ALTE DOCUMENTE
|
|
Cinci saptamani in balcon
Niciodata spatiul fizic al unei cladiri nu se va identifica cu spatiul ei vital, iar aceasta prelungire a spatiului real dincolo de limitarile lui constructive se face prin intermediul spatiilor de tranzitie, reprezentate de balcoane, logii si terase.
Ca-n fiecare an la inceput de vara imi fac planuri de calatorie. Vara aceasta voi zbura din nou
|
|
deasupra Africii. Cei care cunosc cat de cat continentul negru imi inteleg chemarea. |mi amintesc acea teribila dimineata cand albastrul Mediteranei s-a proptit in spintecatura sidefie si majestuoasa a Gibraltarului. De cu seara ma desfatasem in Alhambra si mahmur, dupa deliciile sarazine, ma lasam, in aerul acelei dimineti sarate, imbatat din nou de tainicul amor numit Africa. Ma numesc Samuel Fergusson, sunt doctor si-n fiecare an calatoresc cate cinci saptamani in. balcon. Nu e nici o greseala de tipar: balcon am spus. Greseala e de la banii de vacanta pe care nu-i am. La anul, cand situatia 414l1115e se va ameliora, ma va chema Popescu si-mi voi duce copilul la Mamaia si soacra la Govora.
Mereu comunul si, totodata, mereu surprinzatorul nostru balcon e descendentul proletar al taranestii strabune prispe, din arhitectura romaneasca traditionala. Si prispa era un spatiu de tranzitie, desi taranul nu constientiza neaparat definitia, dar ii exploata din plin utilitatea.
Relatia interior - exterior
Romanul a gasit acest mestesug fericit ca de pe prispa sa-si poata supraveghea gospodaria, fara a fi nici inchis in casa, nici afara; prispa ii este atat loc de sfat, cat si de infatisare in fata strazii circulate, ea avand atat un rol functional, cat si unul estetic. Aceasta oferea posibilitatea amenajarii locului de luat masa, odihnei, primirii de oaspeti si zonei de discutii. Calitatile acestui spatiu permiteau, asadar, folosirea lui pentru o serie de activitati sezoniere caracteristice modului de viata rural.
Daca spatiul de tranzit din arhitectura romaneasca are un statut special, mai ales la nivelul structurii, atunci ar trebui facuta distinctia intre el si spatiile deschise in general: terase acoperite, partite, galerii deschise, logii. Terasele acoperite sunt spatii de circulatie pe traseele importante ale casei. Logiile si balcoanele sunt rezolvari locale ale relatiei interior- exterior.
Privilegiu si armonie
|
|
Terasa reprezinta un privilegiu, mai ales pentru cei care locuiesc in centrele urbane inconjurate de asfalt. Acest spatiu exterior permite contactul cu natura in intimitatea locuintei. Felul cum vom mobila terasa depinde de dimensiunile acesteia, precum si de activitatile ce se vor desfasura aici. Este de dorit ca mobilierul de pe terasa sa fie ales in functie de stilul mobilierului din casa, mai ales daca terasa se doreste o extindere a locului de luat masa sau a living-ului in afara casei.
Decorarea terasei
Desi terasele reprezinta o prelungire materiala si simbolica a spatiului interior, nu toate pot fi inconjurate si de un spatiu verde. Acest fapt este important in decorarea terasei, caci pe langa mobilierul de terasa, vor exista si plante care ss compenseze putin lipsa spatiului plantat. Daca din diverse motive functionale sau estetice, terasa se va deschide spre strada, atunci se vor cauta diverse detalii care sa asigure intimitatea acestui spatiu. |n cazul locuirii colective (la bloc), pentru a nu se amputa definitiv aceasta relatie a casei cu exteriorul, pentru a oferi camerelor iesirea directa intr-un spatiu exterior, au aparut balconul si logia. |nsa functia de reprezentare a fostei prispe traditionale dispare complet in acest caz.
...o problema cu subsol si mansarda
Chiar daca nu locuim in Japonia si problema spatiului nu ne inghesuie inca in sertarase - e adevarat - ultramoderne, preturile de pe piata imobiliara sunt deajuns de piperate sa ne dea ghes
|
|
sa amenajam cat mai bine spatiul disponibil in loc sa cumparam o noua resedinta. Si incotro sa ne indreptam atentia daca nu in jos, catre pivnite, sau in sus, catre poduri.
Cei ce au case cu spatii libere, disponibile si potrivite pentru amenajari ulterioare se dovedesc adevarati norocosi... Fiindca, e bine de stiut, nu orice garaj, pod sau pivnita pot sa devina, printr-o transformare de adevarata cenusareasa, dependintele luxoase pe care ni le dorim sau le visam atunci cand ne vine ideea unei transformari. Pe langa constrangerile financiare (care tin de angajarea unui specialist pentru evaluarea fezabilitatii lucrarii si a unei echipe de muncitori) exista si constrangeri de tip tehnic, care uneori sunt insurmontabile. E suficient sa spunem ca de inaltimea plafonului depinde viitorul unei eventuale mansarde sau al unui subsol. Cerintele arhitectilor prevad un minimum acceptabil de 1,80 m, o medie optima de 2,20 m si un confortabil maxim de 2,50 m iar pivnitele si subolurile nu intrunesc de multe ori aceste dimensiuni. Pentru a castiga in inaltime trebuie modificata zidaria pivnitei in directia fundatiei sau inaltata tamplaria acoperisului ori, daca inaltimea nivelului inferior o permite, trebuie coborat planseul mansardei.In aceste conditii, e cazul sa evaluam daca spatiul obtinut merita deranjul si cheltuiala. Daca am ajuns la o concluzie pozitiva, iata care sunt problemele care ar trebui sa ne preocupe in continuare.
Cai de acces: In mod ideal, pivnita sau podul ar trebui sa dispuna deja de o modalitate de acces (o scara interioara practicabila), iar problema e ca si rezolvata, fiind necesare doar niste imbunatatiri de ordin estetic si de securitate. Daca aceasta scara nu exista, trebuie imaginat un model de scara potrivit pentru configuratia locului (dreapta, cu cot la 90º sau in spirala).
Podea: Pentru a fi acceptabile ca locuinta, dependintele trebuie neaparat sa aiba pardoseala. La subsol, solutia cea mai simpla este turnarea unei placi de beton armat direct pe pamantul
|
|
batatorit. O hidroizolatie aplicata pe beton reduce substantial pericolul de igrasie iar dupa aplicarea unei sape poate fi acoperita cu parchet, pardoseala, mocheta sau orice alt material de placare ales. In mansarde, scandurile montate pe grinzi pot fi acoperite de pardoseala, versiunea cea mai economica fiind placile aglomerate, care, la randul lor, pot sustine o placare decorativa.
Ferestre: Daca subsolul se gaseste in intregime sub pamant nu inseamna neaparat ca nu se renunta la ferestre.Daca spraituiti bine pamantul si neteziti terenul din fata locului prevazut pentru aceasta. Astfel, se va crea o "curte englezeasca", legata la canalizare, pentru evacuarea apelor pluviale. Daca exista deja rasuflatori, ele pot fi marite recurgand la acelasi procedeu. Mansardele nu pun de obicei atatea probleme: orice ferestruica poate fi marita, oricand pot fi create noi deschideri dotate cu lucarne basculante. Daca sunt indeajuns de mari, unele pot fi transformate in balconase. Oricum, nu uitati sa obtineti certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie necesare si nu omiteti faptul ca trebuie respectata distanta fata de curtile vecine.
Izolatii, incalzire, ventilare: Cu toate ca le gasim la periferia caselor noastre, dependintele trebuie sa beneficieze, mai mult decat oricare alte spatii din casa, de o izolatie si o ventilatie bine gandite. Infiltrarea umiditatii si formarea condensului pot face orice dependinta de nelocuit. In subsoluri, cel mai greu este sa impiedicati patrunderea umezelii prin capilaritate, in timp ce in cazul mansardelor, acoperisul trebuie inspectat si izolat cu grija pentru a evita supraincalzirea pe timpul verii si consumul excesiv de energie in anotimpul rece. Pentru incalzire aveti de ales intre extinderea sistemului existent(care poate necesita o sursa de energie mai puternica) sau achizitionarea unui sistem independent, special pentru dependinta.
Dupa ce s-a avut grija ca toate aceste amanunte sa fie luate in considerare, putem fi siguri ca mansarda sau subsolul sunt pe calea cea buna si vor deveni exact ceea ce am visat sa fie.
|
