Chestionarul de interese Holland

Domeniul stiintelor   exacte, domeniul medico-dentar, activitati literare, activitati artistice

Domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor matematice, servicii sociale

Servicii sociale, activitati muzicale, activitati educative

Servicii sociale, domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor exacte

Servicii sociale, munca educativa, activitati muzicale, spectacole

iNTREPRINZ|TOR- REALIST

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.

Tipul SOCIAL ( de sustinere ) - alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane.

Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.

Tipul INTREPRINZATOR (persuasiv) - prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare.

Tipul CONVENTIONAL (conformist )- are o structura verbala, prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii.

( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc.

( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc.

( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc.

( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte

( 13, 17, 44 ) - munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale.

( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).

( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect.

( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.

( 3, 22, 39 ) - valoare asociata unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.

pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) - valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc.

VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional.

Directii importante in sociometria moderna

Exista 3 directii mai importante in sociometria moderna

O directie tehnicista, care ignora problemele teoretice legate de dificultatile explicative teoretice implicate in fundamentul teoretic al sociometriei:

. A doua directie acorda atentie problemelor teoretice, unor inconsevente tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie in cercetarea sociometrica J. Maisonneuve, R. Muchielli si altii);

3. In fine, a treia directie se centreaza pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor.

Teleelementele circula spre un subiect dat si de la acesta spre alti subiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuate si de grup facilitand, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului si cele individuale. Rezultatul global se numeste sociomatrice. Aceasta permite o eficienta decodificare a unor structuri sociale ale grupului.

Stadiile dezvoltarii sociabilitatii dupa Moreno

Moreno a studiat copii mici si a depistat 3 stadii de dezvoltare a sociabilitatii:

Deficit de sociabilitate in primele 6 luni si o saptamana dupa nastere. Este stadiul in care nu apare nici un interes pentru copii aflati impreuna (sunt indiferenti unul fata de altul).

2. In al doilea stadiu, incepe sa se manifeste curiozitatea - se numeste etapa diferentierii orizontale dupa 6 luni si o saptamana pana aproape de 9 luni.

3. In al treilea stadiu, de la 9 la 10 luni, copiii incep sa se apropie si de alti copii decat de cei de aceeasi varsta - incepe etapa diferentierii verticale.

Prin sociometrie se calculeaza gradul de coeziune asociativa a grupului mare, dar si a celui mic si se poate face descrierea caracteristicilor sociometrice ale celor din grup.

In genere, grupurile pot avea o compozitie foarte eterogena sau o compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mici. Grupurile manifesta, adesea, cresteri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea dispun de varietatea resurselor - dar pe de alta parte chiar acest fenomen afecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai eficient problemele. In grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta si rapida si creste productivitatea celorlalti.

Moreno a mai facut o impartire a grupurilor, in psihogrupuri si sociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai incarcate si mai interesate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele incarcate mai mult cu rolul si statutui social de aprecierile randamentului de catre colectiv.

Calitatile grupului social dupa Hemphill si Westle

Dupa Hemphill si Westle, grupul social se descrie prin:

Anatomia grupului - adica masura in care functile sunt independente de ale altuia.

Controlul sau gradul - in care se exercita permanent relatiile functionale ale grupului.

3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate si adaptarea procedurilor la conditi si situatii diferite.

4. Tonalitatea hedonica a grupului ~ extinderea caracteristicilor de agreabil si antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare.

5. Omogenitatea - extinderea caracteristicilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului.

6. Intimitatea - gradul de apropiere si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului altora. Pune in evidenta distanta intima si personala.

7. Participarea - gradul de timp si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului.

8. Permeabilitatea - pana unde permite grupul integrarea si accesul altor persoane.

9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare si specifice pentru toti membrii sai.

10. Potenta - gradul in care grupul are semnificatie primara pentru membrii sai.

11. Marimea - numarul membrilor inclusi in grup.

12. Stabilitatea - persistenta, in timp, a caracteristicilor esentiale ale grupului.

13. Stratificarea - structurile ierarhice in grup.

14. Unitatea grupului.

Testul Bales

. Unul din cele mai interesante teste de personalitate este testul Bales. Are 3 variante: A, B. C. fiecare de cat 26 de itemi. De fapt. continutul de fond al celor 3 variante este aceIasi, fiecare item este insa schimbat ca formulare, dar identic ca fond in cele 3 variante.

- Raspunsurile se dau prin da sau nu (fortate), pe o foaie separata. Subiectilor li se spune, in instructaj, ca pentru intrebarile (itemii) la care subiectui nu opteaza e bine sa puna un semn de intrebare.

- Analiza raspunsurilor, in ansamblul lor, pune in evidenta o tipologie a sociabilitatii.

Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt o expresie a realitatii sociale cu aspectele ei controversate, Testul Bales R.T. solicita o mare cantitate de informatii, de patrundere si evaluare, legate de membrii grupului si permite o analiza a capacitatilor de comportamente interpersonale in cele mai diverse si complexe forme de autoanaliza a aspectelor interrelationale.

Testul are un cod cu indiciu al tipurilor de personalitate si cu sociabilitate diferita - o cheie de clasificare in patru tipuri principale de personalitate, si anume:

- Tipul V orientat spre succes material si putere;

- Tipul P. - orientat pe egalitate;

-Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor si ideilor conservatoare de grup;

- Tipul D - orientat spre autoapreciere.

. In afara de cele 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, in functie de o serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza un anumit tip, si itemii de ansamblu si de pozitie ai celorlalte tipuri.

De pilda, Tipul U, orientat spre succes material si putere, se manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie).

Cele 7 variante U sunt:

1. Metoda grafica: se refera concret la "componenta somatica" a atentiei si consta in inregistrarea tonusului muscular, a respiratiei si pulsului in momentul de concentrare a atentiei.

2. Studiile tahistoscopice - dau aprecieri in legatura cu volumul, concentrarea si intensitatea atentiei.

Se prezinta un numar de figuri intr-un timp limitat.

3. Metoda Kraepelin: subiectul este rugat sa numere de la 100 inapoi din  3 in 3, din 7 in 7 sau din 13 in 13, fapt ce presupune o mare concentrare si stabilitate a atentiei.

4. Metoda Bourdon: in proba de baraj Bourdon-Anfimov i se dau instructiuni subiectului ca in timpul standard de 10 minute sa bifeze cat mai multe litere O si C din  campul perceptiv imaginat de cei doi autori, reprezentat de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. Pe fiecare rand sunt 40 litere din  alfabetul latin.

Proba de baraj Bourdon-Anfimov dateaza din  1895 si se considera ca nu este edificatoare decat analizata in desfasurarea ei, in maniera temporala, masurand timpul necesar bararii fiecarui rand (secvential).

Totodata, se inregistreaza numarul de raspunsuri corecte, omisiuni si erori si se calculeaza un coeficient de exactitate care arata aspectul calitativ prosexic, cunoscut sub denumirea de indice de omisiune.

CVTKTOMRGTACTVTFOKVOKFVRCAVFRKVGTTMFCVTC

FRMTCVRGKRTCMFOATROKOCFGRFCTAGROCKAVFMCT

MCRKACFMVGKARKMTCRVOVKTTRGOACFVMKGTCRVFO

VFOATORCAVTMKCOGVFACTAMRAOGKFMGOATKRTCMV

KVTKKFGTAVOMOCGTCVFCTAOVMTKROATKRFMCKRAF

TMCAGAFOVMKTGAVCRFOTCGVAMCRTVAOTVTGOFMKA

VOKGRCKRTAVCCMCOGRFVTCMCRGCFOTAMGVROKFCT

ORMVTCTCRAOMFGVAROMCATKROAFCAOVMGKTOVMGC

ATMCAOVGCKMRKMGTMAOCVMTRCAGFVTRMKVTOCGFC

AROTKMROFMVTORMKFOAVTFKCMFKMMVGOCFAKVROMA

CCRMFAKTVOKGFMOTRGAVKRAMGMFRCAFGGCVMOVAG

FVCOMKRECRAMVAKGORFCAVFKMVTCRFOGTMVGEKOR

MKFGCVATROOFAOTMKGTOVCAFRGMVKAFCKRMVGOFK

RATGOMKTKGVTFOGROTFAMRKGTCOAFMVRTMVARCFM

TGOKTAVOFMTOAGVRFKCMTGKOAORMCVGFORGKMTAA

GTMOKCAVFMTAGRFVCMKRTCOARCVMGFROGTMAGRTV

TORKVMRGCKMTVOFMTGKVAOCMRTRAOVFOKRCTMGVF

FVTORGVFMXAROFTGACMVOKTGVFOMKATCKMTFFRAO

VMKAFTCOMRFVGOKFMRAVCCAOVCMVFVTARKCAMOVR

TFCVKAOKCVGMOFCKCAOKFGRVARTMVTOKAFVTKMCO

Proba de baraj Toulouse Pieron

Figura 3 - Proba de baraj Bourdon-Anfimov

Alte probe de baraj tip Toulouse-Piéron sunt alcatuite din  imagini geometrice (vezi imaginea) in care instructajul cere sa se bifeze cu o linie, cu creionul numai cele 2 desene asezate deasupra campului vizual perceptiv efectiv de lucrat.

Toulouse-Piéron a modificat testul introducand (fata de proba Bourdon-Anfimov) figuri in loc de litere. In aceasta formula, proba investigheaza rapiditatea si precizia reactiilor subiectului.

Posibila fatigabilitate se reflecta in scaderea ritmului de realizare a sarcinii si sporirea numarului de greseli, in unitatea de timp.

Figura 4 - Proba Toulouse-Piéron

De notat ca toate probele pentru investigarea prosexica se realizeaza contracronometru iar aprecierile se efectueaza comparand rezultatele subiectului cu performantele etalonate pe populatie romaneasca.

Proba de identificare Herwig

Un alt tip de proba este acela de identificare. Herwig a imaginat proba alcatuind-o din  2 tabele de dimensiuni standard, in care a dispus toate cifrele de la 11 la 50, dar de dimensiuni diferite si intr-o "dezordine" proprie. Instructajul cere subiectului ca in timpul standard de 4 minute pentru fiecare din  cele 2 tabele sa identifice si sa arate cifrele in ordine crescatoare.

Se pot face aprecieri privind capacitatea de concentrare generala a atentiei, mobilitatea si flexibilitatea.

Figura 5 - Proba Herwig

Intr-o alta varianta, o proba utilizata in diverse profesii, care merita expusa este alcatuita dintr-un set de cifre intre 11 si 99, de asemenea dispuse in "dezordine" si de dimensiuni diferite. Subiectului i se cere sa indice intr-un timp standard cifrele care lipsesc si sa le "verbalizeze" doar pe acestea.

Figura 6 - Varianta cu cifre intre 11-99

Consideram deontologic sa aratam ca in literatura de specialitate s-au investigat calitati si aspecte ale atentiei in conditii de laborator, la pesoanele considerate ca apartinand largii normalitati, la persoanele cu diverse disfunctii clinice si psihologice. Sunt de asemenea metode de inregistrat global: timpul de reactie, performantele prosexice si mnezice dar aceste metode nu pot fi folosite decat in conditii speciale de dotare, de etalonare etc.

Tehnica check-list de evaluare a personalitatii

Cunoscand o mai mare dezvoltare in ultimele doua decenii, scalele de evaluare tintesc estimarea cantitativa a comportamentului uman, dovedindu-si utilitatea in aprecierea cvasi-obiectiva a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substante psihotrope.

