestecata cu apa calda sau doar apa oxigenata. Solutia se aplica pe pata si se lasa sa actioneze cāteva minute, dupa care se sterge cu un servet curat, īncercati solutia pe o portiune putin vizibila a parchetului sau mochetei, pentru a testa reactia. Daca suprafata nu se decoloreaza, puteti folosi solutia fana probleme.

Petele de ceara Deasupra petei se pune un saculet cu gheata, pentru ca aceasta sa se īntareasca, dupa care se īndeparteaza cu un cutit din plastic. Apoi, cu ajutorul unui uscator de par orientat īn directia petei, se īncearca īncalzirea acesteia. Pe masura ce se īncalzeste ceara, se poate sterge cu un servet curat sau cu unul din hārtie, mai gros. Pentru a nu se īntinde, pata trebuie stearsa dinspre margini spre centru. Puteti repeta operatia pāna cānd locul ramāne curat, evitānd sa īncalziti foarte mult suprafata parchetului sau a mochetei. Nu folositi metoda fierului de calcat, deoarece acesta poate deteriora suprafetele din lemn sau lacuite.

Petele de grasime de pe podelele nevopsite se scot cu apa oxigenata.

Petele de grasime de pe podelele vopsite se freaca cu pudra de talc si otet.

Petele de grasime sau urmele de tocuri Dispar usor daca aplicati pudra de talc pe pata si lasati sa actioneze cāteva minute. Daca nu este suficient, adaugafi putina apa calda amestecata cu benzina si frecati usor, fara a deteriora suprafata.

Podelele de scānduri lustruite se spala cu o carpa inmuiata in apa calda dupa care se sterg cu o carpa uscata;apoi se dau cu ceara si se lustruiesc cu o carpa de molton.

Petele de sānge Se pot scoate cu apa rece si putin detergent lichid de vase. Se toarna apa rece amestecata cu detergent pe pata, se lasa sa actioneze cāteva minute, dupa care se sterge cu un servetel de hārtie pāna ce pata dispare. Nu folositi mult detergent si clatiti zona pe care a fost aplicat.

Petele de untdelemn de pe dusumele se ung cu spuma de sapun iar dupa 24 de ore se spala cu apa rece.

Petele de vin rosu Se pot scoate ca si cele de cafea, īn cazul īn care petele nu sunt recente, se poate folosi hidrogen peroxid, neofalina sau acetona. Atentie, acetona poate distruge stratul de lac de la suprafata pardoselii. Pentru a nu apela la solutii ce ar putea deteriora materialul sau lacul protector, turnati pe pata putin alcool de 90" si lasati sa actioneze cāteva minute, dupa care clatiti din abundenta. Daca nu aveti la dispozitie alcool, puteti folosi vin alb.

Podelele vopsite si mobila vopsita in ulei se sterg cu o carpa inmuiata in apa calduta cu sapun apoi se limpezesc si se sterg cu o carpa moale.

Podelele vopsite cu lac isi vor pastra mai mult luciul daca se sterg periodic cu o carpa inmuiata in 1L apa amestecata in 1/2 L otet.


TAPETUL, PERETII, MUSAMAUA

Daca tapetul lavabil si-a pierdut stralucirea si prospetimea, procedati astfel: puneti intr-un vas 2 kg de sare grunjoasa, acoperiti cu apa rece si lasati sa se dizolve. Muiati in aceasta solutie un tampon, stoarcetil si spalati tapetul.

Musamaua fara lustru si culoare isi recapata aspectul prin frecare cu un galbenus de ou crud.

UsI, FERESTRE, P 323n1315d ERDELE

Usile, ferestrele si glasvandurile care au partea metalica patata cu vopsea se curata daca se acopera pata cu o pasta formata din var si sapun de rufe timp de o noapte.A doua zi vopseaua va fi moale si se va curata cu usurinta.

Inviorarea draperiilor de plus sau catifea se face cu refrisare in vapori de apa.

Inviorarea draperiilor de matase sau stofa se face prin spalararea cu neofalina.

Perdelele din material plastic vor ramane albe, daca le veti inmuia in apa in care ati pus putina sare.

Geamurile pe care s-au format ,,flori de gheata" se curata stergandu-le cu o carpa inmuiata in apa calduta cu sare (saramura), sau spalandu-le cu spirt ars.

Petele de orice fel de pe sticle, geamuri si obiecte pot fi scoase daca vor fi frecate cu o carpa inmuiata in otet concentrat (esenta de otet), in alcool sau in apa sarata, iar apoi vor fi sterse cu o carpa uscata.

Geamurile devin opace daca aplicam pe ele o solutie formata din ceara de albine, terebentina, ulei sicativ si lac.





Scoaterea petelor de pe diferite suprafete



Ta p e t e s i p e ret i

Petele de grasime de pe tapet se pot īnlatura foarte usor cu un praf de creta, magnezie sau cu o pasta din praf de creta si benzina care se aplica pe locul patat. Dupa cīteva zile praful se īnde­parteaza. Operatia se repeta pīna la īndepar­tarea completa a petelor.

Pentru a īnlatura petele de diferite proveniente de pe peretii vopsiti īn ulei se poate folosi cu rezultate bune urmatorul amestec : 100 ml amoniac concentratie 10%, 100 g sapun, 100 ml alcool. Cu ajutorul unui tampon īnmuiat īn acest amestec, se freaca bine peretii respectivi. Daca sīnt foarte murdari, operatia se repeta. In final, peretii se sterg cu o cīrpa aspra, curata si uscata. Atentie ! Amestecul, īnainte de folosire, se agita puternic.

Dusumele

Petele de cerneala de pe dusumelele nevopsite se īndeparteaza īn felul urmator : se spala dusu­meaua cu apa calda si se freaca cu nisip, apoi cu o solutie de acid sulfuric (30 ml acid sulfuric 4,9% la 1 litru de apa). Diluarea acidului sulfuric trebuie facuta cu cea mai mare atentie. Se toarna īntotdeauna clte putin acid īn apa rece - nu se toarna niciodata apa in acid ! Dupa aceasta, du­sumeaua se spala cu o solutie de soda si din nou cu apa.

De asemenea, petele de cerneala se pot elimina cu o solutie de amoniac si apa fierbinte (100 ml amoniac 10% la un litru apa).

Petele de grasime de pe dusumelele de lemn natur se īnlatura cu ajutorul talcului folosit ca atare sau sub forma de pasta, amestecat cu benzina. Talcul presarat sau oplicat sub forma de pasta pe pata se lasa timp de 12 ore, dupa care dusumeaua se spala cu apa si sapun. In lipsa acestor produse, se poate folosi rumegusul umezit cu otet.



