Confucianismul
A) Istoric vorbind, confucianismul este ulterior daoismului. Are o
mai mare popularitate si un mai mare numar de credinciosi ca daoismul,
dar, pe de alta parte, nefiind metafizic si idealist, 646h73g ci social si moral, a
īnlesnit patrunderea ideologiei comuniste īn China.
B) Izvoarele confucianismului sunt lucrarile lui Confucius. Dintre
acestea se distinge Lun-yu (Convorbiri si notatii). De asemenea surse
pentru confucianism sunt Xe Shu, cartile clasice ale Chinei, culese de
Confucius: a riturilor, a schimbarilor, a muzicii si a documentelor istorice.
C) Mentorul confucianismului este Kong zi (zi sau tzu īnsemnānd
"maestrul"). Confucius a trait īntre 551 - 479 ī. Hr. El nu s-a considerat
fondator de religie. A īncercat sa puna religia pe baze rationale, eliminānd
superstitiile, mitologia, cultele, magia si mistica. Confucius a stabilit
canonul relatiilor pe care omul trebuie sa le aiba cu parintii, vārstnicii,
prietenii, autoritatea si subordonatii. Exemplul personal are o mare
pondere īn confucianism. Īn conceptia lui Kong zi menirea religiei este de
a veghea raporturile sociale din unghiul moralei.
D) Doctrina are la baza morala, nu dogma. Lumea este vazuta ca
un organism functional, cu cerul ca factor de echilibru īntre ordinea
naturala si ordinea umana. Īn centru nu se mai gaseste raportul omului cu
divinitatea sau cosmosul, ci relatiile interumane, chestiunea etica. Nu mai
importa speculatiile filosofice, doctrina, ci respectarea riturilor. O data cu
doctrina confucianista, filosofia chineza se orienteaza spre etic,
dimensiunea cosmica este parasita pentru cea social-politica, mistica si
metafizica sunt lasate de-o parte. Detasarea si contemplarea din daoism
sunt īnlocuite īn confucianism cu implicarea si participarea. De la cosmic
se trece la social, de la planul metafizic la cel etic.
E) Etica este esentiala īn confucianism. Centrul īl constituie morala,
conduita umana. Calea actiunii-nonactiune este abandonata īn
confucianism. Nonactiunea este īnlocuita de doctrina virtutilor, omenia,
loialitatea, dreapta judecata fiind la mare cinste. Confucianismul
construieste o ierarhie bazata pe li (rituri), adica pe un ansamblu de reguli
de conduita. Educatia, ce integreaza studiul si autoperfectionarea, este
fundamentala, iar ordonarea lucrurilor se face pe baze morale. Studiul
reprezinta unul din fundamentele moralei confucianiste. stiinta era
primejdioasa pentru daoisti pentru ca introduce multiplicitatea, acestia
avertizānd asupra falsei perceptii a unor valori relative sociale si morale
drept absolute. Dar confucianismul se cladeste tocmai pe astfel de valori.
Dintre ele, cele mai importante sunt omenia (ren) si simtul dreptatii (yi
Ca fundament al tuturor actiunilor sta imperativul moral. Īmplinirea
spirituala si cautarea adevarului sunt scopuri īn viata potrivit magistrului
Kong zi, care a spus ca: "Un om superior nu este o unealta!"345.
Acordarea vorbelor cu faptele si cautarea īn propria persoana a cauzei
nereusitei sunt alte īnvataturi ale profetului confucianismului. Drept tel
suprem este viziunea despre societatea ordonata.
|
