Evaluarea impactului politicii de dezvoltare rurala in
Mai mult de 56% din populatia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene traieste in zonele rurale, care acopera 91% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de dezvoltare rurala sa fie un domeniu de importanta vitala. Cresterea animalelor si silvicultura raman factori esentiali pentru utilizarea terenurilor si gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE, reprezentand, in acelasi timp, o platforma pentru diversificarea economica in comunitatile rurale. Prin urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rurala a devenit o prioritate pentru Uniune.
I.De ce avem nevoie de o politica de dezvoltare rurala?
Politica de dezvoltare rurala a UE vizeaza solutionarea problemelor cu care se confrunta zonele noastre rurale si exploatarea potentialului acestora.Multe dintre zonele noastre rurale se confrunta cu probleme semnificative. Cateva dintre intreprinderile active in sectorul cresterii animalelor si in cel forestier inca mai trebuie sa depuna eforturi pentru a deveni competitive. Mai general, venitul mediu pe cap de locuitor este mai scazut in zonele rurale decat in cele urbane, competentele sunt in numar mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat. De asemenea, gospodarirea mediului rural implica de cele mai multe ori un cost financiar.
Infrastructura rurala este foarte redusa si prezinta disparitati foarte mari. In majoritatea spatiului rural se remarca urmatoarele:
- drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reteaua rutiera sau la cea de cale ferata precum si cele care imbunatatesc circulatia in zonele rurale si/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole;
- reteaua de alimentare cu apa in sistem centralizat este insuficienta
- reteaua de canalizare si statiile de tratare a apelor reziduale
- in majoritatea comunelor lipseste canalizarea, iar statii de epurare nu exista, apele uzate fiind de regula deversate in apele curgatoare care traverseaza satele sau sunt imprastiate pe camp.
Efectele pe care le-au avut si le au deciziile gresite din perioada 1990-2000 asupra agriculturii sunt multiple, in conditiile in care agricultura ocupa aproximativ 20% din PIB. Astfel pierderile suportate de agricultura romaneasca in acesti 10 ani au drept cauze:
-Atomizarea proprietatii agricole: 40 milioane parcele, 5 milioane proprietari - pierderi anuale de circa 7000 miliarde lei, datorita autoconsumului care se incadreaza intre 80-100%
-Dotarea necorespunzatoare cu utilaje, necultivarea intregii suprafete agricole si intarzierea lucrarilor - au dus la pierderi anuale de 4800 mil.lei
-Deficit de tractoare (exista un tractor la 56 ha) - pierderi 6750 mld lei/an
-Aplicarea incorecta a legii 18/1990 si inperfectiunile legii - au dus la circa un milion de procese in justitie (taxe de 2000 mld. lei)
-Nefolosirea sistemului de irigatii, deteliorarea instalatiilor de pe 2 mil. ha. (se folosesc 113 mii ha - 4,2 % din suprafata amenajata pentru irigat), neaplicarea ierbicidelor si pesticidelor - pierderi de 3 mld. dolari anual
-Abandonarea folosirii tehnologiilor moderne, lucrarilor de eroziune a solului - pierderi de 5250 mld. lei annual
-Consum redus de ingrasaminte chimice (1989-2,7 mil. tone fata de 200-300 mii tone in ultimii ani) - pierderi de 17500 mld. lei
-Defrisari in pomicultura si viticultura de 76 mii ha - pierderi la export de 30 mil. dolari/an
-Sacrificarea de animale (aproximativ 40% fata de anul 1989) - s-a ajuns la importul de carne si excedent de porumb
II.Actorii institutionali ai politicii de dezvoltare regionala
Politica de dezvoltare regionala, prin amploarea dezvoltarii ei, este o politica ce subintinde mai multe domenii de activitate, ceea ce face ca un numar mare de actori institutionali sa fie implicati in elaborarea si implementarea ei.
Comisia Europeana este direct responsabila pentru pregatirea si asigurarea implementarii politicii de dezvoltare regionala a UE. Rolul sau este de a initia si definitiva noi acte legislative in domeniu si de a se asigura ca masurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre.
Directia Generala (DG) pentru Politica Regionala este principalul departament responsabil pentru masurile de asistenta in vederea dezvoltarii economice si sociale a regiunilor la nivel European, in baza articolelor 158 si 160 ale Tratatului UE
Consiliul Uniunii Europene este echivalentul unui consiliu de ministri la nivel european si se reuneste de cateva ori pe an , in scopul coordonarii politicilor economice ale Statelor Membre.
Comitetul Regiunilor (CR) este un organ cu putere consultativa pe probleme de coeziune economica si sociala, retele de infrastructura trans-europeana, sanatate, educatie, cultura, ocuparea fortei de munca, probleme sociale, probleme de mediu, formare profesionala si transport, fiind si cea mai noua institutie europeana (creat in 1991, prin Tratatul de la Maastrichtfunctional odata cu intrarea in vigoare a Tratatului, in 1993).
Banca Europeana de Investitii (BEI) este institutia de finantare a politicilor UE si are dublu rol la acest nivel, fiind perceputa atat ca actor institutional al politicii de dezvoltare regionala, cat si ca instrument de finantare (si, implicit, implementare a acesteia). Banca acorda imprumuturi si garantii, cu dobanda redusa, tuturor statelor membre pentru finantarea de proiecte din toate sectoarele economiei, sustinand prin actiunile sale politica de dezvoltare regionala la nivel comunitar, obiectivele FS si a celorlalte instrumente financiare ale UE.
III.Dezvoltarea rurala in Romania
In vederea dezvlolatrii rurale, in Romania s-au derulat mai multe programe:
Proiectul de sprijinire a Fermierilor si a Intreprinderilor Agricole Private
Coordonat de Ministerul Finantelor, proiectul a fost aprobat la data de 11 iulie 1992, si s-a incheiat la data de 30 noiembrie 1998. Costul proiectului a fost de 164,7 milioane dolari SUA care au constat intr-un imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 100 milioane dolari si alte finantari acordate de Banca Agricola si Banca Romana de Dezvoltare (64,7 milioane dolari SUA).
Proiectul urmarea sprijinirea dezvoltarii zonelor rurale, incurajarea cresterii productivitatii si eficientei in agricultura, generarea de locuri de munca si imbunatatirea nivelului de trai. Aceste obiective urmau a fi realizate prin:
a) infiintarea si extinderea intreprinderilor din zonele rurale in scopul imbunatatirii ofertei de servicii si cresterii diversitatii lor
b) efectuarea de investitii in fermele agricole pentru a creste productia
Beneficiarii acestui proiect erau taranii si intreprinderile prelucratoare de produse agricole. Au fost excluse din acest proiect investitia in societatile proprietate de stat, in productia de tutun, noi livezi, noi vii si ferme de animale.
Proiectul de Dezvoltare a Finantarii Rurale
Coordonat de Ministerul Finantelor Publice, proiectul a fost aprobat la data de 29 martie 2001. Costul sau este de 93 milioane dolari SUA si a fost suportat printr-un imprumut de la Banca Mondiala (50 milioane dolari ) si de alti finantatori precum: Guvernul Romaniei (3 milioane dolari) si beneficiarii proiectului (40 milioane dolari ).
Proiectul a avut drept obiective:
a) accelerarea transformarii economiei rurale prin marirea fluxului de capital investit in acest sector.
b) cresterea rolului sectorului privat in economia rurala prin sporirea accesului intreprinderilor private la serviciile financiare
c) facilizarea integrarii in Uniunea Europeana prin creterea capacitatii economiei rurale de a investi sumele alocate de UE in cadrul "Programului Special de Dezvoltare Agricola si Rurala in Vederea Aderarii" (SAPARD)
d) reducerea saraciei rurale prin finantarea investitiilor agricole pentru segmentele de populatie saraca care nu au acces la credite.
Proiect de Dezvoltare Rurala (PDR)
A fost coordonat de Ministerul Agriculturii si a fost aprobat in decembrie 2000. Costurile s-au ridicat la 150 milioane dolari, dintre care 100 milioane reprezinta un imprumut la Banca Mondiala, iar 50 milioane au fost suportate de Guvern.