Pentru curatirea dusumefelor vopsite se īntrebuin­teaza o pasta obtinuta din piatra ponce sub for­ma de pulbere si ulei de in. Pulberea de piatra ponce se poate realiza .pisīnd bucatele mai mari īntr-o piulita metalica de bucatarie. Pasta pre­parata se aplica pe portiunea patata si se lasa timp de 2-3 ore, dupa care se spala cu apa si sapun.

Linoleum

Petele de cerneala observate imediat se īnlatura prin stergerea locului respectiv cu apa, folosind o tesatura flanelata moale.

Petele de cerneala vechi se īndeparteaza cu o bucata de piatra ponce sau cu hīrtie abraziva (glaspapir), actionīnd usor, cu atentie, asupra pe­tei. Apoi locul respectiv se unge cu ulei de in fiert, dupa care se lustiuieste cu o cīrpa moale si uscata.

De asemenea, petele de cerneala se pot īnde­parta si cu produsul din comert, denumit "Pic". Petele de lac de mobila sau de bait se sterg cu o cīrpa moale īnmuiata īn tiner.

Petele de vopsea se sterg cu benzina sau cu spirt.

Petele de grasime se īnlatura, stergīnd locul res­pectiv cu benzina sau terebentina. Petele de zugraveala se īnlatura prin spalari re­petate cu apa si sapun.

Pentru īndepartarea petelor de ceara sau clei in­secticid se foloseste un amestec format din 150 ml terebentina si 50 ml benzina.

Īn toate cazurile, pentru a reda luciul linoleumu­lui, acesta se sterge cu un amestec obtinut din apa si lapte īn cantitati egale (ex. : 100 ml lapte si 100 ml apa).

Parchet

Cīnd se produce vreo pata de orice natura, se sterge imediat locul cu o cīrpa umeda sau cu o bucatica de glaspapir. Dupa ce dispare pata, se unge cu putina ceara si se lustruieste imediat. Petele de cerneala se īnlatura cu "Pic" sau cu o solutie calduta de acid oxalic 5%. Se īmbiba locul respectiv cu aceasta solutie si, dupa 10-20 mi­nute, se spala cu apa fierbinte si sapun.

Petele de grasime, daca sīnt proaspete, se īnde­parteaza, spalīnd zona respectiva cu sapun si apa fierbinte, īn care se dizolva putina soda. Petele de grasime mai pot fi īndepartate, procedīnd astfel: se unge bine zona respectiva cu ulei de terebentina, apoi se asterne deasupra un strat gros de talc, care la rīndul lui trebuie acoperii cu o hīrtie subtire ; peste aceasta se trece de cāteva ori cu un fier de calcat fierbinte, avīnd grija sa nu se pīrleasca lemnul. Se īnlatura apoi talcul si, īn caz ca pata se mentine, se reia operatia pīna dispare orice urma de grasime. Pentru īndepartarea petelor grase mai vechi se procedeaza astfel : se spala locul murdar cu ben­zina, dupa care se acopera cu o pasta - nu prea groasa - obtinuta din talc si apa. Dupa 24 de ore se īndeparteaza pasta; odata cu ea dis­pare si pata.

Mozaic si ciment

Pardoselile din mozaic si ciment se curata cu apa si sapun, dupa care se sterg cu o cīrpa īnmuiata īn apa īn care se adauga cīteva linguri de petrol lampant.

Marmura

Petele de grasime se īndeparteaza prin aplicarea pe portiunea murdara a unui s'nat subtire dintr-o pasta preparata din neofalinā si crelā sau huma alba. Dupa circa 12 ore, se īnlatura creta uscata cu o perie moale, apoi se spala cu apa calda.

Pentru scoaterea petelor de petrol lampant se foloseste naofalina sau o pasta consistenta pre­parata din doua parti (parti īn greutate) soda de rufe, .o parte piatra ponce, sub forma de pul­bere, o parte praf de var si apa. Pasta se aplica pe portiunea patata, se lasa circa, o ora, dupa care se spala cu apa si sapun.

Petele de cafea, ceai sau de vin rosu de pe marmura alba se pot īnlatura stergīnd locul res­pectiv cu un burete īnmuiat īn apa oxigenata de concentratie 3%, īn care se dizolva sare de bu­catarie (la 100 ml apa oxigenata se adauga o lingurita de sare). Petele de pe marmura colorata se pot īndeparta frecīndu-le cu o cīrpa īnmuiata īn apa sapunita sau īn apa cu detergent, īn care se adauga cīteva picaturi de otet.

Petele de noroi se sterg īn prealabil cu rumegus umed, apoi se curata cu un detergent obisnuit si cu apa. Petele de rugina se trateaza cu o solutie fier­binte de acid oxalic 5% (sare de macris ; atentie este toxica !). Dupa īndepartarea petelor, locul res­pectiv se trateaza cu o solutie de amoniac avīnd concentratia 5%, apoi se spala cu multa apa. Petele de sīnge se curata cu apa calda. Daca nu se īndeparteaza complet se sterg cu apa oxi­genata īn concentratie do 3%, dupa care se spala din nou cu apa.

Petele de nicotina (tutun) se pot īnlatura cu aju­torul unei paste de consistenta smīntīnii, prepa­rate din benzen si magnezie, aplicate pe locul res­pectiv. Dupa ce se usuca, se curata cu o perie moale, apoi se spala cu apa calda. Petele de cerneala se īndeparteaza cu produsul din comert "Pic" sau cu ajutorul unei paste, de consistenta smīntīnii, preparate din amoniac si magnozie, aplicate pe locul patat.

Indiferent de tratamentul aplicat, de fiecare data, este recomandat ca marmura (uscata) sa fie ceruita si apoi lustruita cu o tesatura flanelata us­cata.

Usi si ferestre

Usile si ferestrele vopsite cu vopsea de ulei alba sau de alta culoare deschisa, se curata cu apa calda īn care se adauga amoniac (o lingurita de amoniac concentratie 5% la un litru de apa). So­lutia de apa cu amoniac īndeparteaza complet murdaria, obtinīndu-se un luciu placut. Dupa spa­lare, usile si ferestrele se sterg cu o cīrpa uscata. Sapunul sau soda adaugate īn apa de spalare nu dau rezultate bune, ducānd chiar la degradarea suprafetelor vopsite.

Geamuri    si diferite obiecte dinsticla

Petele de var se scot cu apa si otet.

Petele proaspete de vopsea se curata cu o cīrpa īmbibata īn petrol.

Petele vechi de vopsea se elimina prin frecarea locului respectiv cu o cīrpa īnmuiata īn tereben­tina, neofalina sau īntr-o solutie fierbinte de bi­carbonat de sodiu, 3 lingurite de bicarbonat de sodiu la un litru de apa. Daca vopseaua s-a īntarit, atunci se īnmoaie pata cu soda de rufe 200 g la un litru de apa sau cu hidroxid de sodiu (soda caustica) 20 g la un litru de apa, dupa care se spala bine cu apa multa, calduta.

