EXPRESII JAPONEZE
koi wa shian no hoka = love is without reason
Ohayo gozaimasu= buna dimineata (expresie care se
foloseste in primele ore ale diminetii, pt ca provine din "hayai",
care inseamna "devreme"
Konnichi wa= buna ziua (stiu ca pe internet apare ca un
singur cuvant, dar corect este in 2 cuvinte, "wa" avand rol de
copula)
Arigato= multumesc (se mai foloseste si "arigato 929b122j
gozaimas" care inseamna "va multumesc"; atunci cand vrem
sa fim deosebit de politicosi se foloseste expresia "domo arigato gozaimasu"=
"va multumesc foarte mult"
Konban wa= buna seara
Sumimasen= scuzati-ma
Itadakimasu= multumesc pentru masa (se spune inainte de
masa)
gochisosama (deshita)= multumesc pt masa (se spune dupa
masa)
sayonara= la revedere
Atunci cand vorbim cu o persoana este necesar sa
cunoastem cele 3 persoane (plural si singular):
eu= Watashi
tu=Anta
el/ea= Anohito (Anokata)
noi= Watashitachi
voi=Anatatachi
ei/ele=Anokatatachi (Anohitotachi - mai rar)
Ogenki desu ka= ce mai faceti?
Nan de isogashii desu ka= Cu ce va ocupati? (cu ce sunteti
ocupat?)
Ganbatte kudasai= mult noroc!
hajimemashite (lit. "pentru prima data"= ce mai
faceti? (bucuros sa va intalnesc)
dozo= poftim
dozo yoroshiku (lit "continuati sa fiti amabil cu
mine" = incantat sa va intalnesc
onegai shimasu= va rog (luati cunostinta mea)
dozo yoroshiku onegai shimasu= incantat sa va
intalnesc
kore wa nan desu ka= ce este aceasta?
(nume)-san no oshigoto wa nan desu ka= cu ce se ocupa (ce
este) domnul (nume)?
kore wa watashi no meishi desu= aceasta este cartea mea de
vizita
kore wa kaisha no denwa bango desu= acesta este numarul
companiei
so(o) desu= chiar asa, intr-adevar
so(o)= astfel
shibaraku= de mult timp (aceasta expresie se foloseste
atunci cand doua persoane nu se intalnesc decat dupa un anumit interval
de timp)
(nume)-san, shibaraku desu ne= d-nule (nume) nu v-m mai
vazut de mult timp, nu-i asa?
ne= nu-i asa? ("ne" se adauga la sf unei prop in
ideea ca se asteapta acordul interlocutorului)
so(o) desu ne= asa este
saikin do(o) desu ka= ce faceti (zilele astea)?
saikin= recent
aikawarazu= ca de obicei
Bine ati venit !
Yokoso irasshaimashita.
Bine ati venit la magazinul nostru ! Irasshaimase.
Mai treceti pe aici !
Mata okoshi kudasai.
Felicitari !
Omedeto
gozaimasu.
La multi ani ! (de ziua de nastere) Otanjobi omedeto gozaimasu.
An nou fericit (inainte
de Anul Nou) Yoi otoshi wo
An nou fericit (dupa Anu
Nou) Akemashite omedeto gozaimasu.
Distractie placuta
Tanaoshinde kite kudasai.
Noroc (ca
toast)
Kanpai
Succes (bafta!)
Ganbatte kudasai.
Drum bun !
Buji ni kaette kudasai.
Numere
(partea 1)
0 zero/ rei
1 hitotsu/ ichi
2 futatsu/ ni
3 mittsu/ san
4 yottsu/
shi/yon/yo
5 itsutsu/ go
6 muttsu/ roku
7 nanatsu/ shichi/nana
8 yatsu/ hachi
9 kokonotsu/
kyu/ku
10 to/ ju
11 ju ichi
12 ju ni
13 ju san
14 ju shi / ju yon
15 ju go
16 ju roku
17 ju shichi
/ ju nana
18 ju hachi
19 ju kyu
(cred k atzi
prins jmecheria, tre buie
pus 10 ( ju) + cifra 1 (ichi) pentru formarea
numarului 11 , sau 10
(ju) + 2 (ni) pt formarea numarului 12 shi
tot asha pana la 19 ( 10(ju) plus 9(Kyu) =ju kyu )
20 niju ( 2 (ni) + 10 (ju) )
21 niju ichi
( 20 (niju) + 1 (ichi) )
22 niju ni
( 20 (niju) + 2 (ni) )
29 niju kyu
( 20 (niju) + 9 (kyu) )
30 sanju
( 3 (san) + 10 (ju)
)
31 sanju ichi ( 30 (sanju) + 1
(ichi) )
40 yonju ( 4
(yon) + 10 (ju) )
41 yonju ichi
50 goju
60 rokuju
70 nanaju
80 hachiju
90 kyuju
100 hyaku
101 hyaku ichi ( 100 ( hyaku)
+ 1 (ichi) )
200 nihyaku
( 2 ( ni) + 100 (hyaku) )
201 nihyaku ichi ( 200 (nihyaku)
+ 1 (ichi) )
300 sanbyaku
( la acest nr. din "H" devine "B" d la Hyaku->
Byaku )
400 yonhyaku
500 gohyaku
600 roppyaku (
la acest nr. din "H" devine
"P" d la Hyaku->Pyaku shi cifra 6(roku) devine "rop" )
700 nanahyaku
800 happyaku ( idem
600 )
900 kyuhyaku
1000 (o mie ) sen
2000 ( 2 mii ) nisen
3000 ( 3 mii ) sanzen ( "S" d la 1000 ( sen ) devine
"Z" )
4000 ( 4 mii ) yonsen
5000 ( 5 mii ) gosen
6000 ( 6 mii ) rokusen
7000 ( 7 mii ) nanasen
8000 ( 8 mii ) hassen
9000 ( 9 mii ) kyusen
10000 ( zece mii
) ichi man ( man = zece
mii shi ichi =1
deci unu de zece mii =D )
20000 ( doa zeci
d mii ) ni man ( ni=2 shi man=zece mii )
100000 ( o suta de mii ) ju man ( ju=10 shi man = zece mii , deci vine 10 ori zece mii
deci o suta de mii )
1000000 ( un milion ) hyaku man ( hyaku=o suta shi man=zece mii )
10000000 ( zece milioane ) ichi oku ( ichi= 1 shi oku = zece milioane
)
20000000 ( doa zeci de miliane ) ni oku ( ni=2
shi oku=zece miloane )
1000000000 ( un miliard) ju oku ( ju=10
shi oku =zece milioane )
|
