Navele care transporta in mod obisnuit cherestea pe punte vor mai avea o scara de incarcare corespunzatoare, spre pupa fata de discul Plimsoll si la care bordul liber minim este mai mic

Fig.2.12

AMBARCAREA, DEBARCAREA SI DEPLASAREA DE GREUTATI LA BORD

a. La ambarcarea unei greutati , centrul de greutate al navei se va deplasa pe dreapta ce uneste centrul de greutate cu punctul de ambarcare a greutatii, spre acest punct (fig. 2.13).

Fig. 2.13

b.La debarcarea unei greutati , centrul de greutate al navei se va deplasa pe dreapta ce uneste centrul de greutate cu punctul de debarcare a greutatii, in sensul opus acestui punct (fig. 2.14).

Fig. 2.14

c. La deplasarea unei greutati , centrul de greutate se deplaseaza pe o dreapta paralela cu deplasarea greutatii, in sensul deplasarii acestei greutati (fig. 2.15):

Fig.2.15

Modificarea pozitiei verticale a centrului de greutate a navei la ambarcarea, debarcarea si deplasarea de greutati la bord

Ambarcarea de greutati la bord.

La ambarcarea unei greutati noua pozitie verticala a centrului de greutate se calculeaza cu relatia

, (2.57)

ce rezulta din egalitatea momentelor statice fata de axa Oy (fig. 2.16).

Fig.2.16

Variatia pozitiei centrului de greutate pe verticala este data de relatia:

. (2.58)

Debarcarea de greutati la bord.

In urma debarcarii unei greutati de la bord, centrul de greutate al navei se deplaseaza. Noua pozitie pe directie verticala este data de relatia (fig.2.17):

(2.59)

Fig.2.17

respectiv variatia pe verticala a pozitiei centrului de greutate

. (2.60)

Deplasarea unei greutati la bord

Se considera greutatea care se deplaseaza pe verticala de la cota z la cota . Centrul de greutate se deplaseaza pe directia verticala, noua pozitie fiind data de ralatia:

(2.61)

Din aceasta relatie se trage o concluzie foarte importanta si anume ca la deplasarea unei greutati pe verticala de la fundul navei spre punte, cota centrului de greutate creste.

Fig.2.18

Variatia cotei centrului de greutate se determina cu relatia:

. (2.62)

Modificarea pescajului mediu.

La ambarcarea unei greutati la bord se modifica si pescajul mediu al navei. Deplasamentul navei dupa ambarcare devine:

, (2.63)

Pentru a obtine o noua plutire paralela cu plutirea initiala, se ambarca greutatea pe verticala ce trece prin centrul de plutire F al suprafetei de plutire.

Pentru ca sa existe echilibru static, deplasamentului i se opune impingerea Arhimede:

(2.64)

unde este greutatea specifica a apei de mare, iar este volumul de apa suplimentar dislocuit de nava ca urmare a ambarcarii greutatii , care se calculeaza cu relatia

. (2.65)

Din condtia de echilibru si dupa inlocuirea relatiei (2.65), rezulta:

. (2.66)

In scopul rezolvarii rapide a problemelor de incarcare - descarcare de greutati de la bord, se defineste deplasamentul unitar [kN/cm], ( in engeza TPI - tons per inch immersion), ce reprezinta marimea unei greutati ambarcate sau debarcate de la bord, pentru a produce o variatie a pescajului egala cu 1 cm:

. (2.67)

In aceste conditii variatia pescajului se poate determina cu relatia:

. (2.68)

Modificarea pozitiei transversale a centrului de greutate a navei la ambarcarea, debarcarea sau deplasarea de greutati la bord

La deplasarea transversala a unei greutati, se modifica pozitia centrului de greutate G si a centrului de carena B. Deplasarea centrului de carena se datoreaza modificarii formei carenei in urma inclinarii transversale a navei. Inclinarea sau bandarea navei apare datorita momentului interior produs de deplasarea transversala a greutatii. Ordonatele greutatilor dinspre bordul babord sunt negative, conform sistemului de axe, de asemenea inclinarile in bordul babord sunt negative. Nava inclinata este in echilibru static deoarece cele doua forte (forta de greutate si forta de impingere) sunt situate pe aceeasi verticala (fig. 2.19).

Fig. 2.19

Ambarcarea de greutati la bord.

La ambarcarea unei greutati, ordonata centrului de greutate se calculeaza cu relatia

, (2.69)

ce rezulta din egalitatea momentelor statice fata de axa Oz (fig. 2.16).

Debarcarea de greutati la bord.

In urma debarcarii unei greutati de la bord, noua pozitie a centrului de greutate pe directie orizontala este data de relatia (fig.2.17):

(2.70)

Deplasarea unei greutati la bord

Se considera greutatea care se deplaseaza pe orizontala de la ordonata y la ordonata (fig. 2.20). Centrul de greutate se deplaseaza pe directia orizontala, noua pozitie fiind data de ralatia:

(2.71)

Fig. 2.20

Pentru inclinari mici , se poate determina unghiul de bandare al navei utilizand figura 2.20, din care se deduce relatia

, (2.72)

care se introduce in (2.65) si se obtine:

. (2.73)

Segmentul se numeste inaltime metacentrica transversala si este distanta de la centrul de greutate la metacentrul transversal .

Daca se masoara unghiul de inclinare al navei cu inclinometru, la deplasarea unei greutati pe directie transversala, se poate determina inaltimea metacentrica transversala .

Modificarea pozitiei longitudinale a centrului de greutate a navei la ambarcarea, debarcarea si deplasarea de greutati la bord

In plan longitudinal, se pune accent pe determinarea asietei navei, mai mult decat pe determinarea noii pozitii a centrului de greutate. Drept consecinta la ambarcarea, debarcarea sau deplasarea de greutati la bord se determina modificarea pescajelor prova si pupa. Daca cele doua pescaje sunt diferite nava are o anume "asieta".

Asieta este diferenta dintre pescajul pupa si pescajul prova

. (2.74)

Nava se inclina in plan longitudinal in jurul unei axe transversale ce trece prin centrul geometric al plutirii F. Curbele hidrostatice sunt reprezentate pentru plutirea dreapta a navei. Dar pentru unghiuri mici de inclinare in plan longitudinal, se poate utiliza pentru determinarea marimilor din curbele hidrostatice, pescajul mediu, dat de relatia:

. (2.75)

Scopul problemei hidrostatice longitudinale, este sa se determine pescajele prova si pupa, la ambarcarea, debarcarea si deplasarea de greutati la bordul navei.

Pentru aceasta se foloseste scara.de asieta (fig. 2.21).

Fig. 2.21

Scara de asieta cuprinde urmatoarele elemente:

o linie orizontala de lungime egala, la scara, cu lungimea navei intre perpendiculare , ce reprezinta plutirea dreapta;

punctele ce reprezinta mijlocul lungimii navei si centrul suprafetei de plutire F in jurul caruia se roteste plutirea in plan longitudinal;

pescajele de la prova si pupa (, ), respectiv variatiile de pescaje de la prova si pupa (, ).

Din asemanarea celor trei triunghiuri obtinute se scrie urmatoarea relatie:

, (2.76)

din care se determina variatiile de pescaje din prova si pupa. Adaugate la pescajul initial, in acest caz considerand plutirea dreapta, se obtin pescajele prova si pupa

; (2.77)

si . (2.78)

Asieta navei se determina impartind momentul dat de deplasarea greutatii la un parametru, numit moment unitar de asieta MTC (in engleza - moment to change trim one inch).

. (2.79)

MTC reprezinta momentul exterior care actioneaza asupra navei pentru ai produce o asieta egala cu 1 cm:

, (2.79)

reprezinta metacentrul longitudinale, definit ca centrul de curbura al curbei centrelor de carena in planul longitudinal al navei.

Atat deplasamentul unitar TPC cat si momentul unitar de asieta MTC sunt reprezentate in diagrama hidrostatica, functie de pescaj.

Document Info

Accesari: 16945
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare