IDENTIFICAREA RISCURILOR TEHNOLOGICE SI SCARA DE GRAVITATE A ACCIDENTELOR TEHNICE, INDUSTRIALE SI NUCLEARE
1. Identificarea riscurilor tehnologice
Identificarea riscului pe care il reprezinta procesele tehnologice se realizeaza pe baza identificarii gradului de periculozitate al substantelor si materialelor utilizate in proces, precum si pe baza periculozitatii instalatiilor si utilajelor care lucreaza cu substantele si materialele respective. Periculozitatea exprima probabilitatea producerii incendiilor, exploziilor sau alte evenimente.
Substantele si materialele utilizate, in raport de pericolele pe care la prezinta se incadreaza in categorii, grupe, clase si subclase de periculozitate.
Incadrarea in categorii si grade de periculozitate se face pe baza caracteristicilor fizico-chimice ale substantelor si materialelor utilizate:
inflamabilitate; combustibilitate; limite de explozie ( ardere);
putere calorifica; degajare de fum;
toxicitate (inclusiv produsele de ardere) ;
greutatea in raport cu aerul si apa;
entalpia de descompunere si de combustie;
date termodinamice (entropie, entalpie si energia libera de formare);
Periculozitatea in instalatii si utilaj depinde de:
calitatea proiectului;
calitatea constructiei;
modul de exploatare.
Periculozitatea instalatiilor si utilajelor se stabileste in functie de:
a) caracteristicile sistemului tehnic/tehnologic si conditiile de exploatare a acestora;
conceptia de proiectare si realizare;
compatibilitatea materialelor puse in opera cu conditiile de exploatare;
punere in opera in conditii de calitate;
configuratia geometrica - structurala;
regimul de solicitare (temperaturi, presiuni);
modul tehnologic de lucru; 151d33b
durata de serviciu;
parametrii tehnologici de operare;
mentenanta (supraveghere, monitorizare, control, intretinere, revizii, reparatii etc. )
b) periculozitatea substantelor, materialelor si reactiilor care au loc si variatia parametrilor de lucru.
Pe baza datelor privind periculozitatea substantelor si materialelor, precum si a instalatiilor si utilajelor, riscurile de incendiu pe care le prezinta procesele tehnologice pot fi analizate prin metode de evaluare a riscului tehnic/tehnologic cat si prin metode de evaluare specifice riscului de incendiu.
Scara si grila de gravitate a accidentelor tehnice.
Scara si grila de gravitate a accidentelor tehnice urmate de incendiu si/sau de explozie se utilizeaza la aprecierea gravitatii acestor evenimente prin metoda grafica.
Metoda se bazeaza pe corelarea probabilitatii si gravitatiei. In functie de tipurile de risc se elaboreaza scenarii de proximitate care se analizeaza si se impart in scenarii acceptabile si scenarii inacceptabile.
Accidentele se clasifica pe sase nivele de gravitate in functie de gravitatea consecintelor probabile.
Tabelul nr. 1. Clasificarea accidentelor
|
Nr. crt. |
Atributul gravitatii consecintelor |
Nivelul gravitatii G |
Semnificatiile atributului gravitatii consecintelor |
||
|
|
Consecintele nule |
G-0 |
Efecte sporadice, minore, fara deteriorari ale sistemelor tehnice |
||
|
|
Consecintele minore |
G= 1 |
- Usoare deteriorari locale ale (sub)sistemelor materiale, fara a fi afectata fiabilitatea sau securitatea tehnica in exploatare |
||
|
|
Consecintele semnificative |
G = 2 |
- Usoara vatamare corporala (arsuri, ranire), resimtita de catre o singura persoana - Intoxicarea unui numar limitat de persoane (cel mult 5), cu produse toxice, avand toxicitate redusa si/sau medie -Disfunctii la nivelul (sub)sistemelor materiale, care pot produce cedari/defectari ale echipamentelor tehnologice |
||
|
|
Consecintele grave |
G = 3 |
- Vatamari corporale ale uneia sau mai multor persoane ori vatamarea corporala extrem de grava a unei singure persoane - Intoxicarea unui numar limitat de persoane (cel mult 5), cu produse de toxicitate ridicata - Contaminarea extinsa a mediului inconjurator cu produse usor toxice sau contaminarea limitata a mediului cu produse de toxicitate ridicata -Distrugerea componentelor materiale ale sistemului tehnic/tehnologic, determinand oprirea de lunga durata a unui turboagregat |
||
|
|
Consecintele catastrofale interne |
G = 4 |
- Vatamari corporale extrem de grave ale mai multor persoane (peste 5) sau decesul a cel putin unei singure persoane -Distrugerea componentelor materiale ale sistemului tehnic/ tehnologic determinand oprirea de lunga durata a centralei |
||
|
|
Consecintele catastrofale externe |
G=5 |
- Contaminarea puternica a mediului ambiant - Vatamari corporale si/sau decese in randul populatiei - Degradarea sau distrugerea sistemelor materiale din afara centralei |
||
Campul Grilei probabilitate-gravitate se imparte in doua domenii printr-o linie de demarcatie denumita profilul riscurilor:
a) domeniul scenariilor de proximitate acceptabile;
b) domeniul scenariilor de proximitate inacceptabile.
De regula, profilul riscurilor se concretizeaza prin stabilirea unei valori de referinta ( P x G )ref a produsului dintre valoarea P asociata probabilitatii p [hֿ1, anֿ1] de producere a evenimentului nedorit final (accidentului tehnic) si nivelul G al gravitatii acestuia, exprimat potrivit scarii de apreciere a gravitatii.
Pentru a fi considerat acceptabil, orice scenariu de proximitate caracterizat prin produsul P x G trebuie sa fie cel mult egal cu valoarea de referinta ( P x G)ref.
Luand in considerare evenimentele considerate inacceptabile prezentate se propune adoptarea valorii de referinta (PxG)ref=4 si Grila probabilitate - gravitate de mai jos.
Accidentele tehnice pot fi evenimente:
improbabile – P = 1
extrem de rare – P = 2
rare – P = 3
probabile – P = 4
frecvente – P = 5
Tabelul nr.2. Grila probabilitate – gravitate
|
Consecintele catastrofale externe G = 5 |
|
|
|
|
|
|
Consecintele catastrofale interne G = 4 |
|
|
DOMENIUL RISCURILOR INACCEPTABILE P x G > 4 **’ |
||
|
Consecintele grave G = 3 |
|
|
Frontiera dintre domeniul riscurilor acceptabile si domeniul riscurilor inacceptabile este marcata cu linie dubla |
||
|
Consecintele semnificative G = 2 |
|
|
|
|
|
|
Consecintele minore G = 7 |
DOMENIUL RISCURILOR ACCEPTABILE P x G < 4 **' |
|
|
||
|
Consecintele nule G = 0 |
|
|
|
|
|
|
Gravitatea Probabilitatea ( x hֿ1 ) |
Evenimentele improbabile P= 1 (p<10ֿ10) |
Evenimentele extrem de rare P = 2 (10ֿ10<p<10ֿ8) |
Evenimentele rare P = 3 (10ֿ8<p<10-6 ) |
Evenimentele probabile P = 4 (10ֿ6<p10ֿ4) |
Evenimentele frecvente *' P=5 (P>10ֿ4) |
*' Prin evenimente frecvente se inteleg evenimentele nedorite (accidentele tehnice) caracterizate prin probabilitati de producere comparabile cu probabilitatile (frecventele) admise pentru erorile umane inerente
Evaluarea probabilitatilor de producere ale accidentelor tehnic/respectiv ale evenimentelor nedorite, necesita cunoasterea probabilitatii de producere a evenimentelor primare. Aceasta conditie presupune existenta unei baze de date cuprinzatoare si permanent actualizata, constituita prin sistematizarea si prelucrarea informatiilor culese atat in conditiile tehnice survenite in exploatarea diferitelor echipamente tehnologice.
In evaluarea unui eveniment final (accident tehnic) trebuie sa se tina seama de probabilitatea tuturor evenimentelor care concura la producerea accidentului respectiv. Potrivit modelului de referinta al metodei prezentate (MADS) al evolutiei starii de pericol, probabilitatea de producere a accidentului tehnic reprezinta produsul probabilitatilor evenimentelor implicate determinate (evenimentul initiator, evenimentul initial, evenimentul principal si respectiv evenimentul final).
Calculul practic al probabilitatilor evenimentelor nedorite finale (accidente tehnice) presupune determinarea succesiva, din aproape in aproape, a probabilitatilor tuturor evenimentelor intermediare din alcatuirea arborilor de avarie care leaga evenimentele primare de evenimentele finale. Aceste evaluari sunt fundamentate pe regulile aferente 'traversarii' portilor 'SAU' si 'SI' din structura arborilor de defectare. O poarta 'SAU' necesita ca cel putin una din intrari sa fie adevarata inainte ca iesirea sa fie adevarata. Portile 'SI' necesita ca toate intrarile sa fie adevarate.
3. Scara europeana de gravitate a accidentelor industriale
Scara de gravitate a accidentelor industriale a fost adoptata m Comunitatea Europeana in 1989 ca baza pentru schimb de informatii si date statistice si nu ca instrument de decizie in cazuri speciale.
Aprecierea gravitatii unui accident se face pe o scara de la l la 6, in functie de valoarea unor parametrii obiectivi legati fie de cauzele si consecintele directe ale accidentului (natura si cantitatea substantelor implicate, pagube aduse persoanelor, mediului, bunurilor), fie de reactia de raspuns la eveniment (numarul salvatorilor utilizati, numarul persoanelor evacuate s.a.).
Indicele de gravitate IG al unui accident este definit printr-un ansamblu de 3 parametri;
- D - pericol potential (Tabelul nr.1)
- C- consecinte reale (Tabelul nr.2);
- M - mijloace de interventie folosite ( tabelul nr.3).
Valoarea fiecaruia din acesti parametrii variaza de ia l la 6,. asigurand corespondenta cu scara accidentelor nucleare (l incident; 2 accident notabil; 3 accident important; 4 accident grav; 5 accident foarte grav; 6 catastrofa).
Parametrul D caracterizeaza cantitatea de produse
care a reactionat (inclusiv interactiunea
prin deversare de lichide sau scurgere accidentala (de gaze in atmosfera) sau cantitatea cate ar fi putut reactiona. Ca urmare,
din valoarea lui D se scade o
valoare d- cate variaza de la d
Valoarea lui D rezulta din compararea cantitatii de produs implicata in accident cu cantitatile limita impuse de Directiva.
Variatia parametrului D
Tabelul nr. 3
|
Cantitatea de produs |
D |
|||||
|
|
D=l |
D=2 |
D=3 |
D= 4 |
D=5 |
D= |
|
In procente din limita Directivei |
|
|
|
|
ori limita |
de peste 10 ori mai mare decat limita |
|
In echivalent TNT pentru explozivi |
< o, 1 t |
0,1-1 t |
1-5 t |
5-50 t |
50-500 t |
> 500t |
Parametrul C, reprezentand consecintele, este stabilit functie de criterii intuitive folosite atat de experti, cat si de opinia publica in aprecierea unui eveniment.
Variatia parametrului C
Tabelul nr. 4
|
Consecinte |
C |
|||||
|
|
C=l |
C=2 |
C= 3 |
C=4 |
C=5 |
C=6 |
|
Numar de morti |
|
|
|
|
|
>50 |
|
Numar de raniti |
|
|
|
|
|
>500 |
|
Mortalitate animale de ferma sau domestice (t) |
|
|
|
|
|
>250 |
|
Mortalitate pesti apa dulce (t) |
|
|
|
|
|
>500 |
|
Suprafata contaminata |
|
1- |
10- |
1,5 km2 |
5-50 km2 |
>50 km2 |
|
Pagube aduse bunurilor sau mediului (milioane EURO) |
|
|
|
|
|
>150 |
|
Numar de locuinte distruse |
|
|
|
|
|
|
Nota: Nu au fost incluse coloanele reprezentand mortalitatea animalelor salbatice si fauna marina avand o relevanta scazuta in cazul tarii noastre. Initial pagubele se estimau in franci francezi sau in ECU.
Parametrul M se stabileste functie de mijloacele implicate in operatiunile de
interventie si salvare (medici, pompieri, politisti, (formatiuni de protectie civila s.a.)
Variatia parametrului M
Tabelul nr. 5
|
|
|
Mijloace de interventie |
M |
|
|
|||||
|
M = 1 |
M = 2 |
M=3 |
M=4 |
M=5 |
M=6 |
|||
|
Numar salvatori |
|
|
|
|
|
>7500 |
||
|
Numar salvatori mobilizati |
|
|
|
|
|
>500000 |
||
|
Numar persoane imobilizate in case peste 2h |
|
|
|
|
|
>500000 |
||
Caracterizarea gravitatii accidentului se face prin combinarea tuturor acestor parametri IG=(D-d,C,M) nereusindu-se definirea unui indice global bazat pe o singura cifra.
4. Scara internationala a evenimentelor nucleare
Evenimentele nucleare, potrivit scarii internationale stabilite de
Agentia Internationala pentru Energie Atomica de
accidente majore 
accidente serioase 
accidente cu risc in exteriorul centralei (anvelopei) 
accidente fara risc semnificativ in exteriorul centralei (anvelopei) 
incidente:
incidente serioase 
incidente 
anomalii (defecte) 
abateri (fara nici o semnificatie pentru siguranta) 
Urgentele radiologice pot fi clasificate ca situatii de urgenta in functie de parametrii de stare specifici, grupati in termenii amploare si intensitate, la care se adauga cei de durata.
Intre gravitatea evenimentelor nucleare si gravitatea urgentelor radiologice exista de regula o corespondenta.
Urgente radiologice pot fi generate si in alte situatii, cum este cazul actiunilor teroriste sau traficul ilicit cu surse radioactive.
|
