Emo Life An emo story
Emo life,sau viatza intunecata,lipsita de sperantza,in alb si negru....
Copii emo,adolescentii emo........
Emotional
Music
Over
Dar sensul acestui cuvant nu se rezuma numai la muzica,ci la stilul de viatza,daca se poate numi viatza.Multi oameni il confunada cu stilul gothic,dar defapt este o subcultura.De ce?Pentru ca oamenii sa zic "normali" il blameaza,nu-l accepta.Sa va spun cum vad eu acest stil,si nu vorbesc numai in numele meu ci in numele tutror ce traiesc acest stil,in aceasta lume rupta de realitate,reala dar totusi atat de ireala.Cei care traiesc in acesta lume se deosebesc printr-un singur lucru:sunt originali,au propriul lor stil,caracter unic.Nu le pasa de gura rea a celorlalti,de ce zic altii.NU!!!Traiesc dupa propriile lor princi
pii in acea subcultura.
In centrul orasului,intr-o zi insorita,cu o fantana arteziana imensa,o adolescenta de 15 ani sta singura,lipita de un zid de graffiti,vede totul in alb si negru:soarele negru si cerul alb....asa vede.... Spune un singur lucru:iubesc in o mie de culori dar viazta mea e in alb si negru asa crede...
Sta in coltul ei lipsit de viatza si asculta..rock!!singurul gen de muzica in care isi poate gasi refugiul, de care se simte inteleasa!Asta e tot ce aude,nu poate auzi valurile marii ce se sparg de stanci,sunetul ploilor calde de vara,nu poate vedea rasaritul soarelui dar nici apusul.
Nu poate auzi nici isultele oamenilor din jur, rautatile si criticile celor rai.Dupa ore in sir rupta de realitate si traind in lumea ei,pleaca..pleaca spre locul ei de refugiu,o casa veche si parasita de la marginea orasului.Numai acolo isi poate face ordine in idei si in ganduri,departe de gura rea a lumii.Merge pe strada si este alungata cu privirea de oameni.Se intreba:De ce eu?De ce trebuie sa suport zi de zi aceste rautati?? Dar bretonul lung ce-i cade pe ochiul stang,piercingul din sparnceana dreapta si vestimentatia ciudata isi spun cuvantul: e diferita si de aceea e respinsa.
Ajunge la ruine,e liniste,nu e nimeni ... e perfect.Se aseaza pe pe o piatra,scoate un caiet si si isi varsa tot veninul din suflet in versuri,versuri negre si sumbre.....Dar nui poate sterge tristetea,nici zambetul nu-l poate aduce.Scoate o lama,ridica mana stanga si crsteaza in piele litere,in ea inima plange de durere...curge sange...o liniste se abate asupra ei..o liniste sufleteasca.Acest obiect i-a devenit bun tovars la greu.
Spune mereu:N-o sa mai fac asta niciodata!Nu ma mai tai,nu mai fac semne!!!Dar e ca un drog,un drog care ii alina durerea,cand curge sange....N-o iubeste nimeni,toti colegii o subapreciza chiar daca are note foarte bune,nu face scandal la ore si nu se cearta cu profesorii.
Dar totusi are ceva,...ceva diferit de ceilalti...ei n-o sa inteleaga niciodata.Si cand te gandesti ca acum un an totul era roz pentru ea,nu era zi in care sa nu rada,sa nu iasa cu prietenii in oras,asa zisii ei prieteni,falsii prieteni care la greu au lasat-o sa se infrunte singura cu viatza,cu moartea....dar si-a revenit, a invins-o, a trecut singura testul vietii,dar in urma ei a lasat un mare gol,ca o prapastie fara fund..a marcat-o,i-a distrus zambetul,i-a furat copilaria,a sters toate culorile vii si a rams alb si negru.
Se ridica si plaeca...ajunge acasa in camera ei plina cu postere cu Nirvana,Nightwish si Metallica.O camera mica si intunecata unde lumina soarelui n-a patruns parca de o vesnicie.Ia chitara si inceraca sa dea viatza versurilor moarte,dar se sting cu fiecare nota muzicala,mai repede.Acesta e refugiul ei:muzica,lama si versurile intunecate,strigate de disperare......Se urca pe acoperisul blocului,la etajul 10...noaptea.... se aseaza pe margine si vantul adie usor,simte ca zboara se simte mai aproape de stele,parca le atinge......De sus totul pare mic,oamenii toti la fel,misuna toti ca niste insecte duap anumite reguli,orare stricte.....niciunul n-a incercat sa evadeze vreodata, sa iasa din carapace.Printre ochii tristi rasar cateva cuvinte:Toti rad de mine ca sunt diferita,dar eu rad de ei ca sunt toti la fel!!! De la acea inaltime totul pare mic,toate problmele par nesemnificative,sperantele prind viatza,visele devin realitate,acolo totul e posibil."In fiecare stea exista cate o dorintza,spune ea..spune stelelor sa cada si vom fi toti fericiti"!Dar e un vis...Pentru ea fericirea e ca valurile ce prind viatza in largul marii,cresc la jumatate iar la mal se sparg de stancile dure......
A trecut ceva timp,a ajuns in clasa a 9-a,la un liceu bun,si-a infiintat o trupa rock,a gast oameni ca ea,care au aceleai idealuri,gusturi,si-a facut un rost.Isi petrecea timpul liber in compania unui baiat ca ea,semanau perfect....ca 2 picaturi de apa,erau cei mai bunei prieteni.....asa erau vazuti,dar peste ceva timp prietenia lor s-a transformat in iubire,in dragoste,saruturi patimase in colturi uitate de lume,priviri pline de sperantza, o iubire de vis!Se intreba cum e asa fericita,credea ca tot raul s-a terminat,uitase de trecut,traia prezentul si visa in viitor.
Ajunsese sa fie apreciata pentru talentul ei,versurile de demult au devenit cunoscute,devenise un idol,un model pentru ceilalti,era si foarte invidiata,dar tot ce avea mai de pret era printzul ei,her Emo Boy.Lumea ei prindea din nou culoare!Dar intr-o zi i s-a oferit o sansa,sansa de a iesi din anonimat,de a deveni celebra,vedeta rock, un vis ce-l ingropase demult.....Dar trebuia sa-si lase tot ce-a cladit in acel an,prieteni,familie,pentru a incepe o noua viatza in lumea succesului,in alta tzara,avea de ales:ramane cu el sau devine celebraSi totusi il iubea prea mult..... nu putea sa renuntze,dar frica de a nu fi dezamagita din nou pentru ca totul parea prea frumos....a ales sa plece!!
A plecat,dar a lasat in urma ei un mare gol,un suflet parasit care plangea de durere .......
Si ea suferea,dar de teama sa nu fie dezamagita din nou, a plecat si l-a lasat pe printzul ei sa conduca singur regatul....O privea mereu la televizor cum era aclamata de mii de fani,ziaristi, zambea mereu... dar nu stia ca acel zambet era un zambet fals,ipocrit....Plangea dupa el dar dar nu putea da timpul inapoi,NU!
O iubea prea mult,nu stia daca avea s-o mai vada vreodata,fara ea viatza lui n-avea rost......s-a dus la ruine..unde s-au cunoscut prima data,a ridicat mana stanga si..... a curs sange...tot odata si viatza...si iubirea...Ea,in celalat colt al lumii, n-a mai putut de dorul lui s-a intors in tzara,la el acasa.Cand a aflat ce s-a intamplat lumea ei s-a prabusit.A fugit la ruine, l-a strigat,dar nu a gasit nimic.S-a dus la mormantul lui si i-a spus:,,Suntem meniti sa fim impreuna,nici macar maortea nu ne va desparti,voi veni la tine, te rog sa ma astepti!" a trebuit sa plece,dar a doua zi a ajuns in fatza unui bloc cu 10 etaje,parca era cunoscut,era locul unde isi petrecuse 16 ani de viatza.A urcat pe acoperis,iar deodata mintea i-a fost napadita de amintiri: nopti nedormite,ganduri intununecate iau revenit din nou in minte.A plecat, n-a putut rezista, si-a revazut liceul unde a invatat timp de 2 ani, dar n-a trecut mult timp si a fost asaltata de zeci de reporteri si fani:,,E adevarat ca s-a sinucis din cauza ta?!?De ce?Ne poti da o explicatie?
Nu era vina ei,poate doar putin.......nu mai putea trai asa......ruinele erau singura ei scapare......A fugit, si ca acum 3 ani, a facut acelasi lucru, dar de aceasta data pentru ultima.A curs sange..... viazta....
Ruinele celor 2 rockeri!Asta a ramas in acea casa parasita unde vor sta mereu 2 suflete pereche,2 jumatati unite, pe vecie...........
|
