Confortul termic

In anotimpul rece gandul fiecaruia dintre noi se indreapta catre confortul termic. Cu ce ne incalzim si cat ne va costa sunt primele intrebari care se ivesc. Asadar, in acest articol ne-am propus sa raspundem la cele doua intrebari abordand detaliat fiecare aspect.

Dat fiind ca cea mai populara instalatie individuala de incalzire este centrala termica, o sa incepem cu descrierea ei.

Centralele termice reprezinta un generator de caldura bazat pe conversia unei forme de

energie (curent electric, combustibil lichid, solid sau gazos etc) in energie termica. Transporta un purtator de caldura, agent termic, si asigura alimentarea centralizata a unor consumatori diversi - instalatii de incalzire, de climatizare, de preparare a apei calde de consum etc.

Forma primara de energie cea mai utilizata se bazeaza pe arderea directa a carbunelui, a pacurei, a gazului metan sau lichefiat, intr-o masura mai mica, a lemnului, a deseurilor de lemn sau a utilizarii curentului electric. De asemenea, se pot folosi sursele alternative (biogaz, energie eoliana, solara etc) si, in curand, hidrogenul.

In alcatuirea unei centrale intra: cazanele, pompele, elementele de legatura si distributie, gospodaria de combustibili, elementele de evacuare a produselor arderii, instalatiile de automatizare.

Centralele termice destinate incalzirii cladirilor mici sunt prevazute cu un singur cazan si asigura, de regula, necesarul de caldura destinat incalzirii apei de consum. Ele poarta denumirea de microcentrale termice. Microcentrala cuprinde in aceeasi carcasa cazanul de apa calda - cu temperatura de pana la 95 de grade C, cu circulatie fortata si cu asigurare prin vas de expansiune deschis - arzatorul, unul sau mai multe vase de expansiune, supape de siguranta, pompe, schimbatorul de caldura pentru incalzirea apei de consum si sistemul de automatizare. Centrala se racordeaza la sursa de combustibil, reteaua electrica, cosul de fum si instalatia interioara a consumatorilor. Gazele de arde 17217f52r re, rezultate din procesul de ardere a combustibililor sunt evacuate in atmosfera pe traseul focar - canal de fum - cos.

Cosul este o instalatie pentru evacuarea gazelor de ardere si dispersia lor in atmosfera. Uneori are rolul de a realiza un tiraj necesar acoperirii pierderilor de sarcina ale cazanului si aspirarea totala sau partiala a aerului de arderi. Cosul poate fi cu tiraj natural, in care caz tirajul este asigurat numai de efectul ascensional al gazelor calde de evacuare sau cu tiraj fortat, in care caz tirajul este amplificat de un sistem mecanic de exhaustare.

O centrala poate fi definita dupa cateva criterii: puterea instalata (centrale termice cu puteri mici (Qct < 100 kW; cu putere medie 100<Qct <2000kW; cu putere mare Qct >2000 kW); natura agentului termic utilizat (apa calda cu temperatura maxima de 115 grade C, abur de presiune joasa, apa fierbinte peste 115 grade C etc); modul de vehiculare a agentului termic (cu circulatie naturala, cu circulatie fortata); modul de asigurare impotriva suprapresiunilor accidentale (la apa calda: cu vase de expansiune deschise, cu supape si vase de expansiune inchise, cu supape de siguranta etc); natura combustibilului utilizat (gazos, lichid, solid); mod de exploatare (automata, cu supraveghere totala sau partiala, manuala).

La montarea unei centrale mai aveti nevoie de un kit de armaturi pentru centrale termice. Acesta contine 3 robinete pentru apa de ½" si alti 3 de ¾" ; un filtru magnetic anticalcar; un filtru de impuritati Y ½"; un filtru de impuritati Y ¾" si un filtru regulator de gaz ¾".

Filtrul regulator de gaz 3/4" se monteaza pe alimentarea cu gaz a centralei si se foloseste pentru reglarea presiunii de gaz la 20 mbar si centrala nu poate fi pusa in functiune fara el. Filtru de apa cu sita Y 3/4" se monteaza pe pe returul instalatiei si se foloseste pentru protectia pompei de circulatie a centralei. Termostatul de camera electromecanic - CE este, de asemenea, absolut necesar si permite reglarea temperaturii ambientale. Un astfel de termostat realizeaza economii importante. Filtrele magnetice anticalcar se pot utiliza in majoritatea instalatiilor civile si industriale ce folosesc apa in procese casnice sau tehnologice, pentru preintampinarea problemelor ce apar ca urmare a depunerilor de calcar. Dispozitivele anticalcar cu magneti permanenti se utilizeaza in circuitele hidraulice ale generatoarelor de apa calda de puteri mici (cazane, boilere, schimbatoare de caldura), masini de spalat rufe sau vase. Dupa montarea in instalatie, dispozitivul anticalcar magnetic nu necesita intretinere.

Saptamana viitoare o sa va spunem unde va puteti monta centrala de apartament si cum este cel mai indicat sa o alimentati.

File din istoria bataliei  cu generalul... "Iarna

De la hipocaustele romane, la casele inteligente,  care au devenit deja o realitate

 Lucrarile de termoficare a orasului Timisoara au īnceput īn 1962, fapt semnalat si īn presa locala ("Drapelul Rosu", 4 ianuarie 1963). Termoficarea a fost rezultatul transformarii Uzinei Electrice, care furniza orasului curent electric din 1884, īntr-o sursa principala de caldura, sub forma de apa fierbinte, pentru majoritatea locuintelor, institutiilor social-culturale, a unor fabrici. Dar, iata povestea...

 Īn 1947, aflam de la directorul S.C. "Termocet-2002", dl ing. Aurel Matei, s-a realizat interconexiunea Uzinei Electrice cu sistemul energetic national, prin punerea īn functiune a LEA 110 kV Otelu Rosu si a statiei 130/35/10 kV Timisoara-Fratelia. Īn aceeasi perioada se executa si racordarea uzinei la conducta de gaze naturale, prelungita atunci pāna īn "orasul de pe Bega". Īn conditiile interconexiunii cu sistemul energetic national, instalatiile de producere a energiei electrice (cu randament inferior) au fost scoase din functiune si īnlocuite treptat cu instalatii specifice termoficarii urbane, semnāndu-se actul de nastere al CET-Centru. Cea dintāi magistrala de termoficare 2Dn 500 mm a fost montata spre sfārsitul anului 1962 īntre CET-Centru si Complexul Studentesc, de-a lungul Bd. Pārvan. Īn 1963, reteaua de termoficare s-a extins īn zona centrala a Timisoarei (PT 2, 3 si 4), iar īn 1964 a cuprins si cartierul Tipografilor. Īntre 1965-1966, au fost racordate la sistemul centralizat de termoficare cartierele Circumvalatiunii I si II; 1969-1973, Circumvalatiunii III si IV. Au urmat: Calea Girocului (1977); Penetratie Lugoj si Calea Lipovei (1978); Matei Basarab (1980); Dāmbovita si Calea Aradului Est (1981); Aradului Vest (1982); Soarelui (1983); Rebreanu I si II (1984-1985). A fost o perioada marcata de o accelerare a constructiei de locuinte colective (blocuri) īn care au fost gazduite detasamentele de angajati din noile unitati industriale: la o populatie de 266 353 de locuitori ai Timisoarei, īn 1977, erau īnregistrati 84 039 de salariati, de aproape trei ori mai multi decāt īn 1965. Dupa cum remarcau Rodica si Ioan Munteanu ("Timisoara - monografie", 2002), ca īn majoritatea domeniilor, s-a pus accentul pe cantitate īn detrimentul calitatii, fiind stabilite 4 grade de confort pentru locuintele de stat si 3 pentru locuintele cumparate de populatie. Aceasta solutie a avut drept rezultat constructia unor cladiri (blocuri) fara o izolatie adecvata si, de aceea, foarte mari consumatoare de energie termica. Pentru īncalzirea acestor mari aglomerari urbane si a altor zone de blocuri aflate īn proiect (Odobescu, Timocului, Bucovina, Mircea cel Batrān, Steaua, Buziasului, Freidorf etc.), productia de energie termica a CET-Centru era insuficienta. Astfel, īn 1986 s-a dat īn exploatare CET-Sud, centrala care functioneaza pe lignit cu suport de gaze naturale, prevazuta sa produca, īn coregenerare, energie termica si energie electrica; a fost finalizata doar partea de energie termica. Laolalta, CET-Centru si CET-Sud alimenteaza, astazi, prin cele 114 puncte termice "CALOR", 110 000 de apartamente conventionale, ceea ce īnseamna ca beneficiaza de īncalzire prin sistemul centralizat de termoficare aproximativ 250 000 de locuitori ai municipiului. Puterea termica a celor doua centrale totalizeaza 760 Gcal/h, īn timp ce pentru necesarul actual de caldura si apa calda menajera se consuma, iarna, īn medie, 355 Gcal/h, iar vara - 40 Gcal/h. Aceasta realitate, ne spune directorul tehnic al "Termocet-2002", dl ing. Cristian Mītu, a determinat reconsiderarea strategiei de alimentare cu energie termica a orasului, īn conditiile īn care si instalatiile CET-Centru si CET-Sud sunt vechi si nu mai corespund parametrilor de eficienta. Sunt īn derulare mai multe proiecte de optimizare a productiei centralelor, prin achizitionarea de echipamente noi, punerea īn aplicare a unor solutii tehnice pentru productia īn coregenerare a energiei pentru cresterea veniturilor din vānzarea energiei electrice si, implicit, reducerea costurilor energiei termice. Merita sa fie puse īn evidenta unele elemente din Raportul tehnic privind conceptul de termoficare a orasului Timisoara, elaborat la cererea Primariei, de Standtwerke Karlsruhe GmbH si cofinantat de GTZ (Germania). Politica energetica locala, se arata īn acest studiu, are ca misiune identificarea de mijloace prin care sa se poata pune la dispozitia clientului/abonatului energie termica ieftina. Īn atingerea acestui tel, trebuie luate īn calcul aspecte precum: structura veniturilor populatiei, tendintele reale de scadere a necesarului de energie termica la consumator, posibile miscari migrationale din oras, dezvoltarea tehnicii īn domeniul echipamentelor de profil, extinderea solutiilor alternative de energie, concurentiale. Procese similare s-au desfasurat īn fosta R.D.G., unde, fata de 1990, consumul de energie termica a scazut de aproape patru ori, fara sa afecteze confortul termic īn locuinte, dimpotriva. Dupa instalarea unor termostate functionale pe corpurile de īncalzire si trecerea la calculul individual al consumurilor de energie termica, consumul total s-a diminuat cu 30%. Populatia R.D.G. a fost antrenata īnca din 1990 īn actiunea de izolare termica a blocurilor, īn principal prin schimbarea ferestrelor si īntarirea izolatiei la zidurile exterioare. O propozitie importanta din Constitutia Germaniei afirma ca "proprietatea obliga". Īn contextul trecerii īn proportie de peste 90% a apartamentelor din Timisoara īn proprietate privata, aceasta conditie a fost uitata la noi, rezultatul fiind lipsa constiintei responsabilitatii comune pentru partile comune din blocurile īn care locuim, a caror degradare īnseamna risipa de energie si un pericol chiar pentru locuinte. Autoritatile locale, se arata īn studiul la care facem referire, trebuie sa se implice īn rezolvarea problemelor alimentarii cu energie termica nu doar prin subventionarea consumurilor (care la un moment dat va fi exclusa), ci si prin constientizarea consumatorilor asupra avantajelor ce rezulta din reducerea consumurilor prin investitii proprii de izolatie a zidurilor si etanseitate a ferestrelor.

Despre termoficare

 De pe vremea cānd au īnceput sa se construiasca cladiri cu mai multe īncaperi, a fost pusa īn practica si o solutie ("curata si economicoasa") de īncalzire a acestora - "īncalzirea centrala Din constructie, īn peretii ori sub pardoseala caselor din antichitate se realiza o retea de canale prin care circulau "liber" gazele calde de la un singur foc. Īncalzirea cladirilor cu aer cald (hipocaustele romane) a reprezentat un procedeu evoluat de ridicare a temperaturii īn interior, care s-a mentinut pāna tārziu de-a lungul epocii feudale, īn competitie cu sobele si mai ales cu semineul. Īn secolele XVIII-XIX, cānd s-au pus bazele tehnicii moderne, au īnceput sa se īntrebuinteze instalatiile de īncalzire cu aburi, īn paralel dezvoltāndu-se, īnsa si sistemele de īncalzire cu apa fierbinte, care circula prin calorifere si cedeaza caldura locuintelor; o asemenea instalatie a fost montata pentru prima data īntr-o cladire din Newcastle, Anglia (1716). Concentrarea mai multor cladiri īn aceeasi zona a condus, apoi, la alimentarea centralizata - īncalzirea la distanta - de care puteau sa beneficieze un cartier sau o īntreaga localitate. Prima centrala de termoficare pe care o mentioneaza literatura de specialitate s-a realizat la Lokport (New York), īn 1877. Īn Germania, instalatiile centralizate de alimentare cu caldura prin termoficare au functionat la München (1899) si la Dresda (1901). Īn Romānia, sistemul de termoficare a fost abordat tārziu, fiind limitat initial doar la cladirile din vecinatatea unor fabrici. Abia dupa cel de-al II-lea razboi mondial, alimentarea cu caldura īn sistem centralizat s-a dezvoltat la Resita (1949), Hunedoara, Onesti, Bucuresti, Arad, Timisoara.

Locuintele de māine

 Problema vitala pentru evolutia societatii, energia este un produs scump, obtinut cel mai adesea din resurse epuizabile. De aceea, pe plan mondial exista preocupari pentru cresterea randamentului centralelor care utilizeaza combustibili fosili (dintr-o tona de huila se obtine astazi, īn unele tari, o cantitate dubla de energie īn cogenerare fata de anul 1960), dar si pentru valorificarea unor noi surse. Īn landul Nord Rhein-Westfalia (Germania) se afla īn curs de experimentare minicentrale pentru furnizarea caldurii si apei calde, care functioneaza cu pile de combustie (hidrogen). Compania Flabec din Köln a instalat īn orasul Herne cel mai mare complex de celule fotovoltaice pe acoperis din lume, care foloseste energia solara. Īn tara noastra, participantii la conferinta nationala privind sistemele inteligente pentru cladiri care a avut loc la Agigea, anul acesta, au putut vedea o astfel de casa construita pe malul marii si īntretinuta de... razele soarelui. Aplicatiile energiei solare, termale, eoliene, ale energiei din pamānt si ale biomasei sunt deja realitati īn Germania, Elvetia si Austria

Modul de Functionare al Pompelor de Caldura

Pompele de caldura utilizeaza pentru incalzirea cladirii energia de la soare care este inmagazinata in pamant.Curentul
electric de la retea este folosit numai pentru actionarea compresorului din pompa de caldura si pentru pompa de recirculare.
Pompele de caldura avand ca sursa apa sunt agregate de aer conditionat de sine statatoare,avand ciclu reversibil.
Pe scurt sistemul consta intr-o instalatie asemanatoare unui frigider.In pamant alaturi de cladire se monteaza niste conducte,
acestea extragand caldura din apa freatica, daca exista sau din pamant , trimitand-o pompei de caldura.
Temperatura la cativa metri sub pamant ramane relativ constanta pe parcursul anului , desi temperatura exterioara
variaza considerabil de la un anotimp la altul.Deci pamantul are capacitatea de a absorbi si de a stoca energia termica.
Pentru utilizarea acesteia ,caldura este preluata printr-un mediu lichid (lichid antigel - pentru sistemele inchise si
apa subterana pentru sistemele deschise) de unde este pompata in pompa de caldura. De aici printr-un schimbator de
caldura apa-apa sau apa-aer este folosita pentru incalzirea caloriferelor si ventilo-convertoarelor sau a aerului cu
ventilo-convertoare. Compresorul ridica temperatura, la temp de lucru 35-55 de grade.
Vara procesul se inverseaza si caldura este preluata in interiorul pamantului prin intermediul lichidului.Compresorul
scazand temperatura la temp de lucru de 10-12 grade.
Exista mai multe tipuri de circuite inchise:
Bucla orizontala este de regula cea mai eficienta atunci cand exista suficient spatiu disponibil in apropiere ( in curte)
si santurile se sapa usor .La circa 0,7-1,9m sub pamant se dispun o serie de tevi de plastic in paralel .Santul este
acoperit apoi cu grija pentru a nu deteriora tevile.
Bucla verticala este preferata in cazurile in care nu exista suficient spatiu in curte sau trebuie pastrata configuratia
terenului.Se foreaza gauri verticale cu adancimi de 45-135m.Fiecare gaura contine o singura bucla in forma de U la
capatul din pamant .Apoi gaura este umpluta cu pamant sau cu substante speciale pentru a imbunatatii transferul de
caldura..Fiecara bucla verticala este conectata la o teava orizontala de unde se face legatura la pompa de caldura.
Instalarea buclelor verticale este mai costisitoare datorita forajului, dar necesita mai putina teava decat la bucla orizontala.
Bucla in spirala este utilizata pentru micsorarea numarului de santuri pentru o capacitate termica data ,dar necesita
mai multa teava.Teava este dispusa in spirala, suprapusa si apoi ingropata in sant.Lungimea santului scade cu cresterea
numarului de tevi din sant si cu gradul de suprapunere a spiralei.
Bucla de lac este asemanatoere cu bucla orizontala , tevile asezandu-se pe fundul lacului.Costurile de instalare sunt
minime si nu exista nici un impact asupra mediului.
Circuitul deschis foloseste apa unui put obijnuit drept sursa de caldura.Apa este pompata in pompa de caldura ,
iar apoi apa este evacuata intr-un alt put (de retur) .Ambele puturi vor fi dimensionate si executate dupa un calcul
prealabil de catre un specialist.

Parti componente ale pompei de caldura :


. Compresor
. Colector
. Vas de vaporizare
. Condensator
. Auxiliare:
- Acumulator de apa
- Pompe de circulatie

Tipuri de pompe functie de sursa de energie de agentul termic de incalzire

. Sol/Sol - preiau caldura din sol 0,7-1,9 de cm adancime
. De mare adancime - preiau caldura din puturi forate la 100-200 m
. De apa - preiau caldura din apa lacurilor sau raurilor
. De panza freatica
. De aer in mediul inconjurator/aer ventilatie in imobile

Avantajele folosirii pompelor de caldura


. Economii mari prin reducerea consumului de combustibil
. Nu folosesc substante poluante
. Nu este nevoie de cos de fum
. Nu este nevoie de rezervor de combustibil
. Nu este nevoie de manipularea combustibililor si nici curatirea cosurilor de funingine
. Sunt usor de intretinut
. Lichidul de transport al caldurii are temperaturi scazute - 40 C
. Sunt utilizati agenti frigorifici fara clor (dupa noile reguli UE)

Pompele de caldura comaparativ cu centralele termice performante reduc consumul de energei cu 3/4. Efectiv pompa are
nevoie de energie electrica numai pentru functionarea compresorului si in cazuri speciale (temp foarte scazute -15 grade)
de rezistente electrice.
Costurile de instalare a unei pompe de caldura care functioneaza si pe caldura si pe climatizare sunt comparabile cu cele
pentru instalarea unei centrale termice performante si a unui chiller; amortizare se face in maximum 3 - 4 ani de zile
( la conditiile conscrete din Romania aceasta perioada se poate reduce la max. 2 ani). Cu cat suprafata de incalzit este
mai mare cu atat investitia in pompa de caldura se amortizeaza mai repede.



Evitarea poluarii mediului cu fum continand (printre altele):
- bioxid de carbon
- dioxid de sulf
- dioxid de azot
- metale grele
Pompele de caldura sunt influentate cel mai putin de eventualele impozite pe combustibil sau alte impozite.

Pompele de caldura economisesc intre 50-80% din costurile de incalzire; pentru fiecare kw energie electrica utilizat, se
obtin 5 kw energie termica, cu costuri minime de īntretinere.

Circuitul geotermal se gaseste īn pamānt, la adapost de conditii climatice si vandalism; Pompele se monteaza in spatii
inchise fara a modifica aspectul exterior al cladirilor.

Se realizeaza economii fata de orice alt sistem clasic, se protejeaza resursele naturale si mediul, nu exista pericol de
explozie , sunt silentioase si fiabile.

Aplicatii tipice ale acestor sisteme sunt locuinte mono sau multifamiliale, hoteluri si moteluri, magazine, centre comerciale,
benzinarii, cladiri pentru birouri, spitale, banci si scoli, cladiri militare, sere, etc.

CAT COSTA CALDURA ?


Pompele de caldura sunt ecologice ,nu necesita aprobari speciale .
Sursa nu costa nimic , iar sistemul este suta la suta ecologic.Pompele putand incalzii atat casele mici , cat si cladirile
mari,cu mai multe etaje cu o singura conditie : suprafata pe care se aseaza conductele sa fie egala cu suprafata cladirii
sau sa existe apa freatica suficienta.
Investitia initiala este de aproximativ 10.000 euro pentru o casa medie si creste direct proportional cu dimensiunea
constructiei.Pe de alta parte , cu cat cladirea este mai mare , recuperarea investitiei se realizeaza intr-un timp mai
scurt.Spre exemplu , pentru grupuri de vile sau birouri , fiindca se imparte costul initial , dupa care amortizarea se
realizeaza in cativa ani.

Transformari pe piata energetica romāneasca
Read this article in English

Energia electrica se va scumpi cu 3-4% pe an, subventionarea gigacaloriei fiind eliminata gradual pāna īn anul 2007.

Georgiana MIHAESCU

Peste 30% din populatia tarii, respectiv aproape 60% din cei care traiesc īn mediul urban au asigurat serviciul de īncalzire si apa calda prin sisteme centralizate.
Dupa anul 1990 factorii de decizie nu au sesizat importanta elaborarii unei strategii unitare privind alimentarea cu energie termica a localitatilor si din aceasta cauza au īnceput sa apara probleme īn asigurarea cantitatii si calitatii energiei termice.
Īn aceste conditii, fiecare localitate a abordat reabilitarea sistemelor de īncalzire īn functie de posibilitatile locale de finantare si de capacitatea de executie a unor astfel de lucrari.
Sistemele de īncalzire realizate īn anii 1960-1970 aveau randamente scazute, īnregistrau pierderi foarte mari, iar acest lucru a creat probleme deosebite populatiei īn conditiile īn care liberalizarea preturilor a determinat cresterea tarifelor īntr-un ritm accelerat. Din acest motiv, īn ultimii ani, aproape 800 de mii de apartamente s-au debransat, cautānd sisteme alternative.
Numarul de familii care primeau energie termica prin sistemele centralizate de producere si distributie īn primul semestru al anului 2004 era de circa 1,9 milioane, reprezentānd aproximativ 5,5 milioane de locuitori.
Un studiu realizat de Daniela Sofia, director de marketing la firma Vaillant, arata ca īn anul 2002 au fost debransate circa 600 de mii de apartamente, 580 de mii īn anul 2003, iar īn primele luni ale anului 2004, circa 780 de mii de apartamente.

Eliminarea subventiilor
Caldura este o tema care a generat multe controverse, unele dintre ele vizānd direct o serie de reglementari legale. Acesta a fost si motivul celei de a VII-a editii a conferintei cu titlul "Caldura 2004-2005 - Apel la ratiune si actiune".
Organizatorii, CMP CONS si World Trade Center Bucuresti, au invitat la prezentari si dezbateri pe marginea acestui subiect fierbinte, atāt producatorii, furnizorii, autoritati publice, organizatii neguvernamentale, responsabili ai asociatiilor de proprietari (beneficiarii directi ai serviciului centralizat de alimentare cu energie termica) si reprezentantii firmelor de utilaje, echipamente si instalatii din domeniul energetic.
Īncalzirea locuintelor este o preocupare legitima si permanenta a populatiei. An de an subiectul devine tot mai complex, deci trebuie create conditii ca rezultatele sa se aplice rapid pentru a reduce costul facturii la energie.
Subventionarea gigacaloriei va fi eliminata gradual pāna īn anul 2007, aproximativ 33% anual, ceea ce va duce la cresterea valorii facturii la īncalzire a cetatenilor care sunt racordati la sistemele de termoficare.
Pretul gazelor naturale va creste de la 130 de dolari/1.000 de metri cubi, cāt este acum, la circa 200-220 de dolari/1.000 de metri cubi.
Integrarea Romāniei īn Uniunea Europeana presupune modificarea accizelor si la produsele petroliere. La benzina, accizul va creste de la 272 de euro/1.000 de litri la 287 de euro/1.000 de litri īn anul 2006, iar la motorina cresterea va fi de la 207 de euro/1000 de litri la 245 de euro/1000 litri. Toate aceste majorari īnseamna scumpirea continua a energiei īn urmatorii trei ani.
"Integrarea economiei nationale īn economia Uniunii Europene presupune ralierea la mecanismele care i-au garantat acesteia dezvoltarea, respectiv mecanismele economiei de piata. Iata de ce este importanta aplicarea īntocmai la intern a regulilor de concurenta, pentru ca pe aceasta baza vom putea apoi deveni mai puternici īn competitia de pe pietele internationale. Acest lucru reprezinta o premisa pentru dezvoltarea capacitatii agentilor economici romāni de a face fata presiunilor concurentiale de pe piata interna unica a Uniunii Europene", a declarat Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei.
Īn contextul scumpirii gazelor naturale si a produselor petroliere, reducerii subventiilor acordate producatorilor si furnizorilor, atentia si eforturile financiare ale consumatorilor si autoritatilor publice trebuie īndreptate spre īmbunatatirea comportamentului termic al cladirilor si instalatiilor prin executarea lucrarilor de izolare termica si alegerea celor mai eficiente tehnologii de furnizare a energiei termice.

Noi masuri de reabilitare termica
Majoritatea locuintelor sunt situate īn cladiri cu vechimea cuprinsa īntre 15 si 55 de ani. Acestea au un grad redus de izolare termica si o uzura avansata, fiind necesara consolidarea si reabilitarea termica a acestora, īn special a cladirilor de locuit multietajate.
Prin reabilitare si modernizare termica se urmareste īmbunatatirea performantelor de izolare termica a elementelor de constructie care delimiteaza de exterior spatiile interioare īncalzite, precum si cresterea eficientei energetice a instalatiilor interioare de īncalzire si de alimentare cu apa calda de consum. 72% din totalul cladirilor de locuinte sunt multietajate, 58% (2,4 milioane de apartamente) necesita expertiza termo-tehnica si diagnoza energetica, iar nivelul de poluare produs este de 200 kWh metri patrati pe an, dublu fata de Uniunea Europeana.
Pāna īn prezent, sumele alocate ajutoarelor pentru īncalzire se apropie de 1,5 miliarde de euro.
"Cu acesti bani s-ar putea contoriza individual (apa rece, apa calda si caldura) toate apartamentele din Romānia, suma necesara fiind de aproximativ 750 de milioane de euro.
Daca am īnsuma si subventiile acordate la energie termica am vedea ca sumele alocate consumului, si nu eficientei, ating cote incredibile", a spus Marian Deaconu, consilier locativ la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat.
Consiliul Mondial al Energiei a realizat un studiu referitor la consumul de energie realizat īn 11 tari membre si viitoare membre ale Uniunii Europene printre care si Romānia.
Chiar daca cogenerarea s-a impus la nivel european si permite o exploatare completa a resurselor energetice, cu reducerea poluarii si a emisiilor, nu se poate afirma ca aceasta solutie este mai eficienta fata de alte alternative de asigurare a caldurii, consumatorul fiind singurul care trebuie sa decida ce varianta sa aleaga.
"Noile reglementari privind contorizarea cladirilor, contorizarea individuala, contractarea pe apartament a furnizarii energiei termice constituie pasi importanti īn aducerea pe principii de piata a unui serviciu cu caracter de monopol, dar masurile trebuie continuate pentru a se reusi aducerea sistemului centralizat la performanta care sa-i permita sa fie competitiv, iar consumatorii sa-l aleaga singuri, descoperindu-i avantajele reale", a afirmat Cristian Anghel, primarul municipiului Baia Mare.
Montarea unei microcentrale de apartament este solutia de a plati doar ceea ce consumi. Īntrucāt una din cerintele Uniunii Europene este eliminarea subventiilor pentru energia termica pretul gigacaloriei se va tripla. Sistemul centralizat va reprezenta o modalitate de īncalzire mult mai costisitoare fata de centralele individuale sau de imobil.
Prin intermediul sistemului individual de īncalzire si apa calda menajera, utilizatorul final are posibilitatea de planificare a bugetului familial (cheltuielile cu īntretinerea īn functie de consum) si de obtinere a unui confort optim, deoarece poate sa-si regleze temperatura dorita īn locuinta diferentiat pe fiecare camera.
Cānd tehnologia moderna tinde catre perfectiune, romānii sunt constrānsi sa se īncalzeasca sau sa īnghete la sistemul centralizat de īncalzire uzat fizic si moral, vechi de circa jumatate de secol.
Cu mai putin de o luna īnaintea expirarii termenului de autorizare, prevazut initial pentru 1 septembrie 2004, din cele 650 de mii de centrale termice au fost autorizate jumatate, iar guvernul a decis sa prelungeasca pāna la 31 decembrie 2005 termenul de autorizare si sa modifice procedura.
Energia este o resursa tot mai scumpa, indispensabila unei vieti moderne, dar care impune a fi produsa cāt mai economic, utilizata cāt mai atent, masurata si platita conform consumului real.