Sarcinile de lucru sunt propuse in ordine crescatoare de dificultate iar rezolvarea acestora se va face sub indrumarea profesorului sau maistrului in functie de nivelul de cunostinte la care a ajuns fiecare elev.

insuseasca si adapteze limbajul specific la subiectul de discutie

completeze documente simple de specialitate

1.5 Realizeaza calcule simple

aplice metodele de calcul indicate

realizeze transformari

estimeze si verifice rezultatele

1.6 Prelucreaza grafic rezultatele obtinute intr-o operatie simpla

identifice marimile necesare intocmirii graficelor si diagramelor

citeasca si traseze cu precizie grafice si diagrame

U.C. 18: Recoltarea si prelucrarea produselor nelemnoase ale padurii

18.1 Recolteaza fructele de padure

identifice fructele de padure

recolteze fructele de padure

prelucreze si conserve fructele de padure

aplice normele de igiena

18.2 Recolteaza ciupercile comestibile

identifice ciupercile comestibile

recolteze ciupercile comestibile

prelucreze si conserve ciupercile comestibile

aplice normele de igiena

18.3 Recolteaza produsele nelemnoase cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si coloranti

identifice speciile forestiere cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si coloranti, pomi de iarna

recolteze produsele cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si coloranti, pomi de iarna

prelucreze si depoziteze produsele cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si coloranti

18.4 Recolteaza plantele medicinale si aromatice

identifice particularitatile morfologice ale plantelor medicinale

recolteze manual plantele medicinale

usuce si conserve plantele medicinale

valorifice plantele medicinale

U.C. 17: Recoltarea si colectarea produse 222b11c lor lemnoase

17.1 Executa lucrari pregatitoare doborarii arborilor

execute lucrari pregatitoare doborarii arborilor

aplice normele de igiena si securitate

17.2 Participa la doborarea arborilor

inlature ritidomul, scoata calupul de la tapa, avertizeze sonor caderea arborelui, doboare arborele

identifice utilajele folosite la doborarea arborelui

17.3 Participa la fasonarea arborelui doborat

aplice curatirea de craci si cepuri

aplice cojirea manuala si biologica

identifice utilajele folosite la fasonarea arborelui doborat

17.4 Participa la colectarea nemecanizata a masei lemnoase

execute corhanitul, colectarea cu atelaje, adunatul lemnului cu bratele

identifice utilajele folosite la colectare

17.5 Executa lucrari de curatire a parchetelor de resturi de exploatare

defineasca operatiile de adunare, maruntire si imprastiere a resturilor de exploatare

execute operatiile de adunare, maruntire si imprastiere a resturilor de exploatare

U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor

21.1 Executa masurarea lungimilor arborilor doborati

identifice instrumentele pentru masurarea lungimilor arborilor

determine lungimile arborilor

precizeze regulile de masurare a lungimii arborilor

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de determinare a lungimii arborilor

21.2 Executa masurarea grosimilor

identifice instrumentele pentru masurarea grosimilor arborilor

precizeze regulile de masurare a grosimii arborilor doborati si pe picior

determine grosimile arborilor

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de determinare a grosimii arborilor

21.3 Executa masurarea inaltimilor

identifice instrumentele pentru masurarea inaltimii arborilor

determine inaltimea arborilor

precizeze regulile de masurare a inaltimii arborilor

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de masurare a inaltimilor

21.4 Executa cubarea arborilor

execute cubarea arborelui pe picior si doborat

execute cubarea lemnului asezat in figuri si prelucrat

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de cubare a arborilor

2. Fisa de descriere a activitatilor

Tabelul de jos prezinta exercitiile propuse pentru modulul Produsele padurii.

El va fi util pentru procesul de autoevaluare a activitatii dumneavoastra.

Competenta	Exercitiul	Sarcini de lucru	Subiectul	Realizat / Nerealizat
U.C. 18: Recoltarea si prelucrea produselor nelemnoase ale padurii
Recolteaza fructele de padure	S	S	Identificarea fructelor
18.2 Recolteaza ciupercile comestibile	S	S	Identificarea si conservarea ciupercilor
18.3 Recolteaza produsele nelemnoase cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si coloranti	S F8	S	Diferite tipuri de cojitoare manuale Gale si coltani
18.4 Recolteaza plantele medicinale si aromatice	S	S	Identific., rec. plantelor med.
U.C. 17: Recoltarea si colectarea produselor lemnoase
17.1 Executa lucrari pregatitoare doborarii arborilor	F1		Protectia muncii la doborarea arborilor
17.2 Participa la doborarea arborilor	S	S	Doborarea arborilor Unelte sp. Protectia muncii
17.3 Participa la fasonarea arborelui doborat	S	S	Fasonarea arborilor doborati
17.4 Participa la colectarea nemecanizata a masei lemnoase			Colectarea lemnului intr-un parchet
17.5 Executa lucrari de curatire a parchetelor de resturi de exploatare
U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor
21.1 Executa masurarea lungimilor arborilor doborati	F2 F3		Formula lui Huber Instrumente
21.2 Executa masurarea grosimilor	F2, F3 T1		Formula Huber Instrumente
21.3 Executa masurarea inaltimilor	F4, F5, T2		Dendrometrul cu pendul
21.4 Executa cubarea arborilor	F6 T3, T4		Cubarea bustenilor si arborilor pe pic.

S Asteriscul reprezinta exercitiile care se gasesc in auxiliarul curricular pentru elevii cu cerinte educationale speciale, elaborat din modulul Produsele padurii

3. Fisa de progres scolar (1)

Modulul: Produsele padurii

Numele elevului: …………………………

Profesor: …………………………………

Competente tehnice urmarite	Lucrari efectuate	Evaluarea			Abilitati de baza	Evaluare
Competente tehnice urmarite	Lucrari efectuate	B	S	NS	Abilitati de baza	B	S	NS
U.C. 18: Recoltarea si prelucrea produselor nelemnoase ale padurii
18.1 Recolteaza fructele de padure
18.2 Recolteaza ciupercile comestibile
18.3 Recolteaza produsele nelemnoase cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si coloranti
18.4 Recolteaza plantele medicinale si aromatice
U.C. 17: Recoltarea si colectarea produselor lemnoase
17.1 Executa lucrari pregatitoare doborarii arborilor
17.2 Participa la doborarea arborilor
17.3 Participa la fasonarea arborelui doborat
17.4 Participa la colectarea nemecanizata a masei lemnoase
17.5 Executa lucrari de curatire a parchetelor de resturi de exploatare
U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor
21.1 Executa masurarea lungimilor arborilor doborati
21.2 Executa masurarea grosimilor
21.3 Executa masurarea inaltimilor
21.4 Executa cubarea arborilor

3bis. Fisa de progres scolar (2)

Intocmirea fisei de despuiere (UC 21, C4)

Numele si prenumele elevului	Carpea Ionel
Data de predare
Activitatea acceptata	Fisa obtinuta dupa despuierea diametrelor arborilor pe specii si clase de calitate pe baza unui carnet de inventariere
Criterii de performanta indeplinite	A realizat centralizarea arborilor prin bifare in carnetul de teren si marcarea punctelor si liniilor in fisa de despuiere Nu s-a pierdut, nu apare in plus nici un arbore
Semnaturi de confirmare
Profesorul	Gheorghe Marinescu
Elevul	Data

Nota: Aceasta fisa va fi atasata la dosarul elevului

4. Cuvinte cheie

bustean - piesa de lemn brut, rotund, gros cu o lungime mai mare de 2,5 m (fr. grume, engl. log)

butuc - piesa de lemn brut, rotund, gros cu o lungime mai mica de 2,5 m (fr. billon, rondin, engl. block)

corhanire - in parchetele cu panta mare, operatie prin care lemnul se impinge sa alunece pe sol (fr. lançage)

dezaninare - actiunea prin care se aduce la sol un arbore aninat (fr. désencrouage )

doboratura de vant - arbori rupti sau dezradacinati de intemperii (fr. chablis, engl. windthrown)

fasonare - operatiile care urmeaza doborarii arborelui precum curatirea de craci, retezarea varfului, sectionarea fusului (fr. façonage, engl. primary conversion)

inlaturarea labartarilor - eliminarea partilor ingrosate de lemn situate la baza unor arbori (fr. égobelage - patte, empattement du tronc -, engl. root-swelling)

martoane - cracile si varfurile ramase dupa fasonarea arborilor, adunate si puse sub forma unor benzi pe linia de cea mai mare panta (fr. andains)

pana - pana de doborare este din aluminiu, plastic sau lemn, evita strangerea lamei ferastraului in taietura si mentine directia de cadere a arborelui (fr. coin, wedge)

prag - diferenta de nivel intre tapa si taietura din partea opusa (fr. butée de la charnière, ressaut, épaulement de la charnière, engl. stop)

tapa - este realizata din doua taieturi de ferastrau spre a-i da arborelui directia de cadere (fr. entraille de direction, engl. felling kerf, undercut)

taietura din partea opusa (taietura de doborare) se face cu ferastraul in partea opusa tapei; permite caderea arborelui (fr. trait de chute, le trait d'abattage, engl. felling cut)

tirfor - (fr. tirfor) utilaj usor ce permite, cu ajutorul unui cablu actionat de un levier si de niste falci, tragerea arborilor aninati

tapina - unealta forestiera inzestrata cu un cioc, permite rasucirea si deplasarea bustenilor prin alunecare (fr. sapie)

5. Glosar de termeni

act de punere in valoare - document tehnico-gestionar

fr. (le) article

arbore pe picior; arbore in picioare - arbore din padure, nedoborat

fr. (le) arbre sur pied; arbre debout

engl. instead tree; standing tree; standing timber

carnet de inventariere - in care se trec dimensiuni masurate si aprecierile vizuale asupra arborilor

fr. (le) calepin de dénombrement

engl. coupe inventory record

cherestea - scandura

fr. (le) rallonge; le sciage

engl. sawn timber

clupa - instrument folosit la masurarea diametrelor arborilor

fr. (le) compas forestier

engl. calliper

ciocan de marcat - topor special ce serveste la marcarea arborilor

fr. (le) marteau

engl. marking hammer

coaja tesutul protector al arborilor

fr. (la) écorce

engl. bark

coeficient de forma - raport intre volumul comercial si volumul unui cilindru care ar avea drept baza sectiunea de la piept (de baza) si ca inaltime inaltimea trunchiului

fr. (le) coefficient de forme

engl. coefficient of expansion

coji, a (verb) - desprinderea cojii de pe trunchi

fr. écorcer

engl. to (remove) bark

colectarea lemnului - operatie de lucru ce presupunere aducerea lemnului de la locul de doborare pana la locul de stocare si incarcare in mijloacele de transport

fr. (le) débardage; (la) vidange

engl.- skidding

craci - ramificatiile principale ale tijelor

fr. branches

engl. branches

cubare - estimare a volumului unui arbore, a unui arboret, a unei parcele…

fr. (le) cubage

engl. cubing: to determine volume; to cube

curatire de craci taierea cracilor arborelui; fasonare

fr. (le) ébranchage

engl. limbing

dendrometrie - taxatie, estimatie forestiera

fr. (la) dendrometrie

engl. forest valuation

dendrometru - instrument cu care se masoara inaltimea arborelui

fr. (le) dendroèmtre

engl. hypsometer

despuiere centralizare a diametrelor din carnetul de inventariere

fr. (le) dépouillement

engl. counting of the diameters

diametrul central al suprafetei de baza - corespunde arborelui care imparte sirul statistic al arborilor inventariati in 2 parti cu suprafete de baza egale. Este un diametru reprezentativ, teoretic, putin influentat de rarituri

fr. (le) diamètre de la surface terrière médiane

engl. quadratic mean diameter

diametru de baza - masurat pe arbore la inaltimea de 1,3 m de la sol

fr. (le) diamètre à hauteur de poitrine; diamètre à hauteur d’homme

engl. breast high diameter

diverse moi - DM - doua sau mai multe specii, precum plopul, salcia, mesteacanul, care totalizeaza mai mult de o zecime din arboret

fr. (les) bois blancs

diverse tari - DT - doua sau mai multe specii, precum frasinul, paltinul, care totalizeaza mai mult de o zecime din arboret

fr. (les) bois durs

engl. hard wood

echien - un arboret ai carui arbori au varsta aproximativ egala

fr. équienne (adj.)

engl. even-aged

elagaj - caderea cracilor uscate, moarte; taierea ramurilor unui arbore in partea de jos

fr. (le) élagage

engl. pruning

factor de cubare - numar mai mic decat 1; f_c = volumul de lemn / volumul aparent; arata cati metri cubi contine a metru ster

fr. (le) facteur de cubage; le coefficient d’empillage

engl. converting factor of stacked wood in solid content

ferastrau mecanic (cu lant) - folosit pentru doborarea si fasonarea arborilor; numit impropriu Drujba

fr. (la) tronçonneuse

engl. chain-saw; harvester

fir - arborele luat ca unitate; un singur arbore; arborele bucata cu bucata

fr. (la) perche; (le) brin

engl. pole

foios - arbore din grupa foioaselor, avand frunzele caduce

fr. (le) feuillu

engl. broad-leaved; hardwood

gelivura - crapatura cicatrizata si proeminenta, in scoarta si lemn, produsa de ger

fr. (la) gelivure

engl. frost-shake; frost-crack

inventarierea arboretului - masurare, inregistrare si prelucrare a caracteristicilor biometrice ale arborilor si arboretelor

fr. (le) inventaire du peuplement; le comptage

engl. stand inventory

inventariere fir cu fir - inventariere totala sau integrala; se ia in socoteala fiecare arbore

fr. (le) inventaire pied à pied; copmtage sur toutes les tiges

lemn de celuloza - lemn de orice specie si dimensiune destinat obtinerii hartiei si cartoanelor

fr. (le) bois de trituration

engl. pulp wood; (cellulose)

marcarea arborilor - operatie prin care se aleg si marcheaza arborii ce urmeaza a se dobori

fr. (le) martelage; t marteler; marteleur; marteau

engl. marking the trees with the hammer; marking the trees

ochi locul unde se taie arborii, la taierile progresive

fr. (le) foyer, (la) trouée

engl. - gap

ocol silvic - unitate administrativ-economica, fara personalitate juridica, pentru gospodarirea unei suprafete de fond forestier ( > 5000 ha)

fr. (le) cantonnement forestier

engl. ranger district

parcela - diviziune a unei paduri, omogena; uitate de baza pentru amenajament

fr. (la) parcelle

engl. compartment

parcelar - ansamblul parcelelor repartizate in teren definitiv

fr. (le) parcellaire

engl. formation of compartments

parchet - suprafata delimitata de padure unde se gasesc arbori marcati pentru exploatare; are nume; i se da numarul actului de punere in valoare

fr. la coupe; le coupon; le parquet de la coupe; le parterre de la coupe; asseoir une coupe

engl. coupe, fixed yearly cut

partida - act de punere in valoare inregistrat; prin extensie parchet

fr. (le) article

padurar - personal silvic de teren

fr. (le) garde forestier; le garde-bois

engl. forest ranger; forest-guard; wood ward (America)

platforma forestiera (depozit) - rampa; loc unde se pregateste lemnul in vederea transportului

fr. (le) chantier; (la) place de dépôt

engl. timber yard

posibilitate - cota anuala de taiere de pe o anumita suprafata silvica

fr. (la) possibilité

engl. allowable cut

postata - latimea unei benzi pe care merg clupasii odata, cu ocazia unei inventarieri fir cu fir

fr. (la) virée

engl. stint; drift

punerea in valoare a padurilor - stabilirea si delimitare a parchetelor, marcarea arborilor de extras, estimarea in metri cubi, pe sortimente si in lei a masei lemnoase

fr. (la) mise en valeur des terrains boises

rasinos - arbore din grupa rasinoaselor, cu frunzele (ace) persistente

fr. (le) résineux

engl. conifer

recoltarea arborilor - doborarea si fasonarea arborilor

fr. (la) récolte

engl. harvesting

regenerare - operatie ce asigura reinnoirea padurii

fr. (la) régénération

engl. natural regeneration; natural reproduction; regrowth

resturi de exploatare - resturi ce raman in parchet dupa exploatare

fr. (les) rémanents

engl. logging residues

sectionare - taiere transversala a lemnului, dupa ce arborele a fost doborat

fr. tronçonnage

engl. cross-cutting

serii de volume - volume la rand (serie) luate din tabele de cubaj

fr. (la) série de volumes

engl.

silvicultura - gospodarirea padurilor

fr. (la) sylviculture

engl. silviculture

sortarea lemnului - analiza masei lemnoase dupa diametru si calitate, repartizata pentru diverse utilizari; ocolul silvic o face pe picior cu ocazia intocmirii actelor de punere in valoare

fr. (le) classement des bois; (la) classification des bois

engl. grading of timber; sorting of timber; classification of timber

sortiment - produs lemnos rezultat din arbore

fr. (le) assortiment; (les) produits (pl.)

engl. assortment

specie / esenta - termen forestier care desemneaza categoria biologica a arborilor dintr-o padure

fr. (la) essence

engl. species

ster - unitate de volum, aparent egala cu un metru cub, pentru lemn stivuit

fr. (le) stère

engl. stack

stiva - gramada de lemn

fr. (la) pile; (le) tas

engl. pile of wood; stack of wood

suprafata de baza a arborelui - suprafata cercului la 1,30 m de la sol, de baza in estimarile forestiere (g)

fr. (la) surface terrière

engl. tree basal area; area of the stem

suprafata de baza a arboretului - suprafata tuturor cercurilor situate imaginar la 1,30 m de la sol, de baza in calculul volumului arboretului (G)

fr. (la) surface terrière du peuplement

engl. crop basal area

tabele de cubaj - Tabele cu doua sau mai multe intrari permitand obtinerea prin estimare bazata pe masuratori precise a unor arbori echivalenti (tarife) ori prin extrapolari plecand de la formule matematice (bareme, ecuatii de regresie) a volumului pe baza unor masuratori directe

fr. (le) tarif de cubage; la table de cubage; le barème de cubage

engl. volume table

tabela de productie - tabel cu cifre aratand pentru o anumita specie caracteristicile arboretului la anumite varste, pentru fiecare clasa de productie

fr. (la) table de production

engl. yield table

T. A. F. - tractor articulat forestier

fr. (la) débusqueuse

engl. skidder

taxa forestiera - valoarea masei lemnoase pe picior

(fr.) (la) valeur vénale; (la) valeur estimée

engl. sale-value; selling value (America)

trunchi / tulpina - partea comerciala a fusului unui arbore

fr. (les) tiges (pl.); fut; tronc

engl. trunk; stem

unitate de productie - subdiviziune a unui ocol silvic (cca. 4000 ha)

fr. (la) série

engl. working section; working unit

volum unitar - volumul unui arbore socotit individual

fr. (le) volume unitaire t le volume plein (en cubes)

engl. pole medium volume

6. Fise de conspect

Fisa 1: UC 17, C1 Protectia muncii la doborarea arborilor

Obligatii:

alegerea corespunzatoare a directiei de doborare

pregatirea locului de munca

stabilirea potecilor de refugiu, in partea opusa directiei de doborare, la un unghi de 45° fata de aceasta

inlaturarea labartarilor pronuntate

pragul

zona de siguranta

taierea din partea opusa

tapa

taierea din partea opusa

Recomandari conventionale

Adancimea tapei: 1/3D - 1/2D la arborii grosi, 1/4D - 1/3D la arborii subtiri

Inaltimea tapei: 1/7D-1/6D la arborii grosi, 1/10D la arborii subtiri

Inaltimea pragului de franare: 3-5 cm

Grosimea zonei de siguranta: 1/10D - 1/8D

Calupul tapei se va scoate cu ajutorul toporului astfel incat sa nu ramana parti nescoase din acesta

Baterea penelor asigura doborarea pe directia dorita

Fisa 2: UC 21, C 4 - Formula lui Huber

V= t L [m³]

V = 0,785 d²_l/2 L [m³]

t - cercul sectiunii de la mijlocul busteanului

Huber a fost un inspector forestier in Bavaria, la inceputul sec. XIX

El socotea un cilindru perfect busteanul masurat

Din acest motiv o parte din lemn nu este prins de formula cilindrului, dupa cum lemn care nu exista in realitate, este prins de formula de cubare

Pentru intregul bustean insa, plusul si minusul de volum se compenseaza

Arborele etalon: d_L/2 = 40 cm, L = 8 m, V = 1,005 m³

In depozite bustenii sunt adesea stivuiti. Pentru a se cuba lemnul fara stricarea stivei, se masoara diametrul de la capatul subtire al busteanului deoarece este socotit mai stabil

Pe loturi mari de piese, in general, erorile se compenseaza

In acest caz cubarea se va face cu tabele de cubaj care folosesc drept dimensiuni de lucru diametrul la capatul subtire si lungimea stivei

Masurarea diametrelor

la capatul subtire

V_a - volumul arborelui

V_c- volumul cilindrului

f - coeficientul de forma

f = V_a/V_c

Indicele de forma

k = d_h/2/d_1,3

f = 0,66 ∙ k²+ 0,32/ k · h + 0,140 (V. Giurgiu)

Volumul astfel calculat da valori medii nesatisfacatoare pentru un singur arbore, satisfacatoare pentru arborete, deoarece erorile se compenseaza

Fisa 7: UC 21, C4 – Observatii privind cubarea arborilor

In prima etapa a cubarii pe toti arborii pe care ii estimam ii socotim cilindri perfecti. Acest lucru il facem numai pentru a-i putea prinde cu usurinta in formula matematica elementara V = A_b·h.

In etapa a doua cilindrii imaginari ii corectam fie prin amplasarea clupei la mijlocul bustenilor, fie prin folosirea unui numar de corectie la arborii pe picior. Prin urmare, atat pozitia clupei pe busteni cat si coeficientii de forma ai arborilor pe picior sunt facuti doar ca sa apropie volumul unor cilindri imaginari, avuti in vedere ca prima abordare a cubarii, de volumul arborilor reali care efectiv se cubeaza.

Proiectia la sol a cercurilor de la inaltimea pieptului, materializate in teren exact in momentul in care se pune pe arborii respectivi clupa, devine suprafata de baza a arborilor ori arboretului, prin urmare o suma de cercuri ce constituie alaturi de inaltimea (medie) un parametru indispensabil pentru aflarea volumului.

Avem in vedere si faptul ca, in silvicultura, nu putem calcula cercul cu raza ca in matematica ci, din motive practice, cu diametrul. Ca urmare, aria matematica a cercului a = 3,14 r² devine in meseria noastra, prin inlocuirea razei cu jumatatea diametrului, g = 0,785 d².

Peisajul cifric in care ne desfasuram atunci cand executam cubarea, situat in permanenta pe enunturile de mai sus, ne ajuta sa intelegem mai bine estimarea masei lemnoase de oriunde si pe orice fond forestier s-ar realiza.

Fisa 8: UC 18, C3 - Gale si coltani

Formatiuni bolnavicioase, pe seama fructelor si frunzelor de stejar, datorita intepaturilor provocate de unele viespi pentru a-si depune ouale

Galele sunt sferice de culoare brun-castanie si cu mici asperitati la suprafata. Iau nastere prin inteparea mugurilor foliacei

Coltanii au forma neregulata, colturoasa de culoare bruna inchis. Iau nastere din inteparea ghindei in dezvoltare

Ambele au un continut insemnat de taninuri de calitate superioara

Productiile de gale si coltani au loc la 3-5 ani odata, de regula la marginea masivului forestier si depind de abundenta viespilor

Colectarea se face in septembrie-octombrie cand galele si coltanii ajung la maturitate si cad de pe arbori

Productia: 110 - 140 kg/ha

Faze de lucru: cules, uscare, pastrare, ambalare, livrare, transport

Sarcini de lucru

De pe o frunza de stejar sau de pe un lujer culegeti o gala si sectionati-o

Ce observati inauntru?

Ce se poate spune despre gustul taninului continut intr-o gala?

Notati in caiet toate observatiile facute

Dictionar:

coltan - excrescenta de pe ghinda de stejar produsa de intepatura insectei Agnipis calicis, intrebuintata la argasitul pieilor (Micul dictionar academic)

7. Proiect de lectie

Tema lectiei:

Recoltarea produselor nelemnoase cu continut ridicat de tananti

Introducere:

Taninurile sunt compusi chimici acumulati in plante care au insusirea de a transforma pielea cruda in piele tabacita. Pielea in stare cruda se imbiba cu cantitati mari de apa si putrezeste la actiunea microorganismelor, iar in stare uscata este dura si casanta

Taninurile au rolul de a apara planta de daunatori si de a o proteja contra putrezirii

Notiuni noi:

Taninuri, tabacire, argasire, coltani, gale

Obiectivele lectiei:

Identificarea materiilor prime din arborii care au continut de tanin (scoarta, lemn, conuri, frunze, coltani, gale)

Prezentarea tehnologiei recoltarii scoartei cu ajutorul cojitoarelor manuale

Elemente despre gale si coltani

Timp necesar:

1 ora

Materiale:

manual scolar, folii transparente, exercitii (vezi T2 si E6 din AC pt. ECES), fise de conspect (F8), unelte, esantioane de coaja, gogoase de ristic, etc.

Secventele lectiei:

Brat fix

8.1. Masurarea grosimilor cu clupa forestiera (T1)

Gradarea clupelor

De regula, in practica silvica suprafata cercului (g) se afla in functie de diametrul de baza

Invers, exista si unele situatii cand diametrul de baza se calculeaza plecand de la g (suprafata de baza)

Atentie! Eroarea de citire a diametrului se ridica la patrat in timpul cubarii

g = 0,785 · d² [m²]

8.2. Masurarea inaltimilor cu dendrometrul (T2)

Exercitiile 1, 2 si 3 au ca tematica aspectele de baza ale recoltarii lemnului precum uneltele si accesoriile folosite, echipamentele de protectie a muncii.

Exercitiul 4 cere identificarea partilor componente ale dendrometrului cu pendul analizand o imagine a instrumentului de masurat inaltimi, completarea in casutele corespondente a elementelor identificate.

Exercitiile 5 si 6 propun cubarea arborilor cu ajutorul tehnicii de calcul existenta in scoala de arte si meserii. Ele fac apel la cunostintele informatice elementare ale elevilor.

Exercitiul 7 cere analizarea pe cale grafica a modului in care diametrul si lungimea influenteaza volumul bustenilor. Pentru aplicatie se folosesc 6 arbori doborati, de dimensiuni date.

Exercitiul 8 este un referat intocmit de un elev de la scoala de arte si meserii, in urma unei vizite intr-un parchet unde se executa scosul lemnului la drum cu caii. Referatul reda, in termenii auziti la fata locului, o situatie silvica concreta. Acest document va fi prezentat si discutat in clasa. Este unul dintre instrumentele care pot contribui la formarea deprinderilor de munca independenta a elevilor.

Exercitiu 9 se prezinta sub forma unui portofoliu ilustrat si initiaza pe tinerii lucratori in silvicultura sa estimeze automata arborii masurati pe picior.

Prin exercitiile 1-9 profesorul va urmari modul in care elevii au identificat si parcurs cerintele le lucru, comentariile efectuate de acestia pentru colegii lor, va consemna rezultatele in fisa de evaluare a fiecarui elev in parte.

Profesorul va nota in portofoliul sau rezultatele evaluarii si va concluziona daca aceasta s-a facut sau nu corespunzator.

10. Sugestii cu privire la metodele de predare / invatare

Intreg demersul didactic depus de profesor in procesul de predare-invatare, trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale si specializate cerute de calificarea lucrator in silvicultura.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin imbinarea metodelor si mijloacelor de invatamant adecvate formarii competentelor urmarite, prin folosirea unor mijloace in care activitatea este centrata pe elev.

Pentru modulul Produsele padurii sunt alocate un numar de 240ore, care sunt repartizate astfel: instruire practica 90 ore, laborator tehnologic 90 ore si instruire teoretica 60 ore.

Orele de laborator tehnologic se vor desfasura sub indrumarea profesorului de specialitate tehnica, iar cele de instruire practica sub indrumarea maistrului instructor.

Pentru reusita procesului de predare–invatare tineti seama de cadrul de asigurare a calitatii si de:

organizarea adecvata a salii de clasa

toate resursele pe care le aveti la indemana

existenta unor echipamente functionale

explicarea in mod clar a scopului, metodelor si obiectivelor lectiei

impartirea sarcinilor de invatare in pasi mici

nevoile grupului de elevi care trebuie luate in seama

promovarea egalitatii sanselor in randul elevilor

cunostintele si experienta anterioara a tinerilor din scoala

stabilirea obiectivelor individuale de invatare

invatarea centrata pe elev

incurajarea efortului elevilor

folosirea strategiilor care raspund stilurilor individuale de invatare

materialele care sporesc claritatea invatarii

comunicarea eficienta cu elevii (ton, ritm, stil, prestanta)

formularea clara a intrebarilor

incurajarea elevilor sa participe activ la lectie

oferirea de informatii suplimentare la cererea elevilor

explicarea scopului si rezultatele asteptate de la exercitii

realizarea feed-back-ului privind invatarea si progresul

alocarea timpului pentru discutarea aspectelor suplimentare, noi

asigurarea unei evaluari regulate, corecte, riguroase, formative

implicarea elevilor in evaluare

punerea la dispozitia elevilor a diferitor tipuri de evaluare

indemnarea elevilor sa-si asume responsabilitatea actului invatarii

obtinerea feed-back-ului in propria dezvoltare profesionala

folosirea eficienta a temelor pentru acasa

atingerea scopurilor si obiectivelor lectiei

In scoala de arte si meserii materialul didactic este deosebit de important. Astfel, profesorul va procura resursele necesare desfasurarii lectiei, va elabora fise de lucru pentru examinare, precum si probe si instrumente de evaluare si autoevaluare.

Fisele de lucru se vor repartiza elevilor, in functie de forma de activitate, pe grupe de elevi sau individual, si in functie de materialul didactic si aparatura de laborator existenta.

Elevilor li se solicita citirea sarcinilor de lucru din fise si rezolvarea acestora in ordinea inscrisa. In acest fel, elevii vor fi antrenati sa participe la lectie desfasurand activitati practice, aplicative, vor trebui sa se documenteze.

Pe parcursul desfasurarii lectiei, profesorul va supraveghea, dirija si indruma demersul elevilor in rezolvarea sarcinilor de lucru. Ori de cate ori este solicitat de catre elevi, profesorul va da explicatiile si lamuririle necesare.

Metodele de invatamant care se propun aici sunt activ-participative precum observarea si in mod deosebit descoperirea dirijata, exercitiul practic.

Instrumentele de evaluare si autoevaluare pot fi concepute sub forma de fise de lucru, fise de observatie, chestionare de autoevaluare, teste cu itemi, proiecte, portofolii, teme de lucru, lucrari practice.

11. Importanta intocmirii unui portofoliu

Prin calificarile de la nivelul 1, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte generale despre domeniul de pregatire care sa le permita continuarea pregatirii la nivelul 2, sau sa se integreze pe piata muncii. Pentru acest lucru o pondere mare in pregatirea elevilor o au formarea abilitatilor cheie in comunicare, in igiena si securitatea muncii, in lucrul in echipa, in organizarea si pregatirea pentru integrarea la locul de munca.

Profesorul poate folosi urmatoarele instrumente de lucru:

extemporalul (lucrarea de control), cu diversi itemi de evaluare

fisele de observare

fisele de lucru

exercitiul practic (proba practica)

chestionarul

fise de evaluare

fisele de autoevaluare

activitatile interactive (joc de rol, aritmografe, proiecte)

activitati care vizeaza stilurile de invatare vizual, auditiv si practic

Exercitiul 1 - Unelte folosite la recoltarea lemnului

Sarcini de lucru:

Exercitiul 5 - Cubarea bustenilor

Cubarea automata a volumului arborilor

Sugestii:

Utilizati la orele de laborator tehnologic materialele incluse in portofoliul ilustrat, facand referinta la calcularea automata a volumului arborilor

Avand ca suport fisele de inventariere completate la lucrarile practice, aflati cu elevii volumul rezultat din rariturile executate

Incercati sa calculati volumul arborilor marcati in teren si prin invatarea asistata de calculator

Comparati metoda propusa de programul FOND FORESTIER cu metoda clasica de calcul care se face cu ajutorul tabelelor

Comparati volumele brute obtinute in FOND cu volumele propuse de tabelele de cubaj

Rezultatele exercitiilor model, parcurse la orele de laborator tehnologic, se pot tipari si la imprimanta

Pastrati in portofoliul dumneavoastra documentele create

Efectuati o evaluare finala folosind ca baza de plecare aplicatia prezentata in paginile care urmeaza

Interfata programului Fond Forestier

Sugestii:

Calcularea automata a volumului unei rarituri este posibila in aplicatia silvica Fond cu optiunea Calculul APV, ce apartine meniului APV

La demarare, aplicatia Fond trece automat pe aceasta optiune, deoarece este una dintre cele mai utilizate aplicatii informatice silvice

Lansarea ei se face prin apasarea tastei ENTER

Calcularea volumului rariturilor se face, in programul FOND, prin procedeul de cubaj pe serii de volume

Remarca:

Pe langa cubarea arboretelor programul FOND Forestier mai are si urmatoarele optiuni: adaugarea unei unitati silvice noi (ocol), redactarea si tiparirea autorizatiilor de exploatare, afisarea volumelor unitare, borderoul actelor de punere in valoare intocmite, preturi lemn (taxe forestiere, fir cu fir) cu posibilitatii de actualizare, etc.

In timpul lucrului, revenirea la meniu se face cu ajutorul tastei F9

Dictionar:

APV – act de punere in valoare (a padurii);

Date despre partida

Sugestii:

Numarul de partida este unic

Calculatorul nu poate inregistra doua partizi cu acelasi numar

Numerele ocupate se vad lansand optiunea Afisare APV din APV

Pentru Natura produsului se alege intre: principale codru, principale crang, principale substituiri, taieri de conservare, accidentale I si II (fara doboraturi), doboraturi I si II, secundare rarituri, curatiri intarziate, curatiri tipice, taieri de igiena, doboraturi in masa (I, II), taieri in aliniamente

Pentru Tehnologia de exploatare se va selecta o singura optiune din: trunchiuri si catarge, parti de arbore, sortimente si multipli de sortimente, sortimente definitive

Iescarii, deoarece sunt arbori atacati de ciuperci, putregaiosi, fara valoare economica, cu forma fusului nespecifica, se inventariaza separat. Se cauta in arboret si se extrag inaintea rarituri, din motive de NTSM

Dictionar

Partida – act de punere in valoare intocmit de un ocol silvic, cu statut de document gestionar si avand un numar de inregistrare

Tip de arboret

Sarcini de lucru:

Construiti o diagrama liniara pentru arboretul de fag situat in parcela 27 A

Stabiliti pe cale grafica natura arboretului

Explicati cu argumente silvice situatia gasita

8 17

12 8

14 37

16 24

18 30

20 42

22 56

24 31

26 18

28 15

30 12

32 5

34 2

Remarca:

Pentru diametre si nr. de arbori vezi fisa de documentare nr. 4

In fisa de despuiere centralizarea arborilor se face cu puncte si linii, precum se vede in partea dreapta

Natura arboretului se poate deduce cu multa usurinta, in functie de frecventa punctelor si liniilor pentru fiecare categorie de diametre in parte

linia de tendinta

arboretul real

d_gM - diametrul central

d_M - reprezinta limita inferioara a categoriei de diametre mediane

c - marimea intervalului dintre categoriile de diametre

G - suprafata de baza a arboretului

S_m - suprafata de baza insumata pana la categoria de diametre med.

g_i - suprafata de baza corespunzatoare categoriei de diametre med.

Sa se compare rezultatul obtinut in Excel cu cel propus de Fond

Calcularea diametrului central

(solutia 1)

Importanta diametrului central

Nu este influentat de rariturile facute in arboret

Ajuta la alegerea arborilor reprezentativi pentru care se masoara cele 15 inaltimi

Este un diametru teoretic, din creion, prin urmare, daca ar fi sa-l cautam in arboret cu clupa, este posibil sa nu-l gasim

Intra ca element de calcul in ecuatia de regresie, varianta serii de volume

Moduri de calcul posibile

Traditional, in tabel tipizat, dupa intocmirea fisei de despuiere

In programul FOND Forestier

In programe tabel de calcul (EXCEL)

Cu inregistratoare de date mobile (palm-uri, hand-held-uri, macrocuburi)

Pe computere de buzunar cu posibilitati de programare

Calcularea diametrului central

(solutia 2)

Mod de lucru intr-un tabel de calcul Excel

Generarea diametrelor in coloana A

Se trec arborii pe clase de calitate, conform fisei de despuiere, in coloanele B, C, D, E

Se face totalul arborilor, in coloana F, si pe liniile 2…14, prin tragerea formulei scrise in celula F2

In coloana G se calculeaza suprafetele de baza, multiplicand formula

In coloana H se cumuleaza suprafetele de baza multiple, automat

La adresa G17, in celula, s-a trecut formula diametrului central

Remarca

Folosirea adreselor in formule este importanta pentru multiplicarea lor automata

In cazul in care datele se modifica, rezultatul se recalculeaza automat

Pentru sporirea preciziei de lucru se recomanda calcularea constantei 0,785 cu ajutorul functiei pi()/4

Inaltimea medie corectata

Sugestii:

Toti arborii din arboret vor fi cubati cu o inaltime unica pe specie

Ecranul de mai sus prezinta diametrul central determinat de calculator si inaltimea corectata

Formula de corectie a inaltimii cere diametrul mediu si inaltimea medie a 10-15 arbori reprezentativi ai arboretului;

Media acestor valori in programul fond se face aducand pe ecran un calculator obisnuit cu ajutorul tastei functionale F2

Daca acest calculator afiseaza valori de la calcule anterioare se goleste cu tasta C (Clear-Curatare)

Apasarea repetata a tastei F2 sterge calculatorul adus pe ecran

Remarca:

Daca media arborilor reprezentativi este sub valoarea diametrului central - s-au ales mai subtiri, inaltimea corectata creste

Daca media arborilor reprezentativi este peste valoarea diametrului central - s-au ales mai grosi, inaltimea corectata scade

Pentru un diametru mediu egal cu d_gM, inaltimea ramane neschimbata

Corectia inaltimii medii

Sarcini de lucru:

h_c = (1,36 - 0,36SD_m/D_gm)SH_m

h_c - valoarea corectata a mediei inaltimilor arborilor reprezentativi

D_m - diametrul mediu al arborilor reprezentativi

D_gm - diametrul central al suprafetei de baza

H_m - media inaltimilor arborilor reprezentativi

3. Sa se compare rezultatul obtinut in Excel cu cel propus de Fond

Corectia inaltimii medii

(solutie)

Importanta corectiei inaltimii medii

In silvicultura cubarea arboretelor se face, frecvent, cu ajutorul fiecarui diametru de baza in parte si cu o inaltime unica

Este ca si cum toti arborii s-ar afla, in plan vertical, la acelasi nivel

Cei 15 arbori la care se masoara inaltimile trebuie sa fie reprezentativi, adica sa aiba o grosime cat mai apropiata de a diametrului central (d_gM)

Dupa ce ii cautam in arboret, cu clupa deschisa la valoarea d_gM-ului_,ii mai masuram odata la nivelul pieptului, cu precizie de cm

Datele masurate (d_1,3, h) se trec, sub forma de tabel, intr-un fisier

Pentru a spori precizia estimarii arboretelor, in conditiile in care lucram cu inaltimi putine, acestea trebuie masurate la arborii reprezentativi, iar la inaltimea lor medie trebuie sa-i aplicam o corectie, conform formulei prezentate anterior

Calculul d_gM cu ajutorul palm-ului

Importanta:

Prelucreaza datele estimarilor forestiere direct in teren

Permite despuierea automata a diametrelor masurate

Elimina carnetul de inventariere

Preluarea datelor din fisele de despuiere

Fisa de documentare nr. 8

Sugestii:

Mai departe Fond Forestier pune o serie de intrebari de rutina la care silvicultorul raspunde selectand un raspuns: Da/Nu

Mai sunt si alte specii in u. a.? Se raspunde Da numai in cazul arboretelor amestecate, in care s-au inventariat si alte esente

Mai sunt u. a. - uri in cadrul acestei partizi?

Intrebarile ecranelor urmatoare

Competenta de aprobare a APV-ului: director, inspector sef, sef ocol

Este corect? Sunteti sigur? Da/Nu

Alegerea optiunii se face fie folosind initialele D sau N, prin tastare, fie clic cu butonul de la mouse

Doriti ca APV-ul calculat sa intre in evidenta ocolului? Da/Nu

Atentie! Daca la aceasta intrebare se raspunde Nu, datele stocate si prelucrate de calculator se pierd

Continuati cu alta partida? Da/Nu

Tiparirea APV-ului

Sugestii:

Alegerea optiunii Tiparire din meniul APV; se valideaza cu tasta Enter

Din ecranul care afiseaza toate APV-urile inregistrate se selecteaza numarul de partida

Dupa comanda de validare, pentru identificarea corecta a APV-ului, sunt rezumati parametrii de baza ai partidei: numar, nume, produse, U. P., u. a., taiere, volum, suprafata, an exploatare, destinatie. Este corect? Da/Nu

Intrebarile ecranelor urmatoare

Tiparirea se face condensat? Da/Nu

Destinatia: Imprimanta, Ecran, Disc

Atentie! Daca documentul este trimis la tiparire fara ca o imprimanta sa fie conectata la calculator programul se va bloca. In aceasta situatie trebuie facuta o iesire fortata din program cu combinatia de taste Ctrl+Alt+Del

Abandonare: se renunta la afisarea APV-ului pe ecran sau la tiparire

Remarca:

Tiparirea unui APV recent intocmit se poate face si din Fisiere/Temp unde documentul este stocat, temporar, sub numele de rap_fin.txt

Parasirea programului

Remarca:

Iesirea din programul Fond se face cu Terminare/ Parasire, comanda ce se apeleaza de pe linia meniului principal cu tastele sageti

Sugestii:

Actul de punere in valoare adus pe ecran, se parcurge cu tastele sageti si cu PageUp, Page Down, Home, End

Cand suntem in aplicatie, pentru relansarea pasilor de lucru, se apasa tasta functionala F9 sau Escape

Programul comunica in timpul lucrului cu operatorul prin mesajele si informatiile trimise in bara de stare, situata in partea de jos a ecranului

Tasta F1 - ajutor poate oferi alte informatii suplimentare asupra gestionarii programului

Autorii programului FOND propun pentru variantele viitoare ale aplicatiei o interfata mai atragatoare, deschisa tuturor utilizatorilor din domeniul silvic

Scoala de arte si meserii incearca sa tina pasul cu lumea profesionala tot mai informatizata, in care lucrurile evolueaza foarte repede

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Simbata,21 Mai 2005

Ocolul Silvic Didactic Aprobat, Director

RNP

ACT DE PUNERE IN VALOARE NR. 1 SR ZAPODIA NASAUDULUI

U.P. nr. 6 Rebreanu PRODUCTIE INDUSTRIALA

| Tratament: de ingrijire | PRIVIND | de | de | arbore | Elagaj|

| Tehnologia de exploatare: trunchiuri si catarge |-------- ----- ------ -------- ----- ------ -|

| Anul exploatarii: 2005 | Arbori putregaiosi: | FAG | 297 | 0.30 | |

| Procedeul de inventariere: fir cu fir. | buc.| Quercinee | | | |

| Semintis neutilizabil pe ha. Vol. craci rasin. mc. | | Diverse moi | | | |

| Preturi conform Hotaririi Nr. 687474:23.06.04 | | TOTAL: | 297 | 0.30 | 0.00 |

| | G1 | G2 | G3 | M1 | M2 | M3 |subtire |lucru | coaja | Total | craci | brut | lei |

| FAG | 0 | 4 | 0 | 7 | 12 | 9 | 4 | 36 | 3 | 49 | 8 | 88 | 10638518.00|

Total: | 0 | 4 | 0 | 7 | 12 | 9 | 4 | 36 | 3 | 49 | 8 | 88 | 10638518.00|

| |Supra|Vir|Pan-| V O L U M B R U T P E S P E C I I [mc] |Total| Semintis utilizabil |

