GRATARUL FERMECAT
Casa renumita la rascruci de vanturi... .... ...
Editie speciala de vara: Ciresar, Cuptor si Gustar
Cinstiti calatori sa va fie cu sanatate, noroc si voie buna !
De aicea incepem povestea si mult nu avem de spus.........
S-a slobozit zvon in cetate ca la han portile se deschid odata cu venirea dumneavoastra si se inchid tirziu in noapte, cand or fi adormit toate vietatile pamantului prin cotloanele lor si cand n-o mai intra nimic: nici bautura, nici mancare si nici vorbe de duh sau cuvinte zambitoare pentru amuzamentul prietenilor...
Ne -am
pastrat obicei sa intemeiem sfaturi si sa ne indeletnicim cu vinul cel mai ales
si cu bucatele cele mai gustoase din
Apoi stiti bine cum se zice din batrani:
" cate bordeie, atatea obiceie " , iara sa stiti ca obiceiul nostr-i sfint. La han e o lume a sarbatorii si a luminii, atraditiilor si a gatelilor romanesti, a carei poveste v-o spunem in fiecare zi.
Alaturi de Domniile voastre la han sarbatorim in fiecare vara frumusetea si magia lucrurilor simple.
Descoperiti la han in asta vara, povesti noi despre o lume veche...
La han si vremile anului (anotimpurile) se opresc cateva clipe din horal or pentru a ne impartasi cate cava din povestile de demult.
Vara, o fata tanara si frumoasa, desculta si cu parul despletit ne-a adus Soarele si l-a lasat in Gradina ca sa ne pazeasca de rele.
A mai zis " sa nu-i facem capu` calendar " ca o sti el sa aiba grija de noi, dar c-o face cum vrea...
Doar un lucru sa se stie: la han toate merg dupa Soare
Astfel ca in Gradina si in Terasa, feriti de toropeala, ziua -i lungaaa...lunga ca mersul astrului pe bolta cereasca, iara timpul are multa rabdare.
Divanul nostru-i slobod a va spune ca o zi de-a noastra incepe devreme cu " zoritul de ziua " si cu " s-a facut ziua ", cu povesti, cu petreceri, cu prieteni si voie buna si se incheie tarziu in noapte, dupa " urcusul Soarelui " si " cina buna ", cu amintiri frumoase...
Ne-am dorit ca Gradina de la han san u fie un loc oarecare... Pentru noi ea reprezinta deja un colt de vara, cu salciile din ograda bunicilor, cu parfumul dulce al florilor varatice, o lume de care ne era dor...
Pentru voi ce inseamna .......... 141b15b
Gratarul fermecat - casa de oaspeti mari, vrednica de cunoscut mai de aproape
Sa se fac cunoscut ca in locul acesta de popas si ospatare, noi, gazduitorii ne incredintam a duce in isprava regula statornicita ca pentru oricare musafiri ce ar veni, sa facem cum om face in orice nimerit chip ca sa le implinim voia, sa le descretim fruntile, sa le potolim poftele cu bucate domnesti, sa le veselim sufletul !
POVESTEA SOARELUI
La Gratarul Fermecat imparteala timpului merge dupa soare.
Vara la han va vom spune povestea Soarelui, astrul atotputernic care randuieste lumea.
Plante, animale, oameni suntem laolalta fii ai Soarelui. In creatiile populare Soarele are trasaturi fizice si calitati umane.
" Soarele e om. Acolo in mare are o sotie. Soarele e cu aripi de foc. Aripile lui sunt asa rotunde ca vin laolalta de pare rotund dar, in mijlocul lui e un om cu cruce in spate. "
Cu Soarele nu-i de glumit! Cand se va fi facut ziua si se va fi auzit cantatul cocosilor in ograda vecinilor, toate firturile miraculoase de la han trebuie ca vor fi fost deja pe foc ca sa se implineasca bine de tot pana la pranzul cel bun.
Dar si rasplata... O zi frumoasa ca si fecioarele cu flori in par, cu o adiere usoara de vant, calatori de prin toate partile veniti sa se odihneasca nitel, sa-si potoleasca setea si foamea cu o cana cu vin si un pui gras dichisit cum se cuvine cu mujdei...
Si " ca sa nu ne punem soarele in cap " am hatarat sa-l intimpinam asa cum se cuvine: in Gradina de la han, cu gateli proaspete, cu verdeturi, cu licori reci si racoroase care sa mai potolesca nitel suflarea fierbinte a verii.
Asortati-va si voi culorilor acestui anotimp minunat!
Gateli usoare de timp mai cald.......
Sanziene - o salata usoara din rosii, castraveti, ardei, masline, ulei de masline si telemea, dichisita bine cu un sos de smantana cu marar.
Cununa de Sanziene - o salata delicioasa din rosii, orez, ton, boabe de porumb, maioneza stropita cu lamiae, ulei de masline, sare si piper insotita de doua feliute de paine prajita pe gratar.
Salata varatica - o salata arhicunoscuta din rosii, castraveti, ardei, cubulete de sunca presata, masline, ou fiert, ulei de maslineimpodobita cu un strat subtire de branzica delicioasa dfat pe razatoare.
Salata Domnitei - o salata delicata din rosii taiate rondele, mozzarella, oregano, masline si ulei de masline.
In calendarul popular, vara se afla sub semnul Sanzienelor sau Dragaicei, o sarbatoare importanta de la 24 iunie ( numita si Amutitul Cucului ) si care marcheaza ziua cea mai lunga a anului.
Timpul magic al Sanzienelor........
De Sanziene, toata natura sta pe loc, caci a incheiat un ciclu de activitate.
Pana si Soarele se odihneste si ramane tintuit pe cer mult timpin mijlocul zilei ( fenomen aflat in stanza legatura cu solstitiul de vara ).
Se spune ca nu este bine ca oamenii sa se trezeasca devreme dimineata, pentru ca pe cer rasare nu un singur Saoere, ci trei.
Prin intreita lor putere, ii orbesc pe cei care nu tin cont de sfaturile batranilor trecuti prin multe.
In mare pericol pot fi si recoltele care pot fi arse de razele Soarelui.
Bucatele aste romanesti sunt bune ca sa-ti potolesca nitel foamea si sa-ti astampere poftele nebune si pacatoase.
Gatelile cele dintai....
Ospat Domnesc - slaninuta, carnat de casa, cas afumat, branza de burduf, salata boeuf sau zacusca, rosie ceapa rosie sau usturoi.
Ospatul Domnitei - carne din garnita, slaninuta, branza de ardeal, salata de vinete sau salata boeuf, rosie si ceapa.
Gustare taraneasca - slaninuta, jumari, branza, fasole batuta, cas, zacusca, rosie si ceapa.
La han, fiecare fel de mancare e cu deoosebire de mandrasi cu un miros dulcet e imbata......
Gustarea Hangitei - o adunatura de bunatati din gradina bunicii: salata de vinete, salata beouf, zacusca, fasole batuta, rosie, ceapa sau usturoi.
Gustare Ciobaneasca - slana afumata, branzeturi de toate felurile, rosie si ceapa frecata cu sare.
Ospat in doi - pe un platou de lemn de brad, pui laolalta: carnati de casa afumati, slaninuta, jumari, cas, branza, masline, salata de vinete, zacusca, fasole batuta si ceapa rosie.
" Sa nu te scalzi pana n-ai manca bucatica de cas, ca altfel iti ramane pielea tot neagra si carpanoasa. "
Sarbatorile verii......
La han se sarbatoreste maretia verii, un spectacol plin de lumina si culoare in trei acte: Ciresar sau Ciresel, Cuptor si Gustar, Maselariu sau Secerar.
Fiecare dintre fiicele verii ne pregateste cate o zi mare la han.
Inca din mai, cand ciresele dau in parg, in Gradina, vom impleti cununi de sanziene si-om aprinde faclii la lasarea serii.
Prima mare petrecere a familiei fiind sarbatorita stapana casei ( 22 mai ).
Intrucat in iunie se coc si mai bine ciresele, primele fructe ale anului, luna se numeste, local, Ciresar sau Ciresel.
Luna a sasea din an este dedicata zeitei Iuno, sotia lui Jupiter si protectoarea femeilor maritate.
In iulie l-om rasfata pe Sant-Ilie cu licori alese ca sa ne freasca de furtuni, vijelii si trasnete.
A doua mare petrecere a familei cand sarbatorim tineretea si vigoarea casei, vlastarul cel tanar ( 21 iulie )
Iar in august vom impodobi gradina si ne vom primeni cum se cuvine ca s-o intimpinam pe Santa Marie Mare ca de sarbatoare.
......In sfirsit a treia mare sarbatoare a casei cand se sarbatoreste stapinul ... stilpul caei cum se spune pe la noi pe aci pe meleaguri oltenesti.
Gateli dupa reteta bunicii:
Salata Boeuf - desi are nume strain si e facuta din combinarea a doua gateli straine, este o mancare strict romaneasca. Mancare citadina, salata aceasta este destul de pretentioasa, cerand manufactura, rabdare si devotement- deacea se face numai la ocazii.
Salata de cartofi- cartofi fierti, castraveciori murati, ceapa, masline si ce-o mai fi...- orientala o numesc doamnele ardelence de la oras si de la sat, si nu e pranz de pasti la sud de Mures fara salata asta, care are prospetime acrisoara si miez haranicios...
Fasole batuta - sau fasole facaluita, flecuita, sleita cum le zice taranul roman, au prajito in olio, unsoare si zama de rosii si ceapa.
Salata de vinete - socant de gustoasa, dac s-ar putea, romanii ar transforma-o in aperitivul zilnic al "anotimpului vara-toamna-iarna "
Zacusca de casa - o mininatie culinara din ceapa, vinete, gogosari si ce-o mai fi...
Se zice prin sate cu istorie lunga :
" Cine n-are iarana papusoi, varza, fasole si ceapa, acela greu o duce. "
Branza in scoarta de copac - este mai degarba un cas de oaie foarte gras, dospit dupa vechi secrete ciobanesti. Branza, ea insasi foarte buna , ia si de la coaja bradului si de la fum un amestec de gusturi si mirosuri savuroase.
Cas afumat - un fel de cascaval de munte, o brinza cu miros ademenitor care merge cu aproape orice gateala romaneasca.
La hanul domnesc rasuna refrenele romantelor de odinioara.....
Gateli de " buna dimineata "
Oua taranesti - se arunca ouale in tigaie, intr-o sfiraiala de de untura si se ametesc bine cuslaninuta, branza si ceapa.
Omleta olteneasca - oua batuta fara hodina si primenite cu praz sau ceapa, slaninuta si marar....
Omleta primenita cu sunca presata si cascaval....
Gatelile calde cele dintai:
Creier la tigaie cu ceapa si ou
Creier pane
Cascaval pane
Crochete de cascaval
Inimioare si pipotede pui la tigaie
Ficaciori de pui la prajiti intregi
Aripioare de pui prajite
Se spune, tot pe la noi pe aci, ca " cine a invatat sa faca cinci feluiri de ciorbe diferite, poate sa faca si o suta, din orice, fara nicio carte de bucate! "
Planete de ghiveciuri sophisticate si zemuri acre, o Oltenie de legume si arome dumnezeiesti, fierturi miraculoase insotite cu carne frageda sau cu afumaturi, care te mantuie de foame, de betie sit e scapa de diavol.
Daca te frigid intr-o ciorba macar sa fie buna...
Cioraba de burta - e ceva ciudat cu ciorba asta subtilacare vorbeste cam mult despre noi: face rau, caci e grea, ingrasa, dar e prea buna si nu ne-o putem refuza. E mancare de vizitii beti, dar are cea mai savantasi pretentioasa pregatiredin toata bucataria tarisoarei noastre. E deopotriva acra si dulce, picanta si catifelata, grasa si totusi delicate...
MINUNEA SANZIENELOR
Dragaica sau Sanziana, o tanara fecioara care colinda pe pamantla solstitiul de vara, apara recoltele de razele puterniceale Soarelui, da parfum florilor - in aceasta zi se spune in popor ca infloresc sanzienele, flori galbene foarte parfumate - iar, altor plante le oferaputeri miraculoase - sunt folosite pentru vindecarea bolilor, gasirea ursitului sau cunoasterea viitorului. Sanzienele, usturoiul, cicoarea, cimbrisorulsi sulfina sunt culese in zori si sfintite in biserica pentru a li se mari puterea.
LA HANUL DOMNESC MANANCI BINE SI TE SIMTI BINE
La hanul domnesc ne-am pus in gand sa nu ne tradam mioriticele " origini culinaro-gastronomice", c-avem si noi, romanii, bucataria noastra: un amestec de veselie, ritualuri, istorie si sarbatoare "
Mancaruri domnesti
Stiti cum se spune ? Cine n-a mancat, copil fiind, paine prajita pe plita, unsa cu untura si presarata cu ceapa, n-a avut copilarie..
Noua, gazdele Domniilor Voastre, ne place sa credem ca inca mai suntem copii, de aceea va invitam cu oarecare mandrie copilaresca, sa va amintiti de vremile in care alergam desculti pe ulitele copilariei noastre!
Porcul nostru, cel de toate iernile
Pomana porcului - carnati de cas, carne la garnita inabusite in tigaie cu mujdei, vin alb si condimente
Carnati de porc in untura - carnati de casa,usor afumati si topiti in untura, o minunatie dupa reteta veche, din batrani.
Costite de porc la gratar
Carne de porc in untura
Bunicile noastre umpleaucandva camara cu oale de carne de porc in " unsoare " si tare buna mai era chiar si vara, refripta cu un cartofior prajit si cu zemi de usturoi. Noi am topit-o si o pastram intr-o garnita mostenita de la bunici, ca sa prinda gustul ala bun, de porc de tara, pe care-l stim din copilarie.
Va cinstim cu de-ale casei!
Fasole cu ciolan
Fasole cu carnati
Varza calita cu ciolan
Varza cu carnati
Gatelile aste suntgustoase si abundente de te intrebi de unde vin si ce mana dumnezeiasca le-a facut...
Tocanita de vitel in ulcica de pamant
Tocanita de oaie
Pastrama de oaie
Sarmalute
Piftie
Tochitura Domneasca - mancarea asta e pe buna dreptate o bunatate: are carne frageda de porc de garnita, carnati, condimente, sos rosu - toate insotite de o mamaliguta cu un ou ochi si branza
Taci si Inghite ! - un fel de mamaliguta in paturi - o patura de mamaliga cu unt, o patura sunculita cu branza si iar mamaliga cu un ou deasupra si branzica, date la cuptor sa se coaca bine, sa se faca mandra mamaliga....
Mamliga cu branza si smantana
La Hanul Domnesc intram sub semnul soarelui...
Gateli din carne de porc la gratar
Ceafa de porc
Cotlet de porc
Numai cine are porc iese din iarna
Muschi de vita
Piept de pui dezosat
Pulpe de pui
Pe drumeti ii primim cu oratanii potrivite cu o seama de mirodenii si chilipiruri, tavalite in orisice, dar nu fara rost, iar ca sa-i atatam....
Gateli supple din carne de pui
Ostropel din piept de pui
Ciulama din piept de pui
Tocanita din piept de pui
Saramura taranesca din piept de pui
Piept de pui cu ciupeci si smantana
Pui la cuptor
Snitele de toate felurile...
Ritualul Dragaicei
Fetele fac coronite din sanziene si le arunca pe casa pentru a vedea cat timp vor trai. Daca ele se prabusesc pe pamant e semn rau, viata lor fiind scurta. Alteori se fac coronite din sanziene sau sulfina, cate una pentru fiecare membru al familiei si se lasa la poarta. A doua zi se cerceteaza cu atentie. Cele pline de boabe de roua aduc noroc. Pentru a avea parte de recolte bogate toamna, de Sanziene se impart mere, cirese si castraveti. Cu o singura conditie: cel care le imparte sa nu le fi gustat in acel an.
Gaterli din peste
File de orice peste...
Saramura de peste.....
Gateli grijite temeinic si fara graba, cum se cuvine..
In luna iulie cea ma calduroasa dintre fiicele anului, toate sarbatorile din calendarul popular se afla sub semnul focului sis au nascut din incercarea oamenilor de a contrabalansa puterea Soarelui sau a " mingii de foc din cerul inalt ".
La Hanul Domnesc il cinstim impreuna pe batranul Sant Ilie.....
MIRACOLUL DIVERSIFITATII - calatori de prin toate partile au poposit de-a lungul vremii la hanurile noastre si ne-au impartasit la lumina focului din vatra, povestile lor de viata.
Gateli straine dar care s epare ca plac romanilor.
Kivskaia de pui
Escalop a la Zingara
Cordon Bleou
Cotlet milanez
Tournedos - cu creier si sos din vin - cu ficatei de pasare - cu ciuperci
Biftec tartar sau cu ou la gratar
Obiceiuri si datini de Sant Ilie
In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau plantele intrebuintate la vrajifarmece.
Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit, dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeuticeatunci cand copiii lor faceau bube in gura.
Sant-Ilie marcheza mijlocul verii pastorale, data cand le e permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie ciobanii tineri sau chiar si cei mature aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.
Daca tuna vor fi merele si alunele viermanoase; daca ploua, va plua 20 de zile.
Puncte luminoase in calendarul popular
Sfantul Ilie - 20 iulie: se tinea in trecut ca sa-I apere pe oameni de trasnetesi de fulgere. Timp de cateva zile inapropierea acestei sarbatorise spune ca Sfantul Ilie umbla cu carul sau prin cer si deaceea ploua cu tunete si fulgre.
Ciorcovii
de vara: este o sarbatoare cunoscuta in satele din Oltenia, Muntenia si
Sarbatoarea Ciorcovilor de vara este inchinata unor forte demonice care aduc numai nenorociri: boli ale oamenilor si vitelor, grindina cu piatra care distruge recoltele, lupi care mananca vitele si oile, incendii violente. Ea impune de fapt interdictii severe de munca, fiind admisa doar culegerea pelinului si pelinitei cu care se faceau leacuri si farmece, iar din tulpine - mature.
La han timpul merge dupa carindarul cel vechi care randuieste lumea.......
Ca vremea bunicilor, toate aceste minunatii domnestiau prin narav a se dichsi cu zorzoane in fata Domniilor Voastresi a se potrivi cu verziturisi felurite vegetale inecate in otetsi saramura...
Cartofi Domnesti - rumeniti la cuptor cu unt si condimente
Cartofi Taranesti - chinuiti cu ceapa sparti
Ciuperci intregi cu unt si verdeata
Legume fierte
Iahnie de fasole - o fasolica bine scazuta, bine ingrijita care merge si de post, si de frupt si de foame...
Varza calita - pare varza la ureche, dar nu e: dac n-o calesti destul zice soacra-ta ca-I cruda. Dac-o inmoi in pasta, nu-I buna, nu mamanca nimeni, ca-I gretoasa. Mai bine vii la hanul domnesc sa mananci o varza ce-ti ramane gandul la ea sit e scapi de toate grijile.
Luna August se mai numeste popular Gustar, este ultima luna a verii si totodata ce ami " dulce " dinter toate lunile anului. In aceasta perioada, oamenii incep a gust din rodul nou al livezilor, viilor si al gradinilor, ducand " poama noua in gura veche " cu man ape dupa ceafa, dupa un vechi obicei.
Cum se facea odata in luna lui Gustar!
In aceste 31 de zile se ara pentru semanaturile de iarnase zdrobeau glodurile de pe camp, iar mioarele se desparteau de miei. Se spune despre aceasta luna " ca indulceste pe tot omul ", " vine cu secera in brau ", " plaia din august racoreste padurile ", " de la mijlocul lunii, vara incepe a se calatorii", "in august se vad lunile de peste an". Daca negura de pe livezi se arata dupa apunerea soareluiinseamna timp bun si statornic. Daca barza cloncane va ploua, iar aceasta ploaie va subtia vinul.
PUTEREA TRADITIEI
Schimbarea la fata - 6 august: se gusta poama noua din rodul viilor. La aceasta data se schimba fructele care pana aci fusesera "veninoase", este prima dulceata a fructelor.
La hanul domnesc asculti povesti noi despre o lme veche...
Verzituri si feluirite vegetale inecate in otet si saramura...
Salata de bureti de fag
Salata de muraturi asortate
Varza acra cu ulei si boia iute
Salata de sfecla rosie
Se crede ca daca se nimeresc mancarurile prea sarate, caela ce le-a fiert este amorezat !
6 August - Schimbarea la fata; Probejenia
Sarbatoarea ortodoxa Schimbarea la Fata a Mantuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusa pe o sarbatoare, déjà existenta in calendarul popular romanesc, Probejania. La Probejanie, frunza codrului incepe sa-si schimbe culoarea, de-acuma iarba inceteaza sa mai creasca si pleaca pasarile migratoare. In unele zone se crede ca berzele pleaca spre tarile calde, ducand randunelele pe spate, iar oamenii tin sarbatoarea pentru ca pasarile sa ajunga cu bine. Nu e bines a pleci acum in calatorie, pentru ca s-ar putea sa te ratacesti, spune traditia.
Din aceasta zi oamenii nu se mai scalda in apele raurilor, acestea incepand sa se raceasca.
In aceasta zi se recolteaza plante si fructe cu puteri vindecatoare: leustean, avrameasa, usturoi, flori de musetel, alone.
Tot in aceasta zi se fac observatii meteorologice privitoare la toamnace urmeaza. Acum se gusta poama noua din rodul viilor " boaba noua in gura veche".
Mofturi dulci si chilipiruri
Pere coapte in vin cu simburi de nuca
Papanasi cu dulceata de afine si smantana
Mere coapte cu dulceta siscortisoara
Clatite cu " ce vrei tu. "
Caltite domnesti cu branza dulce si stafide
Clatitele verii cu inghetata si ciocolata
La hanul domnesc inchinam un pahar in cinstea prietenilor..
PACATUL OMULUI
La hanul Domnesc toate toate gatelile astea se insotesc cu cate o licoare minunata care alunga oboseala, spiritele intunecate sit e fac sa te simti bine cu prietenii. si chef si voie buna si amintiri... Iar noi iti inchinam ulcica asta de vin si-ti poftim multa sanatate si noroc cu carul!
Licori ca sa-ti vina pofta de mancare sis a-ti ineci necazurile: tarii si aperitive
BAUTURA E MAI BUNA LA CARCIUMA DECAT ACASA !
BAUTURA-I SAMANTA DE VORBA !
Licori ca sa povestesti cu prietenii: vin si bere
VIATA E PREA SCURTA CA SA BEI UN VIN PROST !
Arome dulci, amarui, de fructe sagalnice sau un pic mai zburdalnice, neascultatoare. ori lenese, usoare, suave si romantice. Asa-I vinul din podgoriile noastre: indulceste inima omului si inmoaie madularele lui! Avem toate soiurile aceste binecuvantate numai vin de chef sa fie, de povestit, de baut cu ulcica si cu burta ca iarna-I lunga...si cate mai incap intr-o iarna!
Vinul sec - cu arome proaspete de pere, mere ori fructe exotice, de o mare bogatie din care se nasc vinuri memorabile. Se caracterizeaza printr-un gust intens, specific execelent pentru mesele cu peste si alte bucate usoare, dar cu arome puternice.
Vinul demi-dulce - cu buchet surprinzator de scortisoara sau trandafiri ideal la pate de ficat, branza sau deserturi.
Hanul domnesc. Pentru cateva clipe petrecute altfel..
Masa fara vin este ca nunta fara lautari: lipsita de farmec, de veselie, de vorbe intelepte.
POVESTEA VINULUI
Cat e
tulbure i se zice "must" sau "tulburel". Cu cat vinul e mai vechi, cu atat e
mai bun. " Numai vinul batran e bun, viata si omul batran nu-s de nimic", se
zice pe la noi pe la
Vinul poate fi alb, chilimbariu, ros, negru, ghiurghiuliu.
Vinul se bea la masa cea mare, la cumatrii si la praznice. Acasa rar il aduce taranul sa-l bea cu ai lui, ci-l cinsteste mai mult cu altii, pe la carciuma.
Cu vin se face Sfanta Grijanie-impartasanie, se da oamenilor bolnavi, ca sa se intremeze. Vin fiert cu zahar si si chiperi ii bun cand esticiumurluit. Cand vinu-I rau I se zice bors ori posoarca si posarca.
Hanul Domnesc. Pentru amintiri frumoase si pentru prieteni....
Cale buna si mai poftiti pe la noi !
La han timpul merge dupa carindarul cel vechi. Carindarul este randuiala lumii. Caci asa cum se spune din batrani " ca mergi la lucru, ca implinesti o datina, asa cum sunt Pastitele, toate merg la vremea lor. Nu faci nunta in Postu Pastelui si nici nu mergi la nasi cand iti vine. E anume timp, ca nu tot timpu-I bun. "
Se spune ca acest dat sfant, calendarul, ar fi aparut din necesitatea distinctiei intre sacru si profane, intre lumina si intuneric, intre timpul bun, prielnic si cel rau....
La Hanul Domnesctimpul e intotdeauna rabdator cu oamenii. Asa ca puteti zabovii la noi cat v acre inima. Se cuvine a va mai spune ca toate povestile noastre nu le veti gasii prin cartulii cu muchii intortochiate, ...nici gand! Le-am strans pe toate de la bunicii bunicilor nostriisi le-am pastrat pe toate in suflet pentru voi si pentri cei ce vin dupa noi, ca sa se stie ca Hanul Domnesc e vremea povestilor si a petrecerilor!
Atuncea, cum spuneau in alt timp batranii, cei cinstiti si cu frica lui Dumnezeu si-a nevestii, sa se ridice sis a plece..iara de veti vrea sa va inapoiati in locul acesta de suflet, noi va vom primi cu inima deschisa, cu voie buna si cu ce-o fi...
Sa va fie multa sanatate si noroc cu carul!
|