Praful si urmele de muste de pe geamuri se īn­latura usor prin spalare cu o cīrpa īnmuiata īn otet sau īn amestec de otet cu apa. Daca gea­murile sīnt īmbīcsite de praf se recomanda sa se spele cu sapun si apa calda, īn care se toarna putin amoniac, apoi se spala cu multa apa.

Īn timpul verii, se previn urmele de muste daca se adauga īn apa de spalare o lingura de pe­trol.

Vasele din sticla foarte murdare (cu grasimi, ra­sini etc.) se curata cu o solutie de alcalii (soda caustica, soda de rufe) sau cu o solutie de soda de rufe si sapun, apoi se spaia cu multa apa. Sticlele de untdelemn pot fi rapid curatate cu o solutie obtinuta din cīteva linguri de otet īn care se dizolva sare de bucatarie. Se agita bine, dupa care se limpezeste cu apa calda.

Petele de grasimi de pe sticla mata se pot scoate prin stergere usoara cu sare si otet sau cu neofalina (benzina usoara).

Petrolul lampant se īndeparteaza cu lapte de var. Petele de ceai se curata cu o cīrpa uda, pe care se picura putin otet si se presara putina sare fina.

Covoare

Petele de pe covoare de orice tip si indiferent de natura lor se pot īnlatura usor, fara a ramīne urme, daca se actioneaza imediat aplicīnd anumite procedee.

Daca se pateaza cu grasime, se freaca energic locul respectiv cu o perie sau cu o pīnza curata bine īnmuiata īn neofalina, pīna dispare pata. Petele de bauturi alcoolice (vin alb, bere, tuica, lichior) se sterg cu o cīrpa īnmuiata īn apa calda īn care se dizolva un detergent. Dupa ce se freaca de cīteva ori, se clateste cu apa calda acidulata (o lingura de otet la un litru de apa). Petele de suc de fructe sau de vin rosu se eli­mina prin stergerea locului respectiv cu apa rece amestecata cu putin amoniac.

Portiunea de pe covor patata cu ceai, cafea sau cacao se curata bine cu un amestec de glicerina si apa calduta (o lingurita de glicerina la 0,5 litri de apa), care se agita bine īnainte de īntre­buintare. Se freaca bine locul respectiv cu un tampon īnmuiat īn amestecul respectiv. Dupa aceasta operatie nu se calca pe covor pīnā cīnd se usuca, deoarece perii covorului se īndoaie si ramīn īntiparite urmele pasilor. In acelasi scop, se poate folosi produsul din comert "Dero", spumant pentru curatat covoare, care īn plus īnvioreaza culorile.

Mobila

Petele de apa de pe mobila lustruita se elimina frecīndu-le cu o pīnza curata īnmuiata īn petrol lampant īn care se dizolva īn prealabil sare de bucatarie fina. Dupa ce se usuca, cristalele mi­nuscule de sare rāmase pe suprafata lemnului se īndeparteaza cu o flanela moale, curata. Pe mobilele baituite, se freaca pata de mai multe ori cu dopuri de pluta curate.

Petele de bauturi racoritoare sau siropuri de pe mobila lustruita se sterg cu drojdie de cafea (zat), apoi se lustruieste locul respectiv cu o flanela moale īnmuiata īntr-un amestec 1:1 de tereben­tina si ulei de in (parti īn greutate). De exemplu, un amestec din 115 ml terebentina si 110 ml ulei de in.

Urmele albicioase lasate pe mobilierul lustruit de obiectele metalice fierbinti (oale, ceainice etc.) se pot īnlatura frecīnd locul patat cu scrum de ti­gara īnmuiat cu putin ulei, apoi dupa cīteva mi­nute se freaca din nou pata cu un dop de pluta care a fost carbonizat la un capat, deasupra unei flacari.

Daca se pateaza mobila cu cerneala, se freaca imediat locul respectiv cu o cīrpa umeda pe care se picura zeama de lāmīie. Nu se reuseste īntot­deauna sa se elimine o pata de cerneala, deoa­rece cerneala se infiltreaza repede īn lemn si se fixeaza.

Petele de grasimi se trateaza cu o pasta de con­sistenta smintīnii obtinuta din magnezie si benzina sau talc si benzina, care se aplica pe locul res­pectiv si se lasa circa 24 ore, dupa care se īn­latura praful de magnezie sau de talc ramas.

Mobila lacuita se curata cu o tesatura flanelata moale, īmbibata īn bere calduta sau spuma de albus.

Mobilele de mahon se curata cu un burete ume­zit īn apa acidulata cu putin otet, dupa care se sterge imediat lemnul cu o cīrpa moale curata, iar la sfīrsit se ceruieste.

Mobila vopsita īn alb sau īn culori deschise se spala cu apa calda cu sapun (o lingura de sapun ras la un litru de apa). Apoi se sterge cu o cīrpa uscata si se unge cu un amestec de ulei de parafina (o lingura) si apa (200 ml). Dupa ce se usuca se lustruieste cu o cīrpa moale. De ase­menea, se poate curata usor cu apa calduta īn care se dizolva amoniac (30 ml amoniac 10% si un litru de apa).

Mobila de nuc se curata cu un amestec de tere­bentina si ulei de vaselina (ulei de parafina, ulei alb) īn parti egale īn greutate, de exemplu un amestec din 50 ml terebentina si 45 ml ulei de vaselina. Se unge mobila cu o tesatura flanelata īnmuiata īn acest amestec, prin miscari circulare, insīstīndu-se asupra petelor mai albicioase. Dupa un ceas se repeta operatia. A doua zi se lus­truieste mobila cu ajutorul unei piei de caprioara sau al unei bucati de tesatura flanelata.

Mobila din lemn de par se curata initial cu apa oxi­genata diluata, apoi se sterge cu un tampon īn­muiat īn ulei de parafina calduta. Se usuca si se lustruieste cu o flanela moale.

Mobila din stejar se curata cu benzina calduta, apoi se sterge cu o cīrpa uscata si se aplica un strat subtire de ceara. Dupa ce se usuca (se lasa timp de 10-12 ore), se lustruieste cu o bu­cata de postav moale.

Mobila din lemn natur se curata cu apa si sa­pun, apoi se limpezeste cu apa calduta īn care se fierb cīteva foi de ceapa.

Tapiserie de mobila

Aceasta se curata īntīi de praf cu ajutorul unui aspirator de praf, sau se bate bine cu un ba­tator.

Pentru īnlaturarea petelor de murdarie de pe īm­bracamintea de stofa se poate folosi o solutie preparata din doua parti sare de bucatarie, cinci parti alcool si zece parti apa (parti īn greutate). De asemenea, se poate folosi o solutie calda de sapun sau mai bine o solutie de ciuin (vezi scoa­terea petelor de grasimi de pe tesaturi) īn care se pun cīteva picaturi de amoniac. Cu ajutorul unei bucati de flanela curata, īnmuiata īn solutia respectiva, se freaca bine tesatura, dupa care se sterge cu o cīrpa curata, uscata.

Fotoliile sau scaunele tapisate cu creton se cu­rata, frecīndu-le cu un tampon de postav īmbibat īntr-un amestec 5:1 de neofalina si magnezie pudra (parti īn greutate). De exemplu, un amestec din : 140 ml neofalinā si 20 g magnezie pudra. Se lasa sa se usuce īn aer, dupa care se freaca tesatura cu o pīnza aspra, uscata sau cu o perie, pentru a īndeparta urmele de magnezie. Aceasta operatie trebuie efectuata īn aer liber si īn afara oricaror surse de foc.

Tablouri

Neofalina, benzina, terebentina, alcoolul sau apa cu sapun nu se folosesc la curatirea tablourilor īn ulei.

Tablourile īn ulei afumate se acopera cu o cīrpa curata si umeda, se lasa timp de 3-4 ore (este de preferat ca aceasta cīrpa sa se īnmoaie īn apa de ploaie). Dupa uscare, tabloul se sterge foarte usor si uniform cu o bucata de pīnzā īnmuiata īn ulei de in.

Culorile tablourilor pictate īn ulei pot fi īmpros­patate trecīnd usor de cīteva ori, pe suprafata lor, o jumatate de mar sau de cartof crud. Cīnd marul (sau cartoful) se murdareste, se taie por­tiunea murdara (sub forma de felie) si se continua operatia. La sfīrsit se sterge īntreaga supra­fata cu o cīrpā moale si curata. Albirea portiunilor deschise ale tablourilor pictate Cu vopsea de ulei se face cu ajutorul apei oxi­genate. Dupa tratarea cu apa oxigenata 3%, vop­seaua devine din nou alba.

Acuarelele si desenele īn tus se curata cu miez de pīine, apoi se sterg cu o cīrpa moale, foarte curata.

Ramele din lemn vopsit se curata cu apa īn care se adauga tārīte (10 parti apa si o parte tarīte) sau cu apa calduta sapunita, apoi se sterg cu o cīrpa curata, īnmuiata īn apa. Dupa uscare se ceruiesc si se lustruiesc.

Ramele din lemn de stejar se curata cu lapte dulce, dupa ce se usuca, se lustruiesc cu o cīrpa moale.

Ramele cu stucatura argintata sau aurita se sterg cu apa usor acidulata cu otet (doua lingurite de otet la un litru apa). Daca sīnt patate de muste, se curata cu ajutorul unei periute (cu peri mici si tari) īnmuiata īn apa sapunita, dupa care se lim­pezesc cu apa usor acidulata cu otet (doua lin­gurite de otet la un litru de apa).

Pentru a evita murdarirea de catre muste a ramelor de la ta­blouri, se unge lemnul cadrelor argintate sau aurite cu un decoct concentrat de ceapa. Acesta se obtine fierbīnd pairu cepe mari cu jumatate litru de apa, pīnā cīnd lichidul scade pe juma­tate. Cu ajutorul unei pensule cu peri fini se unge cu lichidul respectiv suprafata ramelor.

Ramele de bronz se curata cu o bucata de pos­tav īnmuiata īn terebentina. Apoi cu ajutorul unei pensule moi īnmuiate īn zer sau īn spuma de al­bus se unge usor suprafata ramelor, obtinīndu-se un lustru frumos.

Ramele de lemn lustruit se curata cu o tesatura flanelata moale, īnmuiata īntr-un amestec de otet cu untdelemn (100 ml otet si 50 ml untdelemn).

Obiecte din piele

Petele de grasime se īnlatura cu ajutorul unei cīrpe curate īnmuiate īn neofalina sau tereben­tina, īnainte de a aplica acest tratament se ve­rifica pe o portiune ascunsa, pentru a evita even­tualele decolorari ale pielii.

Petele de creion chimic se īnlatura cu un ames­tec de alcool si otet (o lingurita de otet la 100 ml alcool).

Petele de dulceata si cele de praf se elimina cu un burete īnmuiat īn apa calduta sapunita, apoi locul respectiv se sterge cu apa curata. Petele de lichior se curata cu acid tartric sau cu acid citric (sau chiar cu zeama de lamīie). Īna­inte de a aplica acest tratament se verifica pe o portiune ascunsa, pentru a evita eventualele decolorari ale pielii.

Mucegaiul format se poate īndeparta prin tamponare usoara cu o solutie amoniacala de 5%, urmata imediat de stergerea cu o cīrpa uscata. De asemenea, acesta se poate īnlatura prin fre­carea usoara a portiunilor respective cu un glas-papir fin. Acest din urma tratament se aplica īn special īn cazul pantofilor.

Petele de noroi se īndeparteaza cu o ceapa ta­iata īn doua, cīnd ceapa devine murdara, se taie o felie din ea si se continua operatia. La īndepartarea petelor de iarba de pe pielea alba se procedeaza astfel se sterg portiunile respective cu neofalina sau terebentina, apoi se trateaza cu apa oxigenata in care se adauga amoniac (5 picaturi amoniac 10% la 100 ml apa oxigenata 3%).

Hainele de piele de capra se curata odata pe an, cu un amestec obtinut din lapte fiert si apa īn cantitati egale, cu ajutorul unui postav fin īnmuiat īn amestecul respectiv. Pe masura ce se curata, suprafata curata se sterge cu o tesatura flanelata, moale, uscata.

Petele de grasime de pe gulerele si mīnecile hainelor de piele se īnlatura prin stergerea por­tiunilor respective cu un tampon īnmuiat īn solu­tie de 1-2% Alba sau Perlan.

Urmele lucioase (de la guler, revere, mīneci) care apar īn timpul purtarii hainelor de antilopa se īnlatura, stergīnd locul respectiv cu o radiera de cerneala sau cu o radiera pentru masina de scris sau chiar cu o periuta cu perii tari. Aceleasi procedee se aplica si gentilor, manusilor si panto­filor de antilopa care prezinta asemenea urme. Manusile de piele alba se curata stergīndu-le usor, de rnai multe ori, cu faina alba sau pudra de talc, dupa care se scutura si se perie cu o perie moale.

Oglinzi

Petele de grasime sau urmele de muste se īnlatura stergind locul respectiv cu creta amestecata cu alcool sanitar sau cu neofalina. Petele de grasime se mai pot īndeparta cu o so­lutie de sapun īn apa.

Daca mustele au murdarit ramele aurite ale oglin­zilor, se sterg petele cu o cīrpā moale, de prefe­rinta de flanela, īnmuiata īnii-o pasta (de consis­tenta smīntīnii) obtinuta din scrobeala alba si ulei de floarea-soarelui. Urmele lasate de pasta se īnlatura trecīnd pe deasupra cristalului oglinzii sau peste metal un tampon umezit īn apa calduta. Se sterge si se lustruieste apoi locul respectiv cu o flanela uscata.

Carti de joc, piese de rummy, sah

Cartile de joc obisnuite se pot curata, stergīndu-le usor cu ajutorul unei cīrpe moi, curate, pu­drate cu acid boric sau cu o pasta preparata din talc si benzina.

Cartile de joc, piesele de rummy sau de sah fabricate din material plastic se sterg pe toata suprafata cu un burete usor umezit īn apa cal­duta sapunita sau in apa cu detergent.

Carti, timbre, hīrtie

Petele de cerneala se pot scoate prin tamponarea locului murdar cu o pīnza curata īnmuiata īn apa oxigenata sau īn acid citric (zeama de lamīie) sau cu "Pic" (produsul din comert). Pentru īndepartarea petelor datorate tuturor tipu­rilor de cerneala, inclusiv a celor antracenice se poate folosi cu succes 6 solutie preparata din 100 parti apa, 8 parti acid oxalic (toxic !) si 2 parti ditionit de sodiu (parti īn greutate), īn ceea ce priveste petele de cerneala de pe timbre, acestea se pot scoate cu o solutie de bisulfit de sodiu 10%. Daca, dupa cīteva minute pata nu dispare, se adauga cīteva picaturi de acid sulfuric sau acid clorhidric. Daca tratamen­tul nu reuseste, se spala timbrul cu apa, apoi se introduce īntr-un amestec obtinut din 10 cm3 de apa si 10 picaturi apa de Javel (hipoclorit de sodiu

Urmele de degete de pe coperte sau de pe filele unei carti se īnlatura cu miez de pīine (veche) sau cu o guma moale. Daca petele sīnt grase, se pudreaza cu talc pagina respectiva, se lasa asa circa doua ore, ca talcul sa absoarba ur­mele de grasime. Daca pata nu dispare, se pu­dreaza din nou portiunea respectiva, se asaza peste talc o bucala de sugativa si se trece cu un fier de calcāi īncalzit, deasupra hīrtiei absorban­te. Daca pata nu iese, operatia se repeta de cīteva ori.

Petele de grasime se pot scoate si prin stergerea usoara a zonei respective cu putina vata īn­muiata īn benzina, pīna cīnd grasimea a fost dizolvata si absorbita.

Petele de petrol lampant de pe hārtie se presara cu praf de creta, huma alba sau magriezie, se lasa cīteva zile, apoi praful se scutura. Petele de mucegai se īndeparteaza cu o solutie de alaun de potasiu 10% (sulfat dublu de pota­siu si aluminiu, denumita si piatra acra). De asemenea, aceste pete se pot trata cu o so­lutie amoniacala 5%, dupa care se sterg cu un tampon de vata īnmuiat īn apa rece si stors. La sfīrsit se usuca cu o hīrtie sugativa pe care se pune o greutate.

Rugina de pe hīrtie se scoate cu o solutie de acid citric concentratie 7% (sau zeama de lamīie) sau acid oxalic (toxic !). Dupa īndepartarea petei de rugina, hīrtia se spala usor cu apa, iar apoi se asaza īntre doua hīrtii de sugativa si se lasa pīna se usuca.

Faiante si emailuri (bai, chiuvete, vase emailate etc.)

Urmele rosietice, feruginoase, datorate scurgerilor de apa din conductele metalice oxidate, se īnde­parteaza frecīnd energic cu "Alba-menaj" sau "Tix".

Piatra depusa se scoate prin frecarea locului res­pectiv cu un burete din retea de material plastic (din cele folosite la bucatarie), īnainte de a īn­cepe operatia, "piatra" se stropeste cu o solutie concentrata de otet. Operatia se repeta de mai multe ori pīnā la curatirea totala. Buretele se mīnuieste cu grija pentru a nu deteriora emailul. Chiuvetele emailate se curata cu nisip fin sau cu cenusa de lemn.

Pentru curatirea obiectelor emailate si de faianta se foloseste o solutie calda de soda (25 g soda la un litru apa). Dupa utilizarea ei, obiectele se clatesc cu apa curata, apoi se sterg cu o cīrpa curata, moale. Se poate folosi si o solutie de acid clorhidric 2,5%. Obiectele se freaca cu o cīrpa īnfasurata pe un bat si īnmuiata īn solutia respectiva, mīinile trebuind sa fie protejate cu ma­nusi de cauciuc, Dupa curatire se spala toarte bine cu apa pentru īndepartarea resturilor de acid.

Placile de faianta īngalbenite pot deveni albe si lucioase daca se spala cu o solutie de sapun īn apa sau cu o solutie de detergenti īn apa, dupa care se freaca cu un tampon īnmuiat īn apa tare (acid azotic, concentratie 69%).

Pentru īndepartarea rapida a depunerilor de pia­tra de pe WC-uri si de pe alte obiecte sanitare din faianta se poate folosi produsul din comert "Detartrant" livrat īn flacoane de material plastic. Se scoate capacul flaconului si se dirijeaza jetul spre locul de curatat. Se lasa sa actioneze cīteva minute, dupa care se spala cu apa. Operatia se repeta de cīte ori este nevoie. Acest produs nu se foloseste pentru obiecte emailate.

Pentru īndepartarea petelor de grasime si orice murdarie de pe obiectele sanitare si vesela se poate folosi produsul din comert denumit "Demar super" - detergent si dezinfectant. Se presara putin detergent pe obiectul sau suprafata de cu­ratat si se freaca cu o cīrpa umeda sau cu o perie. Apoi se clateste bine cu apa. In cazul ve­selei, dupa clatire se sterge cu o cīrpa uscata.

Obiecte decorative

Statuletele, obiectele de arta etc., executate din os se sterg īn prealabil de praf, apoi se curata cu un tampon īnmuiat īn lapte crud, rece. Evantaiele, statuietele, piesele de sah, piesele de table, mingile de biliard confectionate din fildes se curata cu o solutie alcoolica, o parte alcool etilic si 3 parti apa de ploaie (parti īn greutate), dupa care se ung cu un strat subtire de ceara de albine. In loc de apa de ploaie se poate folosi apa distilata, dar nu cu aceeasi eficienta. De asemenea, petele de pe aceste obiecte se pot īnlatura cu ajutorul unui amestec format din o parte terebentina si 3 parti alcool sanitar (parti īn greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 25 ml terebentina si 75 ml alcool sanitar. Dupa tratament, fara sa se spele cu apa, se expun la lumina.

Clapele de pian, acordeon etc. din fildes, initial se degreseaza cu o cīrpa īnmuiata īntr-o solutie de carbonat de sodiu (50 g soda de rufe la un litru de apa), apoi se umecteaza cu un amestec obtinut din 10 parti de apa oxigenata 30%, parti de amoniac 10% si 10 parti de apa (parti īn greutate) dupa care se sterg cu o cīrpa umeda, moale. Se poate folosi de exemplu, un amestec obtinut din 45 ml apa oxigenata 30%, 15 ml amoniac 10% si 50 ml apa.

Dupa degresarea cu soda, clapele de pian se pot curata, de asemenea, cu o pasta obtinuta din clorura de var si apa. Cu aceasta pasta se acopera etapele, se lasa circa 10-12 ore, dupa care se sterg cu o cīrpa moale, uscata. Obiectele decorative, pieptenii, ramele de oche­lari etc. realizate din baga se curata prin fre­care usoara cu un tampon de vata īnmuiat īn-tr-un amestec de glicerina (15 ml), ulei de floa­rea-soarelui (10-15 ml) si piatra ponce pulbere (25 g). Dupa curatire se lustruiesc cu o flanela curata sau cu o bucata de piele de caprioara. Obiectele de celuloid se spala cu apa si sapun sau cu o solutie diluata de soda si apoi cu apa curata, dupa care se lasa sa se usuce bine. Mica se curata cu o solutie formata din 20 ml otet si 100 ml apa, dupa care se sterge cu o cīrpā uscata.

Statuletele din ipsos se curata cu amidon. Se fierbe amidonul īn apa de var, pīnā cīnd lichidul capata consistenta smīntīnii groase. Cu acest li­chid se unge obiectul respectiv si se lasa sa se usuce la soare. Prin uscare, scrobeala se des­prinde singura. Daca mai ramīn urme de scro-beala, acestea se īndeparteaza cu o perie aspra.

Obiecte metalice (obiecte decorative, vase, robinete, tacāmuri, garnituri la usi si ferestre, ba i, bijuterii)

Obiectele confectionate din alama se pot curata cu o pasta preparata din otet si faina amestecata cu o cantitate mica de rumegus de lemn. Cu aceasta pasta se acopera suprafata murdara si se lasa sa se usuce. Dupa īndepartarea pastei, locul respectiv se lustruieste cu o bucata de fla­nela sau de lāna uscata.

Garniturile de alama sau de bronz de la usi se pot curata foarte bine, frecīndu-le cu o cīrpā rnoals īnmuiata īntr-un amestec obtinut din 5 parti amo­niac 10%, doua parti creta si 10 parti apa (parti īn greutate). Dupa curatire, obiectele se sterg cu o bucata de flanela moale. Se poate folosi, de exemplu, un amestec obtinut din : 50 ml amoniac 10%, 20 g creta si 100 ml apa.

Obiectele din aluminiu se curata si capata luciu placut, daca se foloseste o solutie de borax 2,5% (25 g la un litru apa) īn care se introduc si cī-teva picaturi de amoniac. Se procedeaza astfel : cu un tampon īnmuiat īn aceasta solutie se freaca portiunea patata, iar la sfīrsit se spala bine cu apa fierbinte.

Petele de culoare neagra provocate de alcalii sau acizi se curata prin frecarea locului respectiv cu o bucata de vata īnmuiata īn otet, dupa care se spala cu apa fierbinte. De asemenea, se poate folosi un amestec de creta si magnezie (oxid de magneziu) īn cantitati egale īn greutate.

Obiectele realizate din cupru se sterg la īnceput cu o cīrpā moale īnmuiata īn petrol lampant, apoi se curata cu o bucata de flanela si praf de creta. Pentru cele foarte murdare se poate folosi acid acetic 3%, cu care se umezesc, apoi se freaca cu praf de creta.

Pentru curatirea cuprului se poate folosi si o pasta preparata din 7 parti talc, doua pārti acid oxalic (toxic !) si 40 pārti apa (parti īn greutate). "Demar super", produsul din comert, curata re­pede si reda luciul obiectelor de cupru. Obiectele de alpaca se curata cu produsele din comert denumite "Tix", "Demar super" si "Alba menaj", prin frecare cu o bucata de cīrpā. Obiectele realizate din otel inoxidabil se curata cu o solutie de sapun īn apa, apoi se clatesc cu apa rece, acidulata cu otet (o lingurita de otet la un litru de apa).

Cele de nichel se curata perfect de rugina si capata o stralucire noua daca se freaca cu un tampon īnmuiat īn amoniac.

Clantele nichelate si alte obiecte de nichel se curata cu apa fierbinte īn care se dizolva sapun sau "Demar super" (nu se foloseste soda l).

Bijuteriile, statuietele, vasele decorative etc. con­fectionate din argint, īnnegrite īn timp, se introduc pentru o ora īntr-o solutie ce contine 100 parti apa, 5 parti acid boric si 3 parti sare de buca­tarie (parti īn greutate). De exemplu, o solutie obtinuta din 1 000 ml apa, 50 g acid boric si 30 g sare. Dupa acest tratament, pentru a le reda stralucirea initiala, se freaca cu o pīnza pre­sarata cu oxid de magneziu.

De asemenea, obiectele din argint se pot curata cu pasta de dinti sau praf de creta umezita cu otet.

Ramele de oglinzi, casetele etc. din argint, oxi­date, se freaca cu un tampon (bumbac sau vata) presarat cu cenusa de lemne, bine cernuta. Bijuteriile confectionate din argint filigran īsi re­capata luciul initial, daca sīnt introduse īn solutie de amoniac 1:1, dupa care se clatesc cu apa si se asazā īn rumegus de lemn pīnā la uscare. Petele de mucegai si rugina se scot cu o solutie calda de otet, apoi se spala cu apa curata. Petele mai rezistente de pe tacīmurile argintate dispar dupa ce le frecam cu sare de bucatarie grunjoasa umezita sau cu apa fierbinte si borax.

De asemenea, pentru curatirea tacīmurilor argin­tate se poate prepara o pasta, folosind un cartof. Se curata cartoful, se fierbe pīnā devine sfarāmicios, dupa care se striveste cu o lingura. Cu pasta obtinuta se freaca bine obiectele respective pīna dispar petele, apoi se lustruiesc cu o piele de caprioara sau cu o bucata de flanela. Pentru lustruirea obiectelor de argint curatate, se poate folosi o pasta obtinuta din cantitati egale de sapun de toaleta si praf de creta. Se dizolva sapunul īn apa, la cald, se adauga creta si se amesteca pīna se obtine o pasta consistenta si omogena.

Aurul mat se curata repede cu ajutorul unei so­lutii preparate din : 6 parti elorura de var, 7 parti bicarbonat de sodiu, 2 parti sare de bucatarie si 60 parti apa (parti īn greutate). Obiectele respec­tive se introduc īntr-un vas īn care se toarna so­lutia preparata, īncailzita si se lasa doua ore. Se scot din solutie, se clatesc bine īn apa si se usuca in rumegus de lemn, apoi se sterg cu o bucata de flanela sau piele de caprioara. Solutia preparata se pastreaza īn sticle bine īn­chise ; īnainte de folosire se agita bine.

Bijuteriile de aur se curata introducīndu-le īntr-un vas cu apa calda īn care se toarna o lingurita de amoniac.

Lanturile de aur se curata foarte bine daca sīnt agitate īntr-o solutie de apa si sapun, īn care se adauga si putin praf fin de creta. La sfirsit, lantul se spala cu apa multa si se usuca. Pentru curatirea obiectelor aurite se poate folosi albusul, cu ajutorul unei bucati de flanela īn­muiata īn albus, se freaca usor obiectul respectiv.

Pentru obiectele aurite oxidate se foloseste albu­sul (2-3 albusuri īn amestec cu apa de Javel - hipoclorit de sodiu o lingura). De asemenea, aceste obiecte pot fi curatate cu otet, stergīndu-le cu o cīrpa umeda. Dupa cinci minute se spala cu apa si se lasa sa se usuce.

Obiectele de zinc se curata prin frecare cu un tampon īnmuiat īn otet sau cu creta fina pīna la obtinerea luciului.

Baile de zinc se curata bine cu un amestec de amoniac si nisip fin.



ALTE REŢETE UTILE




CUM SCOATEM PETELE DE PE...

M ĀINI

Petele de fructe (afine, visine, zmeura, nuci etc.) se curata cu acid tartric (sare de lāmīie) īn so­lutie sau cu zeama de lamīie. Petele o'e legume se pot curata īn acelasi mod.

Cerneala poate fi īnlaturata de pe mīini, frecānd pielea umezita cu piatra ponce sau cu un tampon de vata īnmuiata īn zeama de lamīie sau īn so­lutie de 5-10 acid citric sau tartric.

Rujul de buze se īnlatura frecīnd pielea de cīteva ori cu un tampon de vata pe care se aplica o crema grasa. Se poate īndeparta si cu alcool etilic sau acetona.

Petele galbene de nicotina se īndeparteaza fre­cīndu-le prudent de trei ori pe zi cu o piatra ponce, apoi cu suc de lamīie sau cu Coaja unei lāmīi taiata recent.

Petele de nicotina se pot elimina si astfel : se trateaza un timp scurt cu o solutie compusa din : 60 parti alcool etilic 70%, 20 parti apa, 10 parti acid citric si 10 parti glicerina (parti īn greutate). De exemplu, o solutie obtinuta din 70 ml alcool 70%, 20 ml apa, 10 g acid citric si 8 ml glicerina. Degetele se spala apoi cu apa, dupa care, īn caz de nevoie, se mai trateaza cu apa oxigenata 3% si se spala din nou cu apa.

De asemenea, se poate folosi o solutie preparata din 60 parti alcool etilic 70%, 10 parti acid ci­tric, 10 parti glicerina si 2 parti apa oxigenata 3% (parti īn greutate). De exemplu, o solutie obtinuta din 70 ml alcool etilic 70%, 10 g acid citric, 8 ml glicerina si 20 ml apa oxigenata 3%. Se umezeste un tampon de vata cu aceasta so­lutie si se freaca degetele pīnā la disparitia pe­telor maronii.

Petele mai vechi de nicotina se trateaza cu permanganat de potasiu 3%, se lasa sa se usuce, apoi se decoloreaza cu o solutie de sulfit de sodiu 5%, care contine si putin acid clorhidric (3 picaturi acid clorhidric 2% la 100 ml sulfit de sodiu 5%).

Petele de funingine de pe mīini se curata cu apa si sapun.

Petele de permanganat de potasiu se īnlatura prin frecare cu piatra ponce sau prin utilizarea unei solutii de acid tartric 5% sau de tiosulfat de sodiu 10%. Dupa curatire se spala bine cu apa si se unge zona respectiva cu o crema de mīini grasa.

Petele de brom se curata cu o solutie de amo­niac 10% sau cu o solutie alcoolica de amoniac (īn solutia de amoniac 10% se pun cīteva picaturi de alcool concentrat), dupa care se spala bine cu apa.

Pentru īndepartarea petelor de tinctura de iod se foloseste o solutie de 10% tiosulfat de sodiu sau amoniac diluat (o lingurita de amoniac 10% la doua lingurite de apa oxigenata 3%).

Petele de azotat de argint se pot īnlatura cu o solutie de 10% tiosulfat de sodiu, īnainte de apli­carea solutiei, se recomanda sa se degreseze pie­lea patata, cu tetraclorura de carbon.

Aceste pete se pot īnlatura cu usurinta cu urma­toarea solutie: 10 parti clorura mercurica, 10 parti clorura de amoniu si 60 parti apa (parti īn greu­tate). De asemenea, se pot īndeparta tratīndu-le cu o solutie de clorura cuprica 5%, dupa care se spala cu o solutie de tiosulfat de sodiu 10%. Petele produse de diferiti coloranti de vopsele se curata cu o crema grasa aplicata pe un tampon de vata.

Unii dintre coloranti se īnlatura usor prin frecare cu o cīrpa īnmuiata īn alcool sau acetona.

Tusul de stampile se curata prin frecarea locului respectiv cu alcool etilic, dupa care se spala bine cu apa si sapun.

Petele de culoare neagra produse īn urma cura­tarii sobelor, pot fi, īn marea lor majoritate, īn­departate cu sare de lamiie dizolvata īn apa sau cu un tampon de vata īnmuiat īn sucul unei lāmīi. Pentru scoaterea rapida a oricaror pete de pe mīini se poate prepara īn casa un sapun util si placut. Se taie 100 g sapun īn bucatele mici si se pun īntr-un vas de metal, cu apa fierbinte, numai atīta cīt sa le acopere. Se pune vasul pe o baie de apa si dupa ce continutul se topeste, se amesteca bine si se adauga 25 g miere de albine, 25 g borax praf si 15 ml ulei vegetal sl o cantitate mica de nisip fin. Se amesteca din nou circa 10 minute, apoi se adauga cīteva pi­caturi dintr-o esenta parfumata. Se rastoarna sa­punul īntr-o tava, se lasa sa raceasca, apoi se taie īn bucati.

Pentru albirea mīinilor se poate folosi o solutie preparata din glicerina īn care se adauga putina apa oxigenata 3%.

Blanuri naturale si sintetice

Blanurile de dimensiuni mari se curata pe por­tiuni.

Blanurile albe se curata frecīndu-le cu o pasta obtinuta din talc si neofalina. Dupa cīteva ore, se scutura blana si apoi se piaptana perii cu o perie moale.

De asemenea, blanurile albe se curata cu malai fierbinte, talc sau faina alba. Se freaca blana cu produsul respectiv, de la guler spre poale, īn asa fel īncīt acesta sa ajunga pīna la radacina peri­lor. Dupa ce se curata bine, se scutura de mai multe ori si īn final se trece peste ea cu o perie curata, degresata īn prealabil.

Blanurile se pot degresa perfect fara sa-si piarda stralucirea, daca se freaca energic perii cu tarīte proaspete de grīu.

Pentru īndepartarea petelor de grasime si trans­piratie se poate folosi un amestec format din: alcool sanitar si amoniac 10%, 1:1 (parti egale īn greutate) sau un amestec preparat din amo­niac, sare de bucatarie si apa, 1:3:50 (parti īn greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 65 ml alcool sanitar si 10 ml amoniac 10% sau un amestec din 10 ml amoniac 10%, 30 g sare de bucatarie si 500 ml apa.

Petele galbene de pe blanurile albe se curata ou o solutie de hidrosulfit de sodiu sau apa oxige­nata (o lingurita la 400 ml apa). Blana de astrahan se curata foarte bine si capata o stralucire deosebita daca se freaca cu miez de nuca uscat, taiat īn doua. In general, blanurile īsi recapata stralucirea ini­tiala, daca se freaca usor cu un tampon de fla­nela īnmuiat īn terebentina. Dupa tratament se freaca blana cu o flanela uscata pīna se zvānta complet pielea.

Blanurile sintetice se curata numai la īntreprin­derile chimice specializate.

Umbrele, fāsuri, mantale

Petele uscate de noroi de pe umbrele se tamponeaza si se sterg usor cu o cīrpa īmbibata īn apa. Daca timpul nu permite ca petele sa se usuce, atunci se lasa sa curga apa din abundenta peste umbrela deschisa.

Fisurile si mantalele din material plastic se curata cu un burete umezit. Daca sīnt stropite cu noroi se spala cu apa calduta, se clatesc, apoi se pun sa se usuce pe un umeras.

Mantalele de cauciuc se curata cu un burete umezit īn apa cu detergenti, apoi se spala bine cu apa.

Obiecte din pai (palarii, cosuri, papuci etc.)

Se dizolva īn apa sapun (bucatele mici) sau de­tergent introducāndu-se īn solutia obtinutā obiectul respectiv, apoi se clateste cu apa. Daca este necesar se albeste cu apa oxigenata, adaugīndu-se doua lingurite apa oxigenata si o lingurita amoniac la un litru de apa calda.

Obiecte albe de fetru (palarii, īncaltaminte)

Aceste obiecte se curata usor prin frecare cu o pīnza curata presarata cu talc sau cu tarīte.

Musama

Musamalele se curata cu un burete īnmuiat īn putina apa calda, acidulata cu otet. Dupa ce se īndeparteaza impuritatile, se spala cu un amestec de lapte si apa (100 ml lapte la 100 ml apa). apoi se lustruieste cu o cīrpa uscata si moale. Se recomanda stergerea musamalei (spalate īn prealabil) la anumite intervale de timp cu un tampon umezit īntr-un amestec de ulei de in (o lin­gurita), otet (doua lingurite) si 60 g pudra de amidon, dupa care se freaca bine cu o flanela pentru a-i reda luciul.

Vopseaua de pe autoturisme

Scoaterea petelor de ulei de pe vopseaua pe baza de nitrolac se face prin frecare cu o bucata de flanela uscata.

Daca pata este veche si nu poate fi scoasa prin curatire uscata, se recomanda stergerea cu o bu­cata de flanela umezita usor īn benzina, dupa care se sterge cu o cīrpā uscata. Suprafata ma­sinii nu trebuie umezita puternic cu benzina, īndepartarea prafului si a noroiului se face cu ajutorul unui burete sau al unei perii cu peri din par natural īnmuiate īn apa. Apoi, suprafata res­pectiva se curata bine cu o piele de caprioara umezita si bine stoarsa, dupa care se sterge cu o tesatura flanelatā, curata, uscata. Pielea de caprioara folosita la curatirea auto­turismelor se spala cu apa foarte sarata (trei lin­guri sare la un litru de apa), se zvīnta īn pre­alabil īntre doua cīrpe uscate, apoi se usuca īn aer liber, la umbra.

Nu se recomanda folosirea sapunului, a sodei, a petrolului lampant etc., care dau o reactie acida sau alcalina, sau a dizolvantilor care pot sa di­zolve si sa īndeparteze vopseaua.

Obiectele ruginite din otel si fonta (unelte folosite in gospodarie, lanturile de la biciclete, motorete, motociclete, medalii etc.)

Obiectele ruginite se curata initial cu o perie de sīrmā si cu smirghel si se īncalzesc īn flacara, pīnā cīnd se pot tine īn mīna. Apoi se ung bine cu parafina, se īncalzesc din nou pīna cīnd pa­rafina dispare, iar la racire se lustruiesc cu o cīrpa aspra.

De asemenea, se poate folosi o solutie obtinuta prin dizolvarea a 3 parti sulfat de sodiu si 1,5 parti azotat de sodiu īn 100 parti acid clorhidric diluat (parti īn greutate). Piesele ruginite se freaca cu aceasta solutie, la care se adauga nisip fin, pīna la curatirea lor completa, dupa care se cla­tesc cu apa si se usuca bine. In timpul lucrului, se recomanda folosirea manusilor de cauciuc. Tot pentru īndepartarea ruginii se utilizeaza, cu rezultate bune, acidul tartric. Acest acid poate fi folosit ca atare (o parte īn greutate acid tartric la 4 parti īn greutate apa) sau īn amestec cu clorura de zinc (o parte īn greutate acid tartric, 100 parti īn greutate apa si 10 parti īn greutate clorura de zinc) sau un amestec īn parti egale cu amoniac 10%. Obiectul de pe care trebuie īndepartata rugina se introduce īn solutie pentru o zi sau chiar mai mult, se spala apoi cu apa, iar rugina se īndeparteaza usor cu ajutorul unei periute sau chiar a unei cārpe. Obiectul bine spa­lat trebuie sters cu atentie si uscat īntr-un loc caldut.

Fiarele de calcat ruginite se pot curata cu un amestec de otet si nisip fin.

Pentru a īmpiedica ruginirea, obiectele din fier (otel si fonta) se pot sterge īn prealabil si aco­peri cu un strat subtire preparat din : 8 parti va­selina, o parte terebentina si 4 parti benzina (parti īn greutate).




Document Info


Accesari: 97081
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )