LISTA SUBIECTELOR LA DISCIPLINA MATERIALE NANOCRISTALINE SI AMORFE - GRILE

1. Printre disciplinele utiliziate la studiul nanostiintelor si nanotehnologiilor se numara:

a) antropologia

b) sociologia

c) chimia

d) geografia

2. Printre directiile ingineresti in care se aplica nanostiintele si nanotehnologiile NU se numara:

a) hidrotehnica

b) mecanica

c) metalurgia

d) electronica

3. Modul de alcatuire a materiei la dimensiuni sub 10^-7 m defineste:

a) macrostructura

b) microstrucutura

c) infrastructura

d) nanostructura

4. Pentru analiza structurala directa a materialelor nanocristaline se utilizeaza:

a) masina de incercat la tractiune

b) microscopul cu forta atomica

c) microscopul metalografic optic

d) lupa

5. Materialul pe care au fost evidentiate, pentru prima, data efectele calirii de precipitare se numeste:

a) fonta alba

b) alama

c) otel de rulmenti

d) duralumin

6. Caracteristica care atinge valoarea maxima atunci cand se formeaza precipitate cu dimensiuni de ordinul a 10 nm se numeste:

a) conductivitate electrica

b) rezistenta la curgere

c) forta coercitiva

d) duritate

7. Precipitatele care pasteaza continuitatea retelei cristaline a matricii se numesc:

a) necoerente

b) coerente ordonate

c) coerent deformate

d) picaturi

8. Precipitatele care au cea mai mare stabilitate termodinamica sunt:

a) necoerente

b) coerente

c) coerent deformate

d) partial coerente

9. Stabilitatea termodinamica a particulelor de precipitat este cu atat mai mare cu cat dimensiunea lor este mai:

a) mica

b) mare

c) nu are nici o legatura

d) apropiata distanta interatomica

10. Reteaua cristalina a siliciului se numeste:

a) cub cu volum centrat

b) cub cu fete centrate

c) cub diamant

d) cubica simpla

11. Diametrul critic al particulelor de precipitat de Al₂Cu este:

a) 1-2 Ǻ

b) 1-2 nm

c) 3-10 μm

d) 3-10 nm

12. La aliajele de aluminiu, precipitatele coerente sunt notate:

a) GP

b) Θ'

c) Θ"

d) Θ

13. In urma calirii de punere in solutie urmata de imbatranire, in vecinatatea limitelor de graunti se formeaza o zona:

a) cu granulatie fina

b) influentata termic

c) lipsita de precipitate

d) cu granulatie grosolana

14. In urma calirii de punere in solutie urmata de imbatranire, precipitatele necoerente se formeaza mai ales:

a) in vecinatatea limitelor de graunti

b) pe limitele de graunti

c) in interiorul grantilor

d) nu 757h73h mai la inceputul imbatrinirii

15. Particulele precipitate in aliajele Al-1,3 %Cu au diametre de ordinul a:

a) 1 nm

b) 10 nm

c) 100 nm

d) 1 μm

16. Din punct de vedere al proprietatilor aliajului, cel mai convenabil mod de dispunere al particulelor de precipitat coerent, este:

a) dispersie

b) celular

c) retea

d) duplex

17. Intarzierea supraimbatrinirii aliajelor calite si imbatranite se poate datora:

a) aparitiei unor faze amorfe

b) alunecarii pe planele de maxima densitate atomica

c) aplicarii unui tratament cosmetic

d) formarii unor gradienti de concentratie

18. Pentru a produce o durificare de cca. 240 MPa, precipitatele cu dimensiunea medie de 10 nm, din aliajele de aluminu, trebuie sa ocupe o fractiune de:

a) 0,1 % vol.

b) 1 % vol.

c) 10 % vol.

d) 100 % vol.

19. Durificarea aliajelor de aluminiu calite si imbatranite este cu atat mai ridicata cu cat:

a) dimensiunea precipitatelor formate este mai mica

b) modulultransversal de elasticitate este mai mic

c) dimensiunea precipitatelor formate este mai mare

d) fractiunea ocupata de precipitatele formate este mai mica

20. Printre primele oteluri la care s-a studiat calirea de precipitare s-au numarat:

a) otelurile de rulmenti

b) otelurile de automate

c) otelurile slab aliate de inalta rezistenta

d) otelurile rapide

21. In ferita, B se dizolva:

a) substitutional

b) interstitial

c) nu se dizolva

d) nu 757h73h mai in stare lichida

22. Printre elementele de aliere care se dizolva substitutional in fier dar pot si sa formeze compusi intermetalici cu acesta, daca ocupa proportii mai ridicate se numara:

a) C

b) H

c) Pb

d) Cu

23. Primele care precipita din ferita sunt elementele de aliere:

a) interstitiale

b) substitutionale

c) gamagene

d) carburigene

24. Diametrul mediu al particulelor care precipita din aliajele Fe-1,23 %Cu, dupa 100 ore de imbatranire la 700⁰C este de:

a) 10 nm

b) 30 nm

c) 60 nm

d) 90 nm

25. Deosebirea dintre starile cristalina si amorfa se regaseste, cel mai pregnant, la nivelul:

a) compozitiei chimice

b) aranjamentului atomic

c) masei atomice

d) temperaturii de fierbere

26. Viteza critica de racire pentru obtinerea unei sticle metalice este:

a) 1 K/s

b) 10⁶ K/s

c) 10¹² Pa·s

d) 300.000 km/s

27. La incalzirea unui material amorf:

a) creste vascozitatea

b) creste fluiditatea

c) creste rezistenta mecanica

d) este absorbita caldura latenta de topire

28. Polimerii termoplastici amorfi:

a) se caracterizeaza prin ordine atomica la mare distanta

b) contin lanturi moleculare dispuse paralel

c) nu se inmoaie prin incalzire

d) contin lanturi moleculare rasucite in mod intamplator

29. Initierea polimerizarii etilenei presupune:

a) ruperea unei legaturi duble dintre atomii de carbon

b) cresterea lanturilor moleculare

c) legarea a doua lanturi active

d) inlocuirea unui atom de hidrogen cu un grup de atomi

30. Formula polietilenei este:

a) CH₄

b) CH₂=CH₂

c) (-CH₂-CH₂-)_n

d) (CH₂-CH-CH₃)_n

31. Polimerii termorigizi:

a) sunt amorfi

b) se inmoaie prin incalzire

c) au reteaua cristalina dezordonata

d) se pot alungi cu pana la 1000 %

32. Bachelita este un:

a) polimer termoplastic

b) polimer termorigid

c) elastomer

d) aditiv

33. In compozitia chimica a sticlei obisnuite se gaseste:

a) Fe

b) Pb

c) Au

d) Si

34. In sticlele metalice, domeniile cu ordine atomica la mica distanta:

a) se reproduc regulat in spatiu

b) cresc prin incalzire

c) pastreaza aceleasi distante interatomice

d) contin tetraedre de SiO

35. Conditia de amorfizare NU este indeplinita in situatia cand:

a) viteza critica de racire a topiturii este mai mica decat valoarea critica

b) compozitia chimica este foarte complexa

c) compozitia chimica corespunde unor compusi usor fuzibili

d) razele atomice ale componentelor sunt net diferite

36. Formula propanului este:

a) CH₄

b) C₂H₆

c) C₃H₈

d) C₄H₁₀

37. Trifunctionalitatea lanturilor moleculare inseamna:

a) posibilitatea de-a exista in stare solida, lichida si gazoasa

b) existenta a trei atomi de carbon in molecula

c) formarea unei legaturi triple intre doi atomi de carbon

d) existenta a trei legaturi chimice in punctele de ramificatie

38. Formula (-CH₂-CH- C₆H₅-)_n corespunde:

a) polipropilenei

b) poliacrilonitrilului

c) polistirenului

d) policlorurii de vinil

39. Operatia care NU se poate aplica la prelucrarea polimerilor termoplastici este:

a) extrudarea

b) rectificarea

c) presarea

d) tragerea

40. Carcasa monobloc a unui ceas de mana se fabrica, in mod curent, din polimer termoplastic prin operatia de:

a) extrudare

b) injectare in forma

c) insuflare in forma

d) calandrare

41. Ambalarea in vid, cu folie de polietilena durificata, se realizeaza prin operatia de:

a) termoformare

b) presare

c) turnare rotativa

d) injectare

42. Polimerii termorigizi se prelucreaza prin:

a) laminare

b) tragere

c) extrudare

d) comprimare

43. Odata cu cresterea vitezei de racire a silicei (SiO₂):

a) scade temperatura de amorfizare

b) creste temperatura de amorfizare

c) creste volumul specific

d) creste dimensiunea cristalelor rezultate

44. Sticla obisnuita de geam se obtine prin:

a) suflare in forma

b) centrifugare

c) flotatie pe baie de staniu topit

d) turnare

45. La obtinerea peliculelor amorfe, prin depunerea din vapori in vid, materialul metalic initial este:

a) incalzit

b) ionizat

c) racit

d) centrifugat

46. Una dintre metodele de obtinere a peliculelor amorfe care reconstituie, atom-cu-atom, materialul tinta (initial), este:

a) depunerea din vapori

b) pulverizarea catodica

c) metalizarea electrolitica

d) depunerea chimica

47. Prin metoda metalizarii electrolitice se obtine o pelicula amorfa, in urma:

a) depunerii clorurilor metalice din solutiile apoase

b) condensarii vaporilor metalici pe un substrat racit

c) desprinderii de mici particule, sub forma de scantei, din electrozi

d) depunerii pe catod a ionilor rezultati prin dizolvarea anodului

48. Benzile continue de sticla amorfa se obtin prin metoda:

a) extractiei din topitura

b) depunerii din vapori, in vid

c) atomizarii electrohidrodinamice

d) racirii ultrarapide pe substrat rotativ

49. Cea mai productiva metoda de obtinere industriala a benzilor continue din sticla metalica se realizeaza prin:

a) impuscare

b) laminarea topiturii

c) racirea jetului cilindric de topitura pe substrat de rotatie

d) racirea jetului plan de topitura, pe substrat de rotatie

50. Filamentele continue din sticla metalica se folosesc pentru:

a) laminarea la cald pentru obtinerea benzilor amorfe

b) producerea lampilor de incandescenta

c) obtinerea pulberilor amorfe, prin macinare

d) depunerea peliculelor amorfe, prin condensare

51. Atomizarea picaturilor de metal lichid si obtinerea pulberilor amorfe, este imposibil de obtinut la aplicarea:

a) unui jet de gaz

b) centrifugarii topiturii

c) unui jet de apa

d) incalzirii bruste

52. Fulgii de sticla metalica se pot obtine prin racirea picaturilor topiturii:

a) in apa imobila

b) in electrolit polarizat electric

c) pe substrat de rotatie

d) in apa aflata in rotatie

53. Metoda de obtinere a pulberilor amorfe, din picaturile incarcate electric smulse, de pe suprafata unui metal topit aflat in vid inaintat, sub efectul unei diferente foarte mari de potential, se numeste:

a) atomizare electrohidrodinamica

b) atomizare in jet de gaz

c) atomizare in jet de apa

d) pulverizare prin centrifugare

54. In cadrul metodei cavitatiei, de obtinere a pulberilor amorfe, topitura metalica este:

a) comprimata intre doi cilindri, fara a fi racita

b) proiectata pe un disc plan ce se roteste cu 20000 rot./min.

c) laminata intre doi cilindri

d) condensata in vid

55. Acelasi material este mai rezistent in stare amorfa decat in stare cristalina datorita:

a) ecruisarii materialului

b) limitelor de graunti

c) lipsei dislocatiilor

d) transformarilor alotropice

56. Ruperea polimerilor amorfi se produce prin:

a) alunecarea planelor cristalografice compacte

b) rotirea reciproca a grauntilor cristalini

c) veinaj

d) ruperea legaturilor laterale, de-a lungul lanturilor macromoleculare

57. Termenul "craze" defineste:

a) un ansamblu e microcrapaturi

b) un mecanism de rupere a polimerilor semicristalini

c) reducerea modulului de elasticitate la incalzire

d) formarea lanturilor macromoleculare

58. Atunci cand materialele ceramice amorfe sunt solicitate mecanic la temperatura ambianta:

a) se alungesc prin dezvartirea moleculelor

b) tensiunile mecanice sunt concentrate in varfurile crapaturilor superficiale

c) moleculele se deplaseaza reciproc producand curgerea

d) se produce maclarea mecanica a materialului

59. Unul dintre parametrii care NU influenteaza in mod pregnant rezistenta mecanica a materialelor ceramice amorfe este:

a) durata incercarii

b) metoda de incercare

c) starea suprafetei

d) porozitatea materialului

60. Sticla securizata se sparge in mici cuburi cu fete convexe din cauza:

a) finisarii suprafetei

b) ruperii intergranulare

c) modificarii compozitiei chimice

d) tensiunii superficiale de comprimare

61. Una dintre metodele uzuale de incercare mecanica a materialelor ceramice amorfe este solicitarea la:

a) tractiune

b) compresiune

c) rasucire

d) fluaj

62. Cresterea duritatii unei sticle metalice Fe-B poate fi cauzata de:

a) cresterea cantitatii de Fe

b) cresterea cantitatii de B

c) incalzirea materialului

d) scaderea cantitatii de B

63. Ruperea ductila propriu-zisa, la tractiune, a sticlelor metalice:

a) este precedata de o puternica gatuire la nivel macroscopic

b) se produce prin forfecare plastica locala, rezultand o casura perfect neteda

c) este de tip con-cupa

d) se produce prin gatuiri locale, rezultand o suprafata neteda cu mici crestaturi

64. In raport cu materialele cristaline, sticlele metalice au rezistenta la oboseala:

a) mai mica

b) egala

c) mai mare

d) independenta de starea suprafetei