Acestor scale de evaluare ,,rating scales" li se adauga recentele procedee "check-list" si lista de adjective pentru control. De exemplu, o varianta in care din 300 de adjective considerate concludente pentru comportamentul uman, subiectul este rugat sa sublinieze adjectivele care l-ar caracteriza.

In aceasta tehnica, examinatorul (evaluatorul) apreciaza fiecare simptom (psihic ori somatic) cu o cifra, in functie de intensitatea acestuia. Prelucrarea statistica obtinuta din  scoruri, la etape anume stabilite de cercetatori, ofera posibilitatea alcatuirii unui profil clinic (in dinamica) al bolnavului respectiv.

Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei si sindromologiei din  clinicile, de exemplu, de psihiatrie. Se vorbeste de scale pentru nevroze, psihoze etc., ori pentru testarea anxietatii, a depresiei.

Chestionarul pentru copii al lui Carl Rogers

Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl Rogers (APR). Chestionarul are 6 parti in care se cer subiectului:

I.                optiune profesionala (raspuns la alegere cu trei preferinte);

II.        alegerea unor aspecte relative la viata personala (cum ar prefera sa fie - mai puternic, mai linistit etc.);

III.              indicarea a trei persoane pe care le-ar alege daca ar trebui sa mearga intr-un desert;

IV.             sa spuna in ce masura seamana cu o serie de copii a caror prezentare de calitati se face in propozitii si in ce masura ar dori sa le semene;

V.        sa raspunda la intrebari cu alegeri multiple privind probleme ale vietii sociale;

VI.          sa claseze in ordine de preferinta membrii familiei sale.

Rezultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine patru note diferite si anume: note ale sentimentului de inferioritate personala, note ale inadaptarii sociale, note de adaptare familiara, note de reverie treaza etc. pentru fiecare exista trei grupuri (superior, mediu, inferior).

Chestionare pentru copii au realizat si Raynolds (1928), Justin (1933) - cauzele care ii fac pe prescolari sa rada, Valentine (1930) si Ellesor (1933) au studiat caracteristicile fricii si cauzele fricii la copii, Serara si Sears (1940) au efectuat experimente de frustrare alimentara la sugarii de 6 luni, Dembo, Barker, Lewin (1940) au pus in evidenta o serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea de jucarii, Yarrow (1940) a studiat reactiile globale la dificultati ale prescolarilor, Kost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele, Zeigarnik a dat sarcini de memorare dificile, dar a adaugat in cadrul situatiilor dificile sugestii pozitive si negative, urmarind efectul lor, ce si cat a fost retinut din situatiile consumate de catre copii de diferite varste.

La Universitatea din Bucuresti s-a efectuat un test de sugestibilitate. Testul S.B.U. se compune din 12 pagini cu cate 15 serii (itemi) de cate trei figuri sau imagini asezate in succesiune verticala. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei pagini sunt identice, dar asezate in pozitii diferite. Mentionandu-se faptul ca nu are importanta pozitia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care imagine din cele 3 este diferita (elementul indicator) de celelalte doua. Raspunsurile existente si abtinerile s-au considerat ca fiind supuse sugestiei (latente), in timp ce raspunsurile prin care se identifica o imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o expresie a sugestiei de fond. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifica instructajul dupa o pauza in care desenarea din memorie a setului de imagini vazute. Cele 6 tipuri de instructaj au permis sa se puna in evidenta dominanta relativa a sugestibilitatii directionata spre autoritatea fata de aceea ce este implantata in conditiile competivitatii si relatiilor sociale curente.

Chestionarul de temperament al lui Guilford si Zimermann

Chestionarul de temperament al lui JOY P. GUIFORD si W.S. ZIMMERMANN (GZ) grupeaza sub forma unui chestionar multifazic factorii mai bine stabiliti. El cuprinde 300 itemi cu raspuns la alegere si acopera 10 trasaturi de personalitate si implicit de temperament, stabilitate emotionala, obiectivitate, bunavointa, tendinte de reflexie, relatii personale, masculinitate.

Descrieti Inventarul de personalitate California CPI

C. P. I. - California Psychological Inventory - a fost publicat de catre directorul departamentului de psihologie din Berkeley, Harrison G. Gough in 1956. Este destinat diagnosticarii si evaluarii indivizilor, punandu-se accent pe comportamentele interpersonale si dispozitiile in corelatie cu interactiunile sociale. Cauta sa evalueze mai curand aspectele favorabile decat cele morbide sau patologice. A fost numit M. M. P. I - ul normal, nu numai pentru ca are in continutul sau 186 itemi din ultimul, ci mai ales pentru a fost construit pe aceiasi schema, in mod empiric, prin contrast, iar raspunsurile subiectilor sunt apreciate ca extreme intr-un criteriu pertinent - ca de exemplu Do (dominanta). C. P. I - ul are 18 scari ( Do, Cs, Sy, Sp, Sa, Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py, Fx, Fe ) dintre care numai 4 au fost construite in mod clasic, selectionand itemii intr-un mod teoretic si supunandu-i unei analize interne, precum si validarilor ulterioare.

Scalele inventarului utilizate initial au fost urmatoarele: 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanta de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta, 32 itemi; 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. Inventarul conceput initial la Berkeley - California, de catre Gough in 1956 si-a propus folosirea lui in practica diagnostica. Autorul a impartit cele 18 scale in 4 grupe de semnificatii psihologice:

dimensiunile personalitatii,

optiuni valorice si maturitate interrelationala,

Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe 700 de persoane din populatia Statului Minnesota, dar si pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar si bolnavi de TBC si de epilepsie.

Scala clinica Minnesota MMPII

Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este considerat cel mai complet si cel mai raspandit chestionar.

Inventarul multifazic de personalitate THE MINNESOTA MULIPHASIC PERSONALITY INVENTORY, elaborat de STARKE, HATHWAY si McKINLEY, are la ora actuala cea mai mare raspandire printre inventarele si chestionarele de personalitate. Cuprinde 550 itemi cu referire la 20 domenii (sanatate generala, simptome neurologice, psihosomatice, relatii familiale, atitudini morale etc.). Intrebarile se afla pe cartonase pe care subiectul este pus sa le claseze in trei gramezi corespunzatoare pentru "adevarat", "fals" si "nu stiu". Aceasta metoda este acceptata si de subiectii mai dificili. Trei scale ale chestionarului permit sa se determine daca subiectul tinde sa se prezinte constient sau nu, sub o lumina favorabila. Daca subiectul tinde sa se subestimeze sau sa se supraestimeze, faptul se pune in evidenta prin scala K, daca da raspunsuri neobisnuite, fie ca raspunsuri la intamplare, fie ca raspunsuri realmente patologice ori raspunsuri care arata ca nu a inteles intrebarile, faptul este depistabil prin scala F. combinatii ale scalei F si K permit sa se determine daca subiectul a trecut intr-un sens sau altul in categoriile de deformari de raspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele doua scale cu dominanta.

Rezultatele se apreciaza in functie de 4 scale de validare: ,,?", L, F, K si 9 scale clinice.

Scala de validare Minnesota

Urmatoarele Scale de validare vor fi succint prezentate:

a)    Scala ,,?" - este cea data de numarul total de raspunsuri la care persoanele raspund prin ,,nu stiu" (se numara). O nota relativ crescuta indica un subiect cu o structura psihastenica, depresiva ori numai inhibata. O nota prea mare poate invalida testul.

b)   Scala L (lie = minciuna) - Obtinerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide, psihopate ori cu tendinte interpretative (in special cand doresc, in urma efectuarii testului, sa apara intr-o lumina favorabila, falsificand rezultatele).

c)    Scala F - apreciaza validitatea intregului test. Un scor mare arata o posibila lipsa de atentie in sortarea enunturilor ori incapacitatea de a da un raspuns corect.

d)   Scala K - are un rol corectiv prin masurarea atitudinii persoanei fata de raspunsurile date. Scorul mare arata tendinta de a se realiza un profil normal, indicand atitudinea de aparare a persoanei, fata de propriile slabiciuni. El indica si un bun prognostic pentru bolnav, ilustrand capacitatea lui de a-si rezolva propriile probleme.

Scale clinice - vizeaza, in fond, trasaturi ale personalitatii.

1.    Scala Hs - pentru hipocondrie - masoara interesul individului pentru functii si caracteristici somatice. Scorul ridicat arata tendinte spre acuze somatice lipsite de suport organic, neincredere in medic, relatie terapeutica compromisa, inactivitate psihica. Scala diferentiaza aspectele hipocondriac - cenestopate sau tulburari organice.

2.    Scala D - pentru depresie - este sensibila la aparitia depresiei si anxietatii; scorul poate sa creasca si la subiectii normali dar blazati, sceptici, introvertiti ori cuprinsi de sentimentul inutilitatii. Detecteaza depresiile subiacente si disimulate.

3.    Scala Hy - pentru isterie - arata inactivitatea psihica, egocentrismul, atitudini sociale de mare naivitate, ca si tulburari functionale de ordin general. Scala indica potentialitatea histeroida.

4.    Scala Pd - pentru deviatie psihopatica - indica superficialitatea starilor emotionale, lipsa unor capacitati de a folosi experienta proprie, indiferenta fata de normele etico-morale, potential toxicomanic, tendinta spre perversiuni, tendinte narcisice.

5.    Scala M/F - masculinitate-feminitate - poate avea un scor mare, aratand devierea structurarii intereselor in directia sexului opus. Scala M/F cu scor mare la barbati este legata cateodata, mai mult de anumite trasaturi intelective decat de homosexualitate. Tendinta de homosexualitate este considerata ca prezenta cand percepem o marire concomitenta a scorurilor la M/F, Pd si Pa. Scorul mare la femei indica existenta tendintei de dominare, agresivitate, lipsa de inhibitie.

6.    Scala Pa - paranoia - identifica o serie de trasaturi ca: neincredere, suspiciune, hipersensibilitati, moralitate excesiva, tendinte interpretative.

7.    Scala Pt - psihastenie - se caracterizeaza prin incercarea de decelare a fobiilor, obsesiilor, a tendintelor compulsive. Identifica si personalitati psihastenice care se manifesta prin depresie, disprosexie, neincredere in sine.

8.    Scala Sch - schizofrenie - nu este in special ilustrativa pentru personalitati schizoide ori schizofrene, intrucat schizofrenia are o multitudine de forme clinice.

9.    Scala Ma - hipomanie - ne ajuta sa identificam persoanele cu structuri de personali-tate ce contin: tumult ideativ, polipragmatism, entuziasm incorigibil, non-conformism.

·   Scoruri ridicate la Pd si Ma indica imaturitate, toleranta scazuta la frustrare, ostilitate, impulsivitate, agresivitate, comportament delictual.

·   Scoruri mari la D, Hy, Hs caracterizeaza personalitatile pasive, resemnate, dependente, iritabile, in tensiune.

·   Psihologii clinicieni au stabilit ca scorurile ridicate la D, Hy, Hs asociate cu valori mari la scala Pt se intalnesc la alcoolicii vechi cu modificari biologice si psihice.

·   Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt si D pot obtine rezultate bune in activitatea de rutina, desi sunt lipsite de initiativa, curaj, simt de raspundere.

·   De asemenea, scoruri mari la Pt, D si M/F caracterizeaza personalitatile nevrotice, inhibate.

In concluzie, inventarul MMPI releva potentialul psihopatologic, dar are unele dezavantaje: este rigid, raspunsurile pot fi usor trucate, este permanent un monolog, iar in clinica are mult mai mult succes dialogul; subiectul poate face in mod inconstient proiectie, incarcandu-se cu un grad mare de subiectivitate (in mod frecvent subiectul se apreciaza asa cum crede ca este, cum si-ar dori uneori sa fie etc.).