Principalul obiectiv al Proiectului Pentru Dezvoltare Rurala (PDR) a fost cresterea nivelului de trai si a veniturilor in zonele rurale concomitent cu cresterea participarii zonelor si gospodariilor sarace la procesul de dezvoltare rurala. Au fost urmarite obiective importante privind dezvoltarea rurala, precum:
a) dezvoltarea resurselor rurale - cresterea capitalului social, material si uman in zonele rurale si cresterea productivitatii resurselor.
b) dezvoltarea activitatilor si pietelor din sectorul privat rural - accesul mai usor al gospodariilor rurale la pietele de marfuri agricole si de factori de productie.
c) descentralizarea zonelor rurale - dezvoltarea capacitatii administrative si financiare a administratiilor publice locale.
Proiectul referitor la Dezvoltarea Serviciilor Destinate Agriculturii
A fost aprobat in ianuarie 2000 si a fost coordonat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor totalizand fonduri in valoare de 17,4 milioane dolari, dintre care 11 au fost finantate de banca mondiala, iar 6,4 de Guvernul Romaniei.
Proiectul a urmarit sa sprijine cercetarea agricola si activitatile prioritare in acest sector, avand ca scop satisfacerea nevoilor imediate de tehnologie ale fermierilor particulari. S-a formulat in acelasi timp un plan strategic de actiune in directia consolidarii cunostintelor din domeniul agricol si a sistemului de informatii referitoare la acest domeniu. S-au pus la dispozitie fonduri pentru cercetarea aplicativa in domeniul agriculturii si s-a sprijinit Agentia Nationala de Consultanta Agricola pentru a oferi servicii de consiliere a fermierilor privati.
Prin Programul SAPARD s-a urmarit finantarea de modernizari si constructii de drumuri comunale. Conform Legii 82, privind aprobarea Ordonantei Guvernului 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor. Drumurile comunale cuprind:
Drumurile care asigura legatura dintre:
- Resedinta de comuna si satele componenete
- Orase si satele care ii apartin, precum si alte sate, facandu-se clar delimitarea pe pozitii kilometrice pentru spatiul rural.
- Drumurile vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietati, fiind situate la limitele acestora;
- Strazi- drumuri publice in interiorul localitatilor indiferent de denumire (strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, fundatura, ulita etc.).
Campul de actiune al masurii
Vor fi sustinute urmatoarele submasuri ce vor
putea dezvolta in cadrul lor anumite tipuri de proiecte:
Drumuri in zonele rurale.
In cadrul acestei submasuri se dezvolta urmatoarele tipuri de proiecte:
- Executia de drumuri comunale noi, cu prioritate pentru cele care faciliteaza
accesul la drumurile judetene si nationale si la reteaua de cai ferate.
- Modernizarea drumurilor comunale cu prioritate pentru cele care faciliteaza
accesul la drumurile judetene si nationale si la reteaua de cai ferate.
Alimentarea cu apa in sistem centralizat
in zonele rurale
In cadrul acestei submasuri se dezvolta
urmatoarele tipuri de proiecte:
- Executia unor lucrari noi de alimentare cu apa (captare, aductiune, statie de
tratare, rezervor de inmagazinare, retea de distributie);
- Extinderea si/sau modernizarea, dupa caz a: aductiunilor si retelelor de
distributie, rezervoarelor de inmagazinare a apei, statiilor de pompare,
statiilor de tratare;
Canalizari in sistem centralizat in
zonele rurale
In cadrul acestei submasuri se dezvolta
urmatoarele tipuri de proiecte:
- Executia unor lucrari noi de canalizare (retea de canale colectoare a apelor
uzate manajere, statia de epurare, statia de pompare, unde este cazul, canale
de evacuare a apelor uzate)
- Extinderea si/sau modernizarea, dupa caz, a retelelor de canale colectoare a
apelor uzate menajere, statiilor de epurare, statiilor de pompare si a
canalelor de evacuare apelor epurate, tratarea apelor uzate.
Proiectul Referitor la Reducerea Poluarii in Agricultura
Este un proiect in valoare de 8,4 milioane dolari finantat de Guvern cu 2,9 milioane dolari si de Programul Global de Protectie a Mediului (GEF) cu un credit nerambursabil de 5,5 milioane dolari SUA.
Peoiectul a urmarit reducerea poluarii provenite din surse agricole din Romania, a apelor Dunarii si Marii Negre. In acest scop proiectul a ajutat Guvernul Romaniei in vederea:
a) incurajarii si promovarii de catre agricultori a unor practici agricole ecologice
b) intaririi capacitatii de elaborare a politicii si de reglementare la nivel national si si local
c) elaborarii unui program de constientizare a opiniei publice asupra acestei probleme.
Pe termen lung, Proiectul avea drept obiectiv reducerea continutului de ingrasaminte si altor substante folosite in agricultura in apele Dunarii si Marii Negre.
Proiectul de Reabilitare a Sistemului de Irigatii
A foat coordonat de Ministerul Agriculturii si este estimat la 100 milioane dolari, din care 75 de milioane reprezinta un imprumut de la Banca Mondiala.
Obiectivul principal a fost obtinerea unui sistem echitabil de folosire a apei pentru irigatii. Fermierii privati urmau a beneficia in urma acestui proiect de obtinerea unei productii agricole sporite. S-a urmarit de asemenea reabilitarea sistemelor vechi de irigatii. Peroiectul a venit in sprijinul Regiei Autonome de Imbunatatiri Funciare (RAIF).
Compania SIVECO Romania este implicata in dezvoltarea si implementarea de solutii IT destinate sectorului agricol. Una dintre referintele importante ale companiei in acest domeniu, prezentate si cu ocazia recentei conferinte, o reprezinta sistemul integrat de administratie si control (IACS) pentru agricultura, proiect implementat impreuna cu compania ABG Ster - Projekt din Polonia in cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).
Sistemul asigura compatibilitatea intre schemele nationale de sprijin pentru fermieri si intre schemele de sprijin ale Uniunii Europene, precum si:
- Evidenta fermierilor, a fermelor si a exploatatiilor agricole;
- Calcularea si autorizarea platilor pe ferma, inclusiv activitatile de control al calitatii si de audit;
- Executarea efectiva a platilor catre fermieri;
- Contabilizarea platilor - proceduri contabile standard pe baza conturilor de venituri si cheltuieli.
IV.Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a putut accesa programele de finantare destinate agriculturii, prin intermediul a doua fonduri structurale - Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), acestea venind in continuarea programului SAPARD derulat in anii anteriori. Pachetul financiar destinat acestui sector se va ridica la valoarea de 12 miliarde euro pentru perioada 2007- 2013 si a fost destinat investitiilor in cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier, gospodaririi terenurilor agricole si forestiere, imbunatatirii calitatii vietii in mediul rural, si sustinerii mecanismelor de piata, toate acestea avand ca obiectiv strategic eliminarea discrepantelor dintre zonele dezvoltate si cele mai putin dezvoltate ale tarilor membre ale Uniunii Europene.
Folosirea banilor din cele doua fonduri constituite in cadrul Politicii Agrare Comune, respectiv FEGA si FEADR se va realiza prin intermediul a doua agentii de plati in agricultura, ce au drept scop facilitarea accesului fermierilor la orice forma de sprijin financiar, fie intern sau extern si indeplinirea pas cu pas a angajamentelor asumate fata de UE: Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), care se va ocupa de fondurile gestionate prin FEGA si Agentia de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit (ADPRP), care se va ocupa de fondurile FEADR si FEP (Fondul European pentru Pescuit).
Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati substantiale de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt favorabile noua, pentru ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile alimentare ale unei populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in prezent. Scaderea productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa, cand de fapt ar trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul agricol, noi il neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai.
CUPRINS
I.De ce avem nevoie de o politica de dezvoltare rurala?
II.Actorii institutionali ai politicii de dezvoltare regionala
III.Dezvoltarea rurala in
IV.Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana
Bibliografie
www.mapam.ro
Academia de Studii Economice
Economia Mediului si Agroalimentara
Evaluarea impactului
Politicii de dezvoltare rurala
in
|