|U.A. |fata |sta| ta |-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- --------|volum|-------- ----- ------ --------*

| | ha |ani| g | FA |brut | % |S.tot| Compozitie | H |Rasp |

|27A | 1.0| 50|15.0| 88 | 88| | | | | |

| Nr. |Spe-| Diametre | Inaltimi|vir|V.arb.|Nr.ar|Cre| g1 | g2 | g3 | m1 | m2 | m3 |lemn|coa-|Lemn de foc|V.brut| pret |

| u.a.|cia:| dt | dcg | ht | hc |sta|mediu:|bori:|st.| | | | | | |subt| ja |total|craci| [mc] | lei: |

| 27A | FA | 20.0| 20.8|21.0|21.3| 50| 0.300| 297 | | | 4 | | 7 | 12 | 9 | 4 | 3 | 49 | 8 | 88 | 10638518.00|

| Total u.a. 27A | 297 | | | 4 | | 7 | 12 | 9 | 4 | 3 | 49 | 8 | 88 | 10638518.00|

|Postata | |

|Volum [mc] | |

|Nr arbori | |

Software by Tomoiaga Grigore

Sef ocol: Intocmit: Birou Fond Forestier

III. Solutiile exercitiilor propuse

Exercitiul 1 - Unelte folosite la recoltarea lemnului

Parghie de impulsionare a caderii Se foloseste la arborii subtiri, simetrici
Parghie de impulsionare a caderii In plus, cu ajutorul carligului, prin rasucire arborelui se poate dirija caderea acestuia
Pana Serveste la prevenirea strangerii si la dirijarea caderii arborilor
Pile Pentru ascutirea periodica a lantului taietor

Exercitiul 2 - Doborarea arborilor

parghie de impulsionare

pana

Directia de cadere

Echipamentul

special de protectie

(vesta, pantaloni, bocanci, casca)

Apara degetele de frig si vibratii

Priza pe manerul ferastraului este ferma

Cizme de protectie

Sunt captusite la varf cu armaturi metalice

Apara degetele piciorului impotriva zdrobirii si taierii

Trusa de prim ajutor

Contine comprese, pansamente adezive, tampoane alcoolizate, leucoplast, foarfeci, penseta pentru aschii, atele, instructiuni de prim ajutor

Masca si casca de protectie

Casca protejeaza capul; in parchet purtarea ei este obligatorie

Masca fereste fata in cazul in care lama ferastraului este aruncata din taietura

Exercitiul 4 - Partile componente ale dendrometrului

Pentru evaluarea se recomanda ca elevul sa identifice cel putin 3 parti componente din 5 in vederea obtinerii creditelor aferente unitatii de competente UC 21, C3

Exercitiul 5 - Cubarea bustenilor

Tabelul de cubaj (secventa 1)

Vizualizarea formulei de cubaj multiplicata automat (secventa 2)

Exercitiul 6 - Cubarea arborilor pe picior

Sarcini de lucru:

a) de catre diametru

Nr. arborelui	D_L/2 [cm]	Lungimea [m]	Volumul [m³]

b) de catre lungime

Nr. arborelui

D_L/2 [cm]

Lungimea [m]

Volumul [m³]

influenta lungimii

influenta diametrului

Concluzii

Diametrele trebuie masurate cu multa atentie, mai ales la arborii de dimensiuni mici

Erorile comise la masurarea diametrelor se ridica la patrat si pe urma se transmit volumului

V. Bibliografie selectiva

Victor Giurgiu s. a. - Biometria arborilor si arboretelor din Romania, Editura Ceres, Bucuresti, 1972

Victor Giurgiu - Constiinta forestiera la romani, Editura Snagov, Bucuresti, 2003

Nico Hirtt - Les nouveaux maitres de l'Ecole, VO Editions EPO, Montreuil, 1999

Ioan Iancu - Indrumarul padurarului, teoria si practica meseriei, Editura Pegas, Bucuresti, 1999

Ioan Iancu - Mica enciclopedie a padurii, Editia a II-a, Editura Grupul Drago Print, Bucuresti, 1996

I. Popescu-Zeletin s. a. - Tabele dendrometrice, Editura Agro-Silvica de Stat, Bucuresti, 1957

Coloman Vacyy - Dictionar botanic poliglot, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980

Horst Schaub, Karl G. Zenke - Dictionar de pedagogie, Editura Poliron, Iasi, 2001

SSS - Dictionar de pedagogie, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979

SSS - Manuel d'exploitation forestière, tome I, ARMEF - CTBA - IDF, Paris, 1993

SSS - Terminologie de la sylviculture au Canada, Deuxième édition, Service canadien des forêts, Ottawa, 1995

SSS - The Oxford-Duden Pictorial English Dictionary, Second edition, Oxford University Press, 1996

SSS - Dictionar tehnic englez-roman, Editia a II-a, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997

Document Info

Accesari: 9261
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare

Auxiliar curricular Clasa a - X- a Silvicultura - Lucrator in silvicultura, Produsele padurii

diverse

ALTE DOCUMENTE

Introducere

2. Fisa de descriere a activitatilor

3. Fisa de progres scolar (1)

3bis. Fisa de progres scolar (2)

4. Cuvinte cheie

5. Glosar de termeni

6. Fise de conspect

Fisa 1: UC 17, C1 Protectia muncii la doborarea arborilor

Fisa 2: UC 21, C 4 - Formula lui Huber

Fisa 7: UC 21, C4 – Observatii privind cubarea arborilor

Fisa 8: UC 18, C3 - Gale si coltani

7. Proiect de lectie

8.2. Masurarea inaltimilor cu dendrometrul (T2)

10. Sugestii cu privire la metodele de predare / invatare

11. Importanta intocmirii unui portofoliu

Interfata programului Fond Forestier

Date despre partida

Tip de arboret

Calcularea diametrului central

Calcularea diametrului central

Inaltimea medie corectata

Corectia inaltimii medii

Corectia inaltimii medii

Calculul dgM cu ajutorul palm-ului

Preluarea datelor din fisele de despuiere

Tiparirea APV-ului

Parasirea programului

III. Solutiile exercitiilor propuse

Exercitiul 1 - Unelte folosite la recoltarea lemnului

Exercitiul 2 - Doborarea arborilor

Exercitiul 4 - Partile componente ale dendrometrului

Exercitiul 5 - Cubarea bustenilor

Exercitiul 6 - Cubarea arborilor pe picior

V. Bibliografie selectiva

Document Info

Comenteaza documentul:

A fost util?

Calculul d_gM cu ajutorul palm-ului