1.Reflexele medulare somatice
1.Obiectivul lucrarii:Demonstrarea legilor reflexelor.
2.Principiul lucrarii:Avtivitatea reflexa medulara se desfasoara conform urmatoarelor legi:
a).Legile lui Pfluger:legea localizarii;legea unilateralitatii;lege 838t1921i a simetriei;legea iradierii;legea generalizarii.
b).Legea coordonarii-Ch. Richet
3.Materiale necesare:broaste decerebrate,stative,solutii de acid acetic sasu acid clorhidric,cu diferite concentratii.
4.Tehnica de lucru:Verificarea experimentala a acestor legi se realizeaza pe broasca dcerebrata.Dupa trecerea socului operator(5-10 minute) si restabilirea tonusului muscular,se atarns broasca intr-un stativ vertical.Se introduce degetul piciorului posterior drept in solutii de concentratii diferite,crescande,de acid,spalandu-se piciorul cu apa intre incercari si lasand intervale de 10 minute intre acestea.
5.Concluzii:Pe masura cresterii intensitatii stimulului aplicat,se amplifica si raspunsul organismului,datorita implicarii unui numar crescand de neuroni situati in arii tot mai extinse ale maduvei.
2.Demonstrarea reflexului pupilar
Se pregatesc patru sticle de ceas cu ser fiziologic.Se spinalizeaza doua broaste.De la fiecare,cu atentie,se extirpa ambii ochi si se pun in ser,cate unul in fiecare sticla de ceas.Cate un ochi din fiecare pereche serveste ca martor,iar ceilalti doi pentru experiment.
In serul fiziologic al primului ochi de experiment se adauga adrenalina sau atropina,iar in serul celui de-al doilea se adauga acetilcolina sau pilocarpina.
Se compara ochii pereche si se constata ca:
-ochiul tratat cu adrenalina sau atropina are pupila marita---midriaza(datorita contractiei muschilor radiari ai irisului);
-ochiul tratat cu pilocarpina sau acetilcolina are pupila micsorata---mioza(datorita contractiei muschilor circulari ai irisului);
Adrenalina si acetilcolina,substante farmaceutice si in acelasi timp mediatori chimici,au actiune simpaticomimetica,prima,si parasimpaticomimetica,a doua.Celelalte doua substante au efecte similare.
3.Observatii asupra encefalului de mamifer
Se utilizeaza creier proaspat de porc sau miel adus de la abator.Se observa intai morfologia externa a partii dorsale si apoi a partii ventrale.Se identifica unele dintre componente:bulb rahidian,puntea lui varolio,coliculii cvadrigemeni,cerebelul,emisferele cerebrale,radacinile unor nervi cranieni.Se efectueaza apoi sectiuni prin bulb,cerebel si prin emisferele cerebrale si se observa modul in care sunt distribuite substanta alba si substanta cenusie in aceste organe.
4.Disectia globului ocular
Descriem cea mai simpla metoda de disectie a globului ocular,accesibila tuturor elevilor,si utila in acelasi timp in procesul de cunoastere.Se utilizeaza ochi de vita,obtinuti de la abator.Se curata globul ocular pana la tunica externa rezistenta,sclerotica,de culoare alba.Se face o incizie a tunicilor pe linia ecuatoriala,evitand spargerea corpului vitros.Se continua incizia pana la separarea celor doua jumatati.In jumatatea posterioara se observa retina de culoare neagra,pata galbena si pata oarba.Se analizeaza consistenta si transparenta corpului vitros.Se desprinde sclerotica de pe jumatatea anterioara a ochiului,impreuna cu corneea.Umoarea apoasa se scurge.Acum se observa irisul cu pupila.Irisul se desprinde si se etaleaza pe o placa de sticla.Se observa cristalinul si corpul ciliar.Se desprinde cristalinul,se observa forma de lentila biconvexa,consistenta si transparenta sa.Se poate incerca citirea unui txt folosind cristalinul ca lentila.
5.Evidentierea petei oarbe
Pe o bucata de carton de culoare alba se deseneaza o cruciulita si un cerc negru,la circa 6 centimetri distanta intre ele.Cu ochiul stang inchis,se priveste cu ochiul drept cruciulita asezata in stanga.Cruciulita se va vedea clar,iar cercul negru se va vedea difuz.
Apropiindu-se treptat cartonul de ochi,privind permanent cruciulita,se constata ca,la circa 15 cm distanta de ochi cercul negru nu se mai vede deloc.
La aceasta distanta omaginea cercului negru proiecteaza pe retina in zona in care lipsesc celulele fotoreceptoare,numita pata oarba,si deci nu se formeaza imaginea.
6.Determinarea campului vizual
Se deseneaza pe tabla roza vanturilor,cu centrul la nivelul pupilei unui elev asezat la 15 cm de tabla.Elevul trebuie se priveasca permanent,cu un singur ochi,centrul de intretaiere a liniilor.Un alt elev misca o creta alba,pe fiecare linie,de la exterior spre centru.Cand primul elev distinge culoarea alba,se marcheaza punctul respectiv.Se repeta operatiunea pe toate liniile.Prin unirea punctelor determinate pe toate liniile,se obtine campul vizual al ochiului respectiv pentru culoarea alba.Folosind creta de alte culori,se poate determina campul vizual pentru fiecare culoare in parte.Se repeta experimentul si pentru celalalt ochi.
7.Harta gustului
Pentru evidentierea specializarii receptorilor gustativi se folosesc mici tampoane de vata imbibate in solutii de diferite substante(zahar,glucoza,sare de bucatarie,otet,sare amara).Cu ajutorul unei pense se aplica pe rand,pe limba unui elev,tampoanele de vata,intai in zona centrala,apoi pe laturi si spre baza limbii si apoi spre varf.Subiectul va indica de fiecare data senzatia de gust obtinuta.Se vor remarca atat diferentele de sensibilitate fata de diferitele substante,cat si gradul diferit de sensibilitate gustativa la diferiti elevi.Se poate determina un fel de"harta"a gustului.Folosind solutii cu concentratii diferite,se poate determina pragul minim de sensibilitate gustativa.
8.Evidentierea sensibilitatii tactile
a).Receptorii tactili au o densitate diferita pe suprafata tegumentului,ceea ce determina grade de acuitate diferite pe tegumentul diverselor regiuni corporale.Pentru a determina densitatea receptorilor tactili,se pot utiliza compasul si rigla.Pe suprafata tegumentului dintr-o zona aleasa,se aplica cele doua varfuri ale compasului cu deschidere minima.Se repeta operatia,marind progresiv distanta intre varfuri,pana cand elevul(cu ochii inchisi,pe care se face experimentul,anunta ca simte distinct ambele varfuri ale compasului.Se noteaza regiunea corporala si distanta dintre varfurile compasului masurata pe rigla.Se executa experimentul pe spate,obraji,frunte,palma,dosul mainii,buze,barbie,antebrat,coapsa,varful limbii,si se noteaza distantele.
Cu cat distanta dintre cele doua puncte este mai mare,cu atat acuitatea tactila este mai scazuta.
b).Cu varful unui creion,se traseaza o cifra pe tegumentul din diferite regiuni corporale.Elevul pe care se efectueaza experimentul va recunoaste cifra acolo unde acuitatea tactila este ridicata.
|
