Aceiasi noi
Acelasi pahar gol, aceeasi doza de simplitate, aceleasi maini reci si acelasi ceas.
Framant greu printre degete timpul de ieri, pierd o secunda printre umbrele straine ale diminetii astept 111c22b and inca o zi din alt ceas de existenta.
Inca o zi, avem atatea ganduri in jur, nimic cert, nimic care sa se intrepte spre noi , nimic din ce noi am putea sti. Gandesc o alta piesa sub aceeasi clapa de pian, pierduta in falsul paradis, imi tremura privirea spre acelasi ceas.
Aceiasi noi sub acelasi vis incert, totul pare sa se distruga in propriul miez iar inconstienta timpului de ieri face ca ceasul de maine sa-si piarda secundele printre gandurile de azi. Ne pierdem noptile construind, construind amintirile sub o alta forma, exageram uneori in termenii timpului, in dimensiunea paharului gol, in propriile framantari exista un raspuns pe care noi uitam sa-l intelegem. Am uitat de mult sa intelegem cele mai simple ganduri si timpul face din simplitatea noastra, ruine ale pasilor de ieri.
Inca mai avem timp de noi insine, inca mai primim acelasi timp, inca mai avem dreptul sa il traim, sa ne privim sub aceeasi oglinda, sa zambim, sa ii privim pe ceilalti zambind, sa traim mereu pentru ca frumosul si simplitatea existentei sa fie din cauza noastra.
|
