Literele grecesti

Literele grecesti

Litera    Litera Denumire Transcriere
mare mica

Alfabetul grec sta la originea unor alfabete ce au devenit celebre :

etrusc, care a dat nastere alfabetului latin ;

chirilic ;

gotic.

Cuvântul român alfabet provine de la primele doua litere ale alfabetului grec : alpha (α) si bêta (β).

Literele grecesti sunt folosite deseori în notatia stiintifica, mai ales în algebra si fizica:

Unghiurile sunt notate cu θ (theta mic) ou α (alpha mic).

Litera Δ (delta mare) este folosit pentru a desemna un interval.

Literea ε (epsilon mic) este folosita pentru a desemna valorile neglijabile (cantitatimici).

Litera π (pi mic) este utilizata în matematica pentru a desemna circumferinta unui

cerc cu raza egala cu o unitate (aproximativ 3,1415926536).

Litera ω (oméga mic) desemneaza în fizica viteza unghiulara

Litera Ω (oméga mare) este simbolul pentru o unitate în SI a rezistentei electrice, ohmul.

Litera μ (mu mic) este simbolul pentru prefixul SI micro care reprezinta o milionime dintr-o unitate.

Litera ρ (rho mic) este folosita în matematica pentru a indica curbele polare, si în fizica pentru densitate.

Litera χ (chi mic) este utilizata în fizica pentru a desemna un coeficient de    compresibilitate (termodinamica si unde)

Litera (sigma mic) este utilizata îm matematica pentru a desemna o suma de elemente.

Diferitele tipuri de radiatie emisa de materialele radioactive sunt notate respectiv α, β si γ.

Limba greaca

Greaca ) este o limba indo-europeana, vorbita în Grecia începând cel putin cu secolul XVII î.Hr.. La origine a existat o mare varietate de dialecte, sistematizate azi în patru grupuri : arcado-cipriot, occidental, eolian si ionian-atic.

Primul document pastrat în greaca folosea silabarul linear B pentru a nota vechiul dialect arhaic sau micenian. Scrierea lineara B nu a putut fi descifrata pâna în 1953. Dupa caderea civilizatiei miceniene a existat o perioada tulbure de aproximativ cinci sute de ani (times of troubles dupa interpretarea lui Arnold Toynbee), numita Marea Migratie Miceniana. În timpul acesteia ori nu s-a folosit scrierea (putin probabil), ori nu a ramas nimic scris pâna în zilele noastre drept dovada a scrierilor grecesti pre-homerice. De la începuturile perioadei clasice, greaca a fost scrisa în alfabetul grec, despre care se spunea ca ar fi derivat din cel fenician. Trecerea la acest alfabet ar fi avut loc în timpul lui Homer. Cum nu exista nici o referinta, cât de ambigua în poezia lui Homer care sa sugereze ca el ar fi stiut de aceasta metoda de scriere si cum scrierile vechi europene le preced pe cele aramaice, fiind raspândite inclusiv în Anatolia, este de presupus ipoteza contrara, mult mai plauzibila: paradigma alfabetului grecesc, despre care se credea ca ar fi derivat din cel fenician a fost efectiv inversata prin studii mai serioase. Fenicienii fiind la origine navigatori proto-ionieni, stabiliti în cetati-stat sau doar "capete de pod" comerciale în Palestina, Liban si apusul Siriei, au adus cu ei alfabetul grec, din care a derivat cel fenician. Mai mult, teoria lui Jean Faucounau, cel ce a descifrat scrierea hieroglifica a discului din Phaistos, împinge cronologia înalta a proto-ionienilor pâna spre Cicladicul Vechi, Troia II, Troia I si în orice caz cu mult înainte de thalassocratia minoica. Se pune astfel problema raportului dintre alfabetele vechi europene, scrierile fonetice în general si contributia limbilor indo-europene (mai ales proto-hitite, din faza pre-anatoliana) la etimologiile pre-grecesti din limba greaca (dupa indo-europenistii Frisk si Beekes).

Atica (dialect al grupului ionian-atic), limba vorbita la Atena, constituie limba în care s-a scris cea mai mare parte a literaturii grecesti clasice. Sub Alexandru cel Mare utilizarea dialectelor grecesti a fost restrânsa, în asa fel ca lumea greaca sa foloseasca koina, limba comuna rezultata din mai multe dialecte ale grupului ionian-atic. Astfel, el a putut comunica cu armata sa heteroclita, iar limba a fost învatata de locuitorii regiunilor cucerite, devenind o asa-numita lingua franca din Antichitate. Limba greaca a fost în concurenta cu latina. Koina, devenita limba oficiala a imperiului roman de rasarit, continuând sa evolueze pentru a da nastere limbii grecesti moderne de astazi a fost extrem de raspândita. Faptul ca Vechiul Testament a fost tradus în versiunea Septuagintei iar Noul Testament a fost redactat în limba greaca, a facut din aceasta o limba de cult, dar si de cultura pan-europeana.

Faptul ca Vechiul Testament a fost tradus în versiunea Septuagintei iar Noul Testament a fost redactat în limba greaca, a facut din aceasta o limba de cult, dar si de cultura pan-europeana.