Tehnica Rorschach-descriere

Tehnica Rorschach, imaginata si definitivata de Herman Rorschach in 1921, se bazeaza pe raspunsurile pe care le da subiectul, pe rand, in fata a 10 planse, relatand tot ce isi poate reprezenta in legatura cu stimulii standard.

Plansele sunt cunoscute ca alcatuind tehnica "petelor de cerneala" alcatuite prin suprapuneri de imagini simetrice, 5 dintre ele fiind alb-negru, 2 cu nuante de cenusiu si rosu si 3 planse sunt multicolore.

Cotarea se face in raport de numarul total al raspunsurilor (care pot fi globale sau detaliu; forma, culoare etc.) si de timpul necesar pentru toate cele 10 planse. De o mare importanta pentru interpretare este continutul pe care subiectul il prezinta in raspunsuri: forme umane, animale, plante, anatomie etc., ca si raportul banalitate/originalitate.

Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale personalitatii:

a.    activitate intelectuala;

b.    emotii exteriorizate;

c.    viata emotionala innascuta.

Planse din proba Rorschach

Tehnica Rorschach, foarte mult utilizata, ajuta la evidentierea unor trasaturi de personalitate la subiecti normali, iar la bolnavi, atat la cei somatici, cat si la cei psihici, avand rol important in diagnosticare, diferentiere si prognoza psihiclinica. Dorim sa aratam ca, numai pe baza semnelor (fie ele si patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale, dar unele indicii, mergand chiar spre cunoasterea detaliata le putem obtine prin aceasta tehnica. Astfel, perceperea predilecta a amanuntelor de forma este o dovada a claritatii perceptiei si un indicator al bogatiei intelectuale.

Perceperea, in special dupa culoare a stimulilor din  planse arata unele ,,deschideri" spre zonele de mai mare sensibilitate afectiva, specifica pentru femei, iar la cele realizate preponderent dupa forma arata prezenta unor capacitati cognitive deosebite a tendintelor spre sinteza etc. Cei care au o fire sociabila realizeaza o buna asociere forma-culoare (FC⁺). Cei ce dau raspunsuri construite pe elementul ,,umbra" denota prezenta unor trairi emotionale negative: anxietate, depresii, inadecvare.

Utilizarea in mod deosebit a spatiilor albe din  imaginile planselor arata incapatanare, perseverenta, ostilitate. Viata interioara apare reflectata in raspunsuri care surprind miscarea (K⁺), fiind dovada unor elemente ale emotiei interiorizate.

Cand raspunsurile tip miscare (K) depasesc numarul celor de tip culoare se apreciaza ca gandurile predomina asupra actiunilor, iar simptomele bolii privesc in special modificarile la nivel cognitiv.

Predominanta raspunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de miscare (K) arata prezenta exagerata a simptomelor somatice si motorii.

Tehnica Rosenzweig-descriere

Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este alcatuita anume pentru a sonda tolerantele si modul de a reactiona la stresul cotidian.

Formata din  24 de imagini precum cele din figurile 14 si 15, in care sunt minimum 2 personaje, in situatii frustrante determinate de un obiect sau personaj, tehnica solicita subiectului sa-si exprime spontan atitudinea prin cateva cuvinte sau o fraza (in primele 16 imagini). In urmatoarele 8 situatii subiectul trebuie sa raspunda unei acuzatii sau injurii.

Dupa administrarea probei, bolnavul citeste raspunsurile pe care le-a dat, iar examinatorul noteaza mimica, inflexiunile vocii etc., clarifica eventualele ambiguitati.

Raspunsurile sunt apreciate dupa: directia agresiunii, fapt care delimiteaza subiectii in mai multe categorii. Acestia pot fi: extrapunitivi, intropunitivi si impunitivi, respectiv subiecti ce indreapta reactia agresiva in afara, spre ei insisi sau nu acorda semnificatie situatiei transmise: "nimeni nu e vinovat".

Fiecare item este compus din doua pesoane aflate intr-un dialog si o situatie curenta de frustratie. Una din persoane spune ceva. Problema subiectului este de a se aseza in situatia celui de al 2-lea personaj (din situatia de frustratie) care trebuie sa raspunda ca si cum ar fi implicat in acea situatie de frustrare in mod real.

Exista grade diferite de raspuns, dar modul de a raspunde poate fi impartit in 3 tipuri:

1.    raspunsuri extrapunitive;

2.    raspunsuri intropunitive;

3.    raspunsuri impunitive.

In contextul acestor 3 tipuri de raspunsuri se detaseaza trei feluri an care predomina ceva:

1.    exista predominarea obstacolului si a tot ce sine de el;

2.    exista apararea eului;

3.    exista persistenta - cerintei,

       - necesitatii.

Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 raspunsuri se ajunge la existenta a 9 factori.

Teoria frustrarii considera ca este vorba de un obstacol.

Exista perspective principale in reactia de frustrare care se exprima intr-un fel de tipologie - Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri:

a.     tipil de reactie dupa trebuintele frustrate,

b.    tipil de reactie dupa directie,

c.     tipil de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat al reactiei.

Testul are o anumita gradatie a situatiilor frustrante si evidentiaza destul de satisfacator toleranta la frustratie.

Rosenzweig spunea ca fiecare om dispune de o anumita capacitate fie de a evita descarcarea tensiunii; fie de a incerca sa-si impuna un grad de idiferenta fata de situatiile frustrante iar toleranta la frustrare are atat componente individuale cat si educationale si datorita acestui fapt poate exista o ,,amanare" rationasa fie a satisfacerii unei trebuinte, fie a raspunsului agresiv de saturatie.

Exista subiecti care au toleranta foarte scazuta.

