APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR SI ALTOR FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR SI ALTOR FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Introducere:

Inundatiile, ploile torentiale, zapezile abundente, furtunile si viscolele, precum si barajele de gheata de pe cursurile apelor reprezinta modul de manifestare a unor riscuri naturale, prezente mai frecvent la inceputul acestui secol.

Aceste evenimente genereaza adesea situatii de urgenta cu consecinte deosebite. Nivelul lor de gravitate depaseste de multe ori previziunile.

Gestionarea evenimentelor implica masuri si actiuni complexe de durata si costisitoare.

Concepte cheie: tipuri de risc specifice; gradul de pericol – situatie de: atentie, alarma si situatie de pericol; faze de aparare (I, II si III.); cote de: atentie, inundatie si pericol; praguri critice de: atentie, alerta si pericol; temperaturi extreme; poluari accidentale ale apei.

REZUMAT

1. Tipuri de riscuri specifice

Prevenirea si gestionarea tipurilor de risc determinate de fenomene meteorologice periculoase intra in competenta Ministerului Mediului.

A fost elaborat „Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hid 525h73f rotehnice si poluari accidentale”, aprobat prin ordinul nr.420 din 11 mai 2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si ordinul nr.638 din 12 mai 2005 al Ministrului Administratiei si Internelor.

Potrivit art.3 din regulament, fac obiectul acestuia urmatoarele tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta:

a)     inundatii, prin revarsarile naturale ale cursurilor de apa, datorate
cresterii debitelor sau blocajelor produse de gheturi, plutitori, aluviuni
si avalanse de zapada si prin scurgeri de pe versanti;

b)     inundatii provocate de accidente sau avarii la constructiile
hidrotehnice;

c)     fenomene meteorologice periculoase: ploi torentiale, ninsori
abundente, furtuni si viscole, depuneri de gheata, chiciura, polei,
ingheturi timpurii sau tarzii, grindina si seceta (hidrologica);

d)     poluarile accidentale ale resurselor de apa de suprafata si subterane si
poluari marine in zona costiera, numite in continuare „poluari
accidentale”.

Principalii factori de risc determinanti in caz de inundatii sunt: cantitatile foarte mari de precipitatii cazute pe unitatea de suprafata intr-un interval de timp relativ scurt, de ordinul orelor; durata mare a precipitatiilor continue; cresterea nivelului apelor; zestrea mare de zapada si de gheata; subdimensionarea ori deteriorarea lucrarilor de protectie; neregularizarea cursurilor de apa; obstacole in calea viiturilor etc.

Aceste tipuri de risc sunt denumite generic tipuri de risc specifice,
prin ele fiind expuse, direct sau indirect:

>      populatia, precum si bunurile sale mobile si imobile;

>      obiectivele sociale;

>      capacitatile productive (societati comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajari piscicole, porturi si altele);

>      barajele si alte lucrari hidrotehnice care reprezinta surse de risc in
aval, in cazul producerii de accidente;

>      caile de comunicatii rutiere, feroviare si navale, retelele de
alimentare cu energie electrica, gaze, sursele si sistemele de
alimentare cu apa si canalizare, statiile de tratare si de epurare,
retelele de telecomunicatii si altele;

>      mediul natural (ecosisteme acvatice, paduri, terenuri agricole,
intravilanul localitatilor si altele).

In regulament se precizeaza ca managementul situatiilor de urgenta determinate de aceste tipuri de riscuri specifice se realizeaza prin: „masuri preventive”; „masuri urgente de interventie”; „masuri de reabilitare”.

2. Situatii si praguri de aparare caracteristice

Starea de alerta generata de tipurile de risc specifice se declanseaza in momentul in care se constata aparitia fenomenului periculos, sau cand probabilitatea de aparitie este stabilita prin prognoza, in cele trei situatii (etape) diferentiate prin gradul de pericol prezentat:

situatia de atentie, care implica acordarea unei atentii deosebite;

situatia de alarma, in care se constata o evolutie periculoasa a
factorilor de risc (nivele, debite etc.);

situatia de pericol, cand pericolul devine iminent si sunt necesare
masuri exceptionale.

Aceste situatii sunt considerate in functie de atingerea unor praguri critice de gravitate, denumite in regulament praguri de aparare.

Astfel, marimile caracteristice de aparare impotriva inundatiilor sunt:

marimi zonale de avertizare, stabilite la statiile hidrometrice si la
posturile pluviometrice situate in amonte de obiectivele periclitate,
dupa caz, pentru precipitatii, niveluri sau debite;

marimi locale de aparare, stabilite in apropierea obiectivelor, sub
forma de niveluri sau debite.

Prin regulament sunt stabilite marimi caracteristice de aparare in caz de inundatii, dupa cum urmeaza:

> pentru zonele indiguite ale cursurilor de apa:

cota fazei I de aparare - atunci cand nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

cota fazei a II-a de aparare - atunci cand nivelul apei ajunge la jumatatea inaltimii dintre cota fazei I si cea a fazei a III-a de aparare;

cota fazei a III-a de aparare - atunci cand nivelul apei ajunge la 0.5-1.5 m sub cota nivelurilor apelor - maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depasirea unui punct critic.

> pentru zonele neindiguite ale cursurilor de apa:

cota de atentie (CA.) - nivelul la care pericolul de inundare este posibil dupa un interval de timp relativ scurt, in care se pot organiza actiunile de aparare sau de evacuare;

cota de inundatie (CI.) - nivelul la care incepe inundarea primului obiectiv;

cota de pericol (CP.) - nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de evacuare a oamenilor si bunurilor, restrictii la folosirea podurilor si cailor rutiere, precum si luarea unor masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice.

> pentru acumulari:

fazele I, II si III de aparare sunt stabilite in functie de nivelul apei in lac si se calculeaza de proiectant in ecartul cuprins intre Nivelul Normal de Retentie (NNR) si Cota creasta deversor.

> pentru comportarea barajelor;

Pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instructiunilor aprobate de Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta, in functie de:

■ nivelul apei in lac, cand acesta depaseste cota crestei deversorului;

■ atingerea unor valori limita in comportarea constructiei, astfel:

pragul de atentie - valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depasesc domeniul considerat normal, fara ca starea generala de stabilitate a constructiei sa fie modificata;

pragul de alerta - modificari periculoase ale
parametrilor de comportare cu evolutia spre forme incipiente de cedare;

- pragul de pericol - barajul sufera modificari ce
pot conduce la avarierea grava sau la ruperea constructiei.

In Romania, gravitatea inundatiilor din 1970 a determinat decretarea starii de necesitate. In anul 2005 s-au depasit marimile caracteristice de aparare impotriva inundatiilor, in mai multe zone, unele in mod repetat, atat pe cursuri de apa, cat si in cazul unor acumulari si baraje, producandu-se inundatii catastrofale in Banat, Sudul Moldovei, in Oltenia, Harghita, pe litoralul Marii Negre (Tuzla, Costinesti), in Bucuresti si in alte locuri.

La 16 aprilie 2006, debitul Dunarii la intrarea in tara a fost de 15.800 metri cubi pe secunda, considerat debit istoric, fiind afectate de inundatii 12 judete riverane.

In anul 2008, debitul Prutului a fost comparabil cu cel al Dunarii, producandu-se inundatii in nord-estul Moldovei.

In cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea gheturilor si revarsarea apelor, se stabilesc urmatoarele marimi caracteristice:

♦ faza I - atunci cand gheata se desprinde si sloiurile se scurg pe cursul de apa;

faza a II-a - atunci cand sloiurile de gheata formeaza ingramadiri;

faza a III-a - atunci cand sloiurile s-au blocat formand zapoare
(baraje de gheata);

Marimile caracteristice zonale si locale de aparare se stabilesc o data cu intocmirea planurilor de aparare pentru flecare obiectiv in parte si orice modificare survenita in intervalul de valabilitate a planurilor de aparare, se pune de acord cu Directiile de Ape din cadrul Administratiei Nationale „Apele Romane” si se reactualizeaza in planurile de aparare, la toate nivelurile.

Pragurile critice de aparare pentru fenomenele meteorologice periculoase se stabilesc prin instructiuni elaborate de catre Administratia Nationala de Meteorologie si se aproba de catre Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta.

Valorile limita admisibile pentru indicatorii monitorizati in caz de poluari accidentale sunt stabilite prin ordine ale ministrului mediului si gospodaririi apelor (nr.1144 si 1146/2003). Poluari semnificative, prin cursuri de apa au avut loc in zona de Nord-Vest a Romaniei.

Pragurile critice pentru situatii de seceta hidrologica se stabilesc prin planurile de restrictii in perioade deficitare. Anul 1998 a fost deosebit de secetos, ceea ce a favorizat si cresterea frecventei incendiilor de padure de 3.6 ori fata de anul precedent.

La nivel planetar, in anul 1998 s-a inregistrat cea mai mare temperatura medie, unii specialisti sustinand ca o influenta in acest sens a avut si urganul El Nino. Temperaturi ridicate s-au masurat si in anuii urmatori, ani cu foarte multe uragane si tornade. Tornade s-au produs si in Romania, indeosebi vara.

Canicula din anul 2008 a determinat Ministerul Sanatatii Publice sa elaboreze si sa puna in aplicare masuri specifice, inclusiv stabilirea unor nivele de alerta (cod verde, galben, portocaliu, rosu) functie de temperatura aerului intre orele 11,oo – 17,oo.

3. Masuri de aparare impotriva inundatiilor si altor fenomene meteorologice periculoase

In Legea apelor (nr. 107/1996) la art. 1 se arata ca ,,apele fac parte integranta din patrimoniul public” si la art. 2 se prevede ca unul din scopurile legii este ,,apararea impotriva inundatiilor si oricaror altor fenomene meteorologice periculoase”. Conform art. 15 al.(1) ,,poluarea in orice mod a resurselor de apa este interzisa”.

,,Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice reprezinta o activitate de protectie civila a populatiei, de interes national” (art.67 alin.(1).

Prin aceasta aparare se intelege:

masuri de prevenire si de pregatire pentru interventie,

masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor meteorologice cu urmari grave,

masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

Conform legii, se intocmesc:

planuri de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau a accidentelor la constructiile hidrotehnice,

planuri de prevenire si combatere a poluarii.

In lege sunt prevazute unele masuri tehnice.

Actiunile si masurile preventive de aparare impotriva inundatiilor vizeaza:

Ø      inventarierea zonelor critice la lucrarile de aparare impotriva inundatiilor si stabilirea masurilor necesare, cum sunt:

regularizarea cursurilor de apa,

realizarea de diguri si baraje de protectie,

indepartarea sau redimensionarea si largirea locurilor stramte de pe cursurile de apa,

consolidarea lucrarilor de aparare deteriorate,

Ø      verificarea respectarii dispozitiilor legale referitoare la constructiile si amenajarile din apropierea cursurilor de apa sau din zonele inundabile,

Ø      asigurarea dotarii cu mijloacele necesare de interventie in caz de inundatii,

Ø      intocmirea planurilor de alarmare, evacuare si de interventie,

Ø      instruirea preventiva a populatiei si a fortelor de interventie,

Ø      monitorizarea marimilor caracteristice de aparare.

In caz de inundatii se iau masuri pentru:

Ø      consolidarea lucrarilor de aparare,

Ø      instiintarea autoritatilor si alarmarea populatiei,

Ø      evacuarea si autoevacuarea persoanelor si evacuarea animalelor;

Ø      cautare si salvare a persoanelor si animalelor,

Ø      prevenirea imbolnavirilor,

Ø      supravietuirea sinistratilor,

Ø      recuperare si reabilitare.

In caz de temperaturi extreme se iau masuri adecvate situatiei (seceta, canicula, ger puternic, etc.). Regulamentul privind monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta cauzate de caderile de grindina si seceta severa este aprobat prin ordinul comun MAPDR (nr.551) si MAI (nr. 1475) din 2006.

Poluarile accidentale ale resurselor de apa se gestioneaza prin masuri si mijloace specifice.

Activitatile de management al inundatiilor sunt cuprinse in Strategia nationala de management a riscului la inundatii aprobata prin HG nr. 1854/2005.