In interpretarea rezultatului testului se mai calculeaza indicele de conformitate la grup si se noteaza cu GCR; are ca scop masurarea conformatiilor raspunsurilor subiectilor, raportarea acestora la media raspunsurilor populatiei in astfel de situatii frustrante.

Ele oglindesc gradul de adaptare sociala a insului.

Testul se poate aplica la:   

- oameni normali,

-   dizarmonici,

-   cazuri cu trasaturi sau tendinte anti-sociale.

Tehnica constituie un mod de selectionare a bolnavilor pentru psihoterapie. Totodata, ea da indicii asupra relatiilor interpersonale cu medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interventiilor exploratorii sau terapeutice.

Chestionarul de personalitate al lui Thurston - prezentare generala

Inventarul de personalitate al lui L.L. THURSTONE (1951) are in atentie 7 trasaturi de personalitate de baza evidentiati prin cei 140 itemi:

A= activism, rapiditate in activitati lucrative; V= vigurozitatea; I= impulsivitatea; D= dominanta; E= stabilitatea emotionala; S= sociabilitatea; R= reflexibilitatea.

Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care ii formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapiditati in activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta si in aspectul corporal general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate in luarea si realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta si prestanta, insusiri active care il impun ca lider, (E) stabilitate emotionala, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al personalitatii.

Testul PF 16 Cattel-prezentarea testului

In testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le-a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manifesti (constienti) si factori voalati (inconstienti). Aspectul acestui test implica o optica multifazica in care este implicata inteligenta.

Pentru un profil de personalitate normala dar si in cazul celor cu unele tendinte patologice, proba este eficienta. Redam notarea folosita de autor.

Etalon 16 P.F.

Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

Chestionarul de personalitate Freiburg Fpi-prezentare generala

Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (in total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au saturatii in diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura.

FPI 1 pune in evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate.

FPI 2 pune in evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare.

FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se intample ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta.

FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente.

FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni cat mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, intreprinzator, vorbaret si prompt in replici.

FPI 6. Sange rece, calm, incredere in sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deranjat si pus in incurcaturi, ingrijorari, preferinte de a ramane in asteptare, cand trebuie sa decida ceva (deci amana), pesimism si descurajare frecvente.

FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de neincredere in ceilalti, conduite si gandire autoritara, conformism, agresivitate sociala.

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie in relatiile curente, mai ales in colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pana la exprimarea unui comportament anormal. Neplaceri si trac inainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic si aspecte vegetative. In genere, forta de actiune redusa, nesiguranta in luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfarsit cele propuse, iritare si teama cand este privit.

FPI 9. Fire  deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori insotite de atitudini dezinvolte.

FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane intreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapanire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit inteles si chiar nedreptatit, uneori apatic.

FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, intreprinzator, gata de actiune, cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, in genere, nu au trac.

Aceasta Scala FPI a fost tradusa si folosita in Romania, incepand cu 1984, la Universitatea din Cluj, de catre H. Pitariu.

Chestionarul Lacerbeau

Chestionarul lui   Lacerbeau (1965) dispune de 72 itemi, avand sensibiliate pentru subiectii de 10-12 ani. Pe fiecare din cele 4 pagini ale testului se afla 18 ocupatii evocate, iar subiectii trebuie sa aleaga 6 ca preferate si 6 ca respinse, celelalte ramanand neutre. Sunt continute ocupatii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natura, de comert, artistice, manuale si imaginative. In cadrul fiecarei grupe se prezinta activitati teoretice si practice. In cotatie s-au acordat 2 puncte pentru raspunsurile preferentiale, un punct la cele nealese si nerespinse si 0 puncte pentru cele respinse.

Chestionarul Edwards

Chestionarul Edwards contine 240 de itemi cu raspunsuri perechi (alegere fortata). Dupa un timp, intrebarile se repeta, fapt ce permite compararea rezultatelor. Pot aparea rezistente la raspunsuri, neglijente, confuzii, erori involuntare si voluntare.

Chestionarul s-a construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activitati vocationale si avocationale.

Chestionarul de valori profesionale al lui Super

( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc.

( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc.

( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc.

( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte

INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).

( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect.

( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.

( 3, 22, 39 ) - valoare asociata unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.

VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional.

Tehnica Szondi- descriere

Tehnica Szondi, elaborata de Leopold Szondi in 1939, vizeaza explorarea pulsiu-nilor intime ale individului. Formal, bazandu-se pe notiunea de preferinta estetica, proba este alcatuita din 48 fotografii ale unor bolnavi psihici - 6 serii a cate 8 fotografii, cu reprezentanti din  8 entitati nosologice recunoscute clinic.

Bolnavul alege din  fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac, in ansamblu va alege 12, considerate simpatice si 12 drept antipatice. Se repeta de mai multe ori, la 1-2 zile. Pentru alcatuirea unei poze, unii psihologi solicita si algeri precum: ,,mai putin simpatic" ori ,,mai putin antipatic".

Alegerile sunt considerate ca reprezentand trebuinte aprobate de persoana, iar respingerile ca trebuinte reprobate, refulate, ele manifestandu-se in toate domeniile vietii omului: profesiune, prietenie, dragoste, boala.

Tehnica este bazata pe o metodologie psihologica originala, numita de Szondi "analiza destinului", ce exploreaza "inconstientul familial" situat intre inconstientul personal al lui Freud si inconstientul colectiv al lui Jung.

Tehnica este destinata investigatiei pulsionale, avand pretentia de a formula diagnostice psihiatrice.

In acest sens, Moser (1954) compara pe 40 de cazuri diagnosticul clinic cu rezultatele tehnicii si gaseste o corespondenta de 86%.

Totusi, Arnold si Kohlmann arata ca numai epilepticii au putut fi identificati, pe baza probei, de alte grupe nosologice.

Chestionarul L.B.D.Q. -descriere

Investigarea conducerii se realizeaza prin chestionarul de 100 de itemi -Leadership Behavioral Descriptivr Questionary -Chestionarul descriptiv al comportamentului leaderului (L.B.D.Q.)cuprinde 100 de itemi evaluand 12 dimensiuni ale comportamentului de conducere:

1. Consideratia - vizeaza masura in care leaderul este preocupat de starea generala si de statutul subalternilor;

2. Structurarea - masura in care leaderul isi defineste clar propriul rol si le aduce la cunostinta subalternilor ce se asteapta de la ei;

3. Reprezentativitatea - masura in care leaderul vorbeste si actioneaza ca reprezentant al grupului;

4. Impacarea cerintelor - masura in care leaderul impaca cerintele organizationale contradictorii si reduce dezordinea din sistem (entropia sistemului);

5. Tolerarea incertitudinii - masura in care leaderul este capabil sa suporte incertitudinea si amanarea fara a deveni nervos sau anxios;

6. Puterea de convingere - masura in care leaderul foloseste in mod eficient persuasiunea si discutia si exprima convingeri ferme;

7. Tolerarea libertatii - masura in care leaderul le ofera subalternilor posibilitatea de a avea initiative, de a lua decizii si a actiona;

. Asumarea rolului - masura in care leaderul isi exercita in mod activ rolul de conducator si nu-si deleaga autoritatea altora;

9. Corectitudinea predictiilor - masura in care leaderul da dovada de previziune, de capacitate de a prevedea corect rezultatele;

10. Accent pe productie - masura in care leaderul exercita presiuni pentru a asigura productia;

11.Integrare - masura in care leaderul mentine unitatea grupului pe care il conduce; rezolva conflictele aparute intre membrii grupului;

12. Orientare spre superiori - masura in care leaderul mentine relatii bune cu superiorii are influenta asupra lor, si lupta pentru a-si ridica statutul.

Cotarea se realizeaza atribuind fiecarui item o scala de la 1-5 si adunand pe fiecare dimensiune in parte punctajul obtinut.

Chestionarul de investigare a culturii organizationale

Chestionare de investigare organizationala

Cultura organizationala

Concept viu disputat si incarcat de multiple semnificatii, cultura organizationala are meritul de a aduce in atentia managementului organizatiei importanta factorului uman si a fenomenelor identitare in cadrul intreprinderilor. Lansat pe la inceputul anilor '80 in Statele Unite, cultura organizationala si, in general, culturalismul a cunoscut o expansiune rapida, astazi constituind nucleul teoretic al unei noi scoli in stiinta managementului: scoala managementului cultural. Din acest moment, literatura de management a inceput sa popularizeze faptul ca excelenta unei organizatii este data de modurile comune prin care membrii ei au invatat sa gandeasca, sa simta si sa actioneze. Asadar, este greu de crezut ca in zilele noastre, un studiu asupra comportamentelor, relatiilor si structurilor organizationale se poate realiza fara luarea in considerare a culturii.
Domeniul culturii organizationale a atras atentia cercetatorilor indeosebi dupa aparitia lucrarii renumitilor T. Peters si R. Waterman In Search of Excellence. Cei doi autori au avut un aport major la raspindirea acestui concept deoarece, prin numeroase cazuri concrete, au demonstrat ca exista o corelatie intre dimensiunile culturii organizationale si performantele obtinute de companii de renume.. Herbert Simon a incercat sa exploreze lumea necunoscuta a sentimentelor si a examinat consecintele acestora asupra functionarii organizatiilor, ajungind la asa-numita 'rationalitate limitata', termen cheie pentru definirea culturii organizationale.
Pentru teoria clasica a organizatiilor (ne referim aici la F. W. Taylor sau H. Fayol) comportamentul uman nu a ridicat niciodata vreo problema. Pentru primii teoreticieni in stiinta manageriala, aspectele negative nu erau rezultatul irationalitatii comportamentului angajatilor in munca, ci rezultatul unor structuri organizatorice prost realizate. In opozitie cu aceasta opinie, miscarea relatiilor umane a scos in evidenta importanta sentimentelor si a factorilor afectivi, psihologici in explicarea comportamentului in organizatie.
In acest context, Herbert Simon reuseste o deconstructie a modelului clasic al rationalitatii, propunind termenul de rationalitate limitata. In elaborarea conceptelor, Simon a plecat de la considerentul ca teoria organizatiilor nu-si gasea utilitatea si justificarea decit daca se admitea ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Aceste limite depindeau de mediul organizational in care se afla individul, mai precis de valorile proprii, credintele, traditiile si mostenirile ce confera fiecarei organizatii o identitate. Rationalitatea este 'cultural limitata' pentru ca, sustine Herbert Simon, organizatia poate avea o structura bine definita in masura in care exista frontierele rationalitatii. Daca aceste frontiere variaza intr-un mod repetat si imprevizibil, organizarea nu poate fi stabila.
Contributia lui Herbert Simon la conturarea, pentru prima data, a conceptului de cultura organizationala avea sa puna sub semnul intrebarii modelul de actiune rationala si sa redescopere necesitatea si virtutiile unui mecanism de functionare emotional, colectiv. Pentru P. H. Chombart de Lauwe cultura este un produs al societatii care inglobeaza ansamblul cunostintelor, al modelelor de practici, al sistemelor de valori si reperezentari, al simbolurilor, al miturilor care se impun indivizilor. Ea are la randul ei o actiune asupra indivizilor, fiind traita in practicile muncii, in raporturile sociale, in utilizarea timpului liber, in aspiratii, in proiecte, in actiune. G. Rocher considera cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gandi, simti si actiona, mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind insusite si comune mai multor persoane, folosesc la constituirea unor persoane in colectivitate sociala distincta.
O opinie pertinenta o constituie si cea a lui G. Hofstede, conform careia cultura este un fenomen colectiv, deoarece este acceptata cel putin partial de oameni, care traiesc sau au trait in acelasi mediu social, unde a fost invatata; este programarea colectiva a gandirii, care distinge membrii unui grup de un altul.
Cultura organizationala, la randul ei, reprezinta un complex de comportamente, practici si sisteme de valori care asigura si guverneaza coeziunea membrilor sai. Bazele culturii organizationale stau in cultura nationala pentru ca regulile, normele, valorile regasite intr-o organizatie isi au sorgintea in regulile, normele si valorile promovate la nivelul culturii nationale. Cultura organizationala, asadar, nu se confunda cu viziunea, misiunea sau strategia organizatiei. La fel, prin cultura nu vom intelege civilizatia sau rafinamentul mintii, ci 'software'-ul mental.
Pentru Edgar Schein, cultura organizationala vizeaza citeva elemente constitutive: regulile de comportament, normele care se dezvolta in cadrul grupelor de munca, valorile dominante adoptate de organizatie privind produsele, filosofia care calauzeste politica unei organizatii fata de partenerii de afaceri, regulile stabilite intr-o organizatie pentru functionarea ei eficienta, spiritul si climatul ce caracterizeaza organizatia in mediul intern si in relatiile cu mediul inconjurator.
Alte ipoteze, exprimate de Renaud Sainsaulieu, arata ca la baza notiunii de cultura organizationala sta aderarea indivizilor la un proiect mobilizator. Organizatia nu se limiteaza doar la un spatiu de manifestare a unor practici, valori si ritualuri colective, ci ar mobiliza si fortele membrilor sai intr-un proiect care implica atingerea unor obiective strategice.

Este foarte important sa avem metoda de investigare adecvata pentru cultura organizationala. Unul dintre ele este chestionarul de cultura organizationala care merge pe tipologia lui Mintzberg alcatuit din 40 de itemi.

Cotare

Caracteristicile tipurilor organizationale

Structura simpla

q               supervizare directa a sefului

q               flexibila

q               neformalizata

q               autocratica

q               lidership "hands on"

q               seful ia deciziile

q               seful cunoaste toti angajatii cheie

q               hotarare

Birocratie mecanicista

q                   bazata pe reguli, proceduri si sisteme

q                   comunicare complicata

q                   experti functionali

q                   specialisti

q                   control si masurare

q                   colectari sofisticate de date

q                   disciplina

Birocratie profesionala

q                   munca importanta facuta de profesionisti

q                   organizatia sprijina profesionistii

q                   delegarea luarii deciziilor si puterii

q                   organizatia stabileste standardele de baza

q                   libertate pentru profesionisti

q                   managerii conduc si coordoneaza

q                   lidership persuasiv

q                   schimbare lenta

Divizionala

q                   masurare atenta a rezultatelor

q                   independenta divizionala

q                   autoritatea si responsabilitatea se afla in principal la managerii de divizii

q                   duplicarea functiunilor

q                   cheltuieli mari

q                   unitatile sunt centre de profit

q                   planificarea strategica facuta la centru

q                   mecanisme de protectie divizionala

q                   comunicare formalizata cu centrul

Adhocratia

q                   discutii intre experti

q                   evitarea birocratiei

q                   echipele se formeaza si se dizolva

q                   indivizii isi urmeaza propriile interese

q                   mult efort de coordonatre

q                   lipsa standardizarii si formalizarii

q                   deschidere

q                   sedinte si examinari frecvente

q                   complexitate

q                   lipsa de ordine

q                   puterea apartine celor cu expertiza

q                   revedere regulata a strategiei

Testele de aspiratii Dembo

Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati si performante. Se prezinta subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvente care solicita unele performante. Intr-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre rezolvare si sa evalueze daca va putea sa rezolve sarcina si in cat timp. Se noteaza cotatiile subiectului si apoi se cronometreaza rezolvarea si timpul de reactie. I se aduce la cunostinta subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii si al timpului. Urmeaza a doua etapa similara, apoi a treia. De fapt, prin aceasta strategie de testare se sondeaza atat performantele efective, cat si aspiratiile solicitate. Ele reprezinta o evaluare a propriilor performante potentiale si ajustarea lor pe parcursul intregului test. Este un test final care arata mai ales atitudinile fata de sine ale subiectului (apud Ursula Schiopu, 2002).

Mentionam faptul ca in literatura psihodiagnostica exista o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele evidentiaza, in fond, atitudini si ajuta specialistul in completarea diagnostica a unui caz.

In Romania a fost tradusa versiunea franceza de catre C. Zahirnic versiune prelucrata. Exista 3 variante, A, B si C, relativ similare. Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere.

Testele Cornell-index

Chestionarelesunt modalitati de cercetare, de cunoastere, prezente in majoritatea disciplinelor ca si in activitatile cotidiene, alcatuite din  intrebari cu un anumit grad de generalitate, dar urmarindu-se o ,,radiografiere" a starilor, atitudinilor, intereselor, pozitiilor subiectului. Se intelege ca raspunsurile pot fi mai mult sau mai putin subiective, de aceea se alcatuiesc fie cu raspunsuri inchise("DA", "NU", "NU STIU"), fie cu raspunsuri deschise (libere).

Unul dintre chestionarele cunoscute si frecvent utilizate este Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din  S.U.A.), alcatuit din  101 intrebari, la care subiectul este "fortat" sa raspunda cu DA ori NU.

Intrebarile sondeaza in ansamblu aspecte somatice, psihice, comportamentale. din  cele 101 intrebari: 18 se refera la frica si dificultati adaptative; 7 intrebari investigheaza timia, dispozitiile afective; 7 intrebari sunt referitoare la anxietate si nervozitate, altele privesc aspecte hipocondriace, neincrederea ori sensibilitatea excesiva, iar altele se refera la tulburari gastro-intestinale, circulatorii etc. Se obtine o nota care poate varia intre 10 si 100, iar cei cu punctaj peste 23 sunt considerati bolnavi.

Document Info

Accesari: 7736
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou