MATERIALE PLASTICE

Controlul de calitate al peliculelor

Peliculele formate dupa uscare prezinta caracteristici specifice, functie de natura componentelor pe care le contine si care determina domeniile de aplicare ale tipului respectiv de acoperire cu material peliculogen. Pentru aceste pelicule se efectueaza o serie de determinari si anume:

determinarea gradului de uscare al peliculei STAS 2875 - 75 (conform caruia sunt sapte grade de uscare);

determinarea luciului STAS 10157 - 75;

determinarea aderentei peliculei (onform STAS 3661 - 65), care este cea mai importanta caracteristica a acoperirii;

determinarea elasticitatii peliculei, STAS 3046 - 68;

determinarea flexibilitatii, STAS 2312 -68 si altele.

VI.2.6.3. Defecte posibile la aplicarea materialelor peliculogene

In cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile prescrise apar o serie de defecte care pot constitui surse de litigii. In tabelul 3 sunt prezentate o serie de defecte si posibilitatile de remediere. Marea varietate a cauzelor generatoare de defecte impune cunoasterea amanuntita a proceselor si respectarea riguroasa a conditiilor de lucru.

Tabel - 3 - Cauze ce pot determina aparitia unor defecte la vopsire

Ambalarea produselor peliculogene finite se face în cutii metalice de anumite capacitati, bidoane sau butoaie confectionate din metal sau materiale plastice, în containere sau autocisterne metalice, functie de destinatie. Din anul 2001, conform H.G. nr. 530/7.06.2001 (M. Of. nr.327/18.06.2001), trebuie aplicata preambalarea produselor în functie de masa sau volum în recipienti de capacitate prestabilita. Astfel, dupa cum se poate observa si din standarde, ambalarea se face în recipienti metalici de 750 ml, 4 l, 20 l sau în ambalajul clientului.

Ambalajele trebuie închise etans pentru a fi asigurata calitatea si integritatea materialelor peliculogene în timpul transportului si depozitarii.

In general, vopselele, lacurile, gudroanele, colorantii, cernelurile, rasinile, plastifiantii, cleiurile conduc la deseuri periculoase. Acestea sunt cuprinse în Anexa Nr 1C din Ordonanta de Urgenta nr 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor.

In România clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a preparatelor chimice periculoase este aprobata prin Legea nr. 45/18.07.2001 [106].

Ambalajele sunt marcate cu semne pentru produse inflamabile si nocive

In cazul materialelor plastice STAS 12432-86 Materiale plastice. Evaluarea efectelor îmbatrânirii naturale si artificiale.

STAS 12471-86 Materiale plastice. Poletilena. Metode de determinare a stabilitatii la degradarea termooxidativa. STAS 6642-72 Materiale plastice. Incercarea la tractiune.

In cazul produselor din materiale plastice standardul roman SR ISO 11469/1998 prezinta urmatoarele reguli privind marcare, dupa cum urmeaza:

Un alt standard STAS 2366-69 Coloranti si pigmenti organici. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare, depozitare si transport.dupa cum ne arata si titlul ne da informatii privitoare la toate aceste etape în cazul colorantilor si pigmentilor.

Marfuri din sticla

Defecte posibile

Defectele aparute în masa de sticla au influenta asupra întregii productii ce se obtine dintr-un cuptor [ ] Luciana Cristea, Angela Repanovici, Studiul materialelor optice Partea I-a, Ed.Univ.Transilvania Brasov, 1999 Defectele constau din incluziuni gazoase, incluziuni de sticla în sticla si incluziuni cristaline. Incluziunile de sticla se pot prezenta sub forma de striuri fine (Fig. ), vine datorita neomogenitatii (Fig. ), valuri sau picaturi.

Fig. Incluziuni sub forma de ate Fig. Incluziuni sub forma de vine

Prezenta incluziunilor de sticla în sticla poate fi datorata neomogenitatii amestecului de materii prime, prezentei granulelor de cuart de dimensiuni mai mari care se dizolva lent sau portiuni care au stationat în coltul bazinului si care reintra în circuit. Fragmentele de refractare de dimensiuni mari care se dizolva greu pot da si incluziunile cristaline cu forme si dimensiuni diferite (Fig. ):

Figura 2.50 Fig 2.51

Fig. 2.52 Fig 2. 53

O serie de standarde STAS 2572-76, Articole de menaj din sticla calcosodica, suflate.Conditii tehnice generale de calitate STAS 5993-89 Sticla si produse de sticla. Terminologia defectelor cuprind numarul de defecte admise, reguli pentru verificarea calitatii, tipurile de defecte (de topire, de fasonare, de recoacere si calire, de prelucrare ulterioara a produselor, defecte care apar în timpul manipularii, depozitarii si transportului.)

Tabel - Defecte de aspect ale sticlei si a produselor din sticla

SR 13443:1999 Deseuri de sticla din articole de menaj-ambalaj. Conditii tehnice de calitate stabileste conditiile tehnice de calitate ale deseurilor de sticla, sub forma de cioburi, provenite de la producatorii de sticla si de la centrele de achizitii, în vederea reutilizarii acestora.

Marfuri din ceramica

Studiul sortimentului acestor produse se face prin analiza organoleptica si prin utilizarea instrumentelor simple de masurat

VIII. MARFURI METALICE

1. Semifabricate metalice, caracteristici de calitate

2. Expertiza marfurilor metalice

IX. MARFURI ELECTRICE SI ELECTRONICE

1. Expertizarea marfurilor electrice.

2. Expertizarea marfurilor electronice

Dezvoltarea fara precedent a chimiei a condus la realizarea pietrelor sintetice. Au fost obtinute strassuri, rubine artificiale, imitatii de chihlimbar etc.atât de asemanatoare celor originale încât falsificarea pietrelor pretioase a devenit o practica curenta. .Falsurile de chihlimbar, topaz, ametist, corindon nu mai sunt o noutate. Chiar si diamantele se falsifica, prin înlocuirea lor cu strassuri (cristale pure realizate de chimistul J. Strasser), cu zirconiu sau safir alb. Zirconiul poate fi confundat de cei neavizati cu diamantul, dar acesta este numai o piatra semipretioasa (prezinta 7.5 pe scara Mohs).

Metodele de recunoastere a falsurilor (organoleptic sau prin metode de laborator) presupun examinarea tuturor caracteristicilor acestor pietre pretioase.

Culoarea - determina, de regula, valoarea pietrei pretioase. Intensitatea culorii este, de asemenea, foarte importanta în aprecierea valorii si este codificata cu simboluri (VP - foarte palida, P - palida, ML - usor deschisa, M - medie, MD - usor întunecata, D - întunecata, VD - foarte închisa).

Pleocroismul - fenomen prin care are loc o modificare aparenta a culorii pietrelor, observabila când este privita din diferite directii. Fenomenul de dicroism presupune aparitia a doua culori, în functie de unghiul de privire. O alta proprietate a pietrelor pretioase de a-si modifica culoarea când sunt privite la lumina provenita din surse diferite, poarta denumirea de fotocroism.

Luminiscenta -fenomen prin care lumina înmagazinata de catre unele pietre pretioase prin mentinere la soare este, apoi, emisa la întuneric.

Marimea - este direct proportionala cu valoarea lor, dar si pietrele mici devin pretioase prin prelucrare (taiere, slefuire, gravare, sculptare) când se elimina o serie de mici defecte. Termenul de carat are, în acest caz, o semnificatie diferita fata de cel utilizat la metale pretioase si reprezinta o corelatie între piatra pretioasa si greutatea acesteia (1 ct = 200 mg).

Aspectul - este determinat de combinarea unor minerale în momentul cristalizarii (Lapis lazuli, piatra de cuart rutilat).

Asterismul - este un efect optic (stelute) ce apare, mai ales, în cazul cuartului.

Luciul - este datorat reflexiei si difuziei luminii. Pot exista diferite tipuri de luciu: adamantin, gras, metalic, matasos, mat.

Verificarea calitatii pietrelor pretioase

Calitatea pietrelor pretioase este determinata de patru factori denumiti cei 4 C (modul de slefuire, culoarea, claritatea si numarul de carate).

Modul de slefuire este dependent de forma sub care este prelucrata piatra pretioasa si de acuratetea prelucrarii.

Culoarea pietrelor pretioase si semipretiose este determinata de compozitia chimica. Exista mai multe scari folosite în aprecierea culorii (la diamante sunt 23 clase de culoare). Caracteristic pietrelor pretioase transparente este si claritatea, ce presupune ca nu trebuie sa existe incluziuni majore care sa afecteze stralucirea si scânteierile. In scara G.I.A. (Gemological Institute of America) exista 11 clase si subclase de claritate:

Verificarea calitatii marfurilor metalice

Verificarea marfurilor metalice se face o data cu receptia acestora. Aceasta presupune verificarea documentelor de însotire si a valorilor caracteristicilor specificate conform STAS-urilor, normelor interne, caiete de sarcini, contracte. Toate verificarile se fac pentru a preveni comercializarea marfurilor necorespunzatoare calitativ care ar putea periclita siguranta consumatorului. Tinând seama ca între marfurile certificate sau omologate si cele contrafacute nu pot fi facute, de cele mai multe ori, deosebiri, se considera ca solutia ideala de diferentiere ar fi etichetarea corespunzatoare. Mai grav este faptul ca multe din marfurile existente pe piata (cazul pieselor de schimb pentru automobile), chiar daca acestea beneficiaza de omologare RAR, nu îndeplinesc conditiile din standardele de calitate ale produselor originale. In acest sens s-a emis HG 1219/2000 privind masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto, completata cu ordinul 1006/2001 privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor sau pieselor de schimb si materialelor utilizate la vehiculele rutiere.

Marfuri metalice

STAS 10549-76 Protectia utilajelor contra coroziunii

STAS 12390-85 Pulberi metalice. Tipuri si conditii tehnice de calitate

N. Bâlba, A.Vasile, M.Alexandroaiei Lucrari practicesi calcule tehnico-economice la ul de Tehnologie Industriala si Calitatea Produselor.

STAS 9016-81 Acoperiri metalice. Determinarea rezistentei la coroziune.

STAS 10543-86 Acoperiri metalice cu staniu. Conditii de calitate

STAS 8260-82 Acoperiri metalice. Determinarea grosimii stratului de staniu prin metoda dizolvarii chimice.

STAS 6854-90 Acoperiri metalice. Determinarea grosimii stratului prin metoda cu picaturi.

STAS 6973-90 Determinarea porozitatii acoperirilor electrochimice pe otel.

Determinarea titlului obiectelor si bijuteriilor din metale pretioase

STAS 2901-91 Determinarea continutului de aur si argint

STAS 8907-3-81 Determinarea continutului de aur.

STAS 3321-88 Argint fin : calitati si metode de analiza.

Titlul reprezinta continutul de metal pretios dintr-un aliaj, exprimat în promile.

Pentru aur pot fi urmatoarele titluri: 375 ^o/_oo, 500 ^o/_oo, 583 ^o/_oo, 750 ^o/_oo, 850 ^o/_oo, 900 ^o/_oo, 958 ^o/_oo.

Pentru argint: 750 ^o/_oo, 800 ^o/_oo, 875 ^o/_oo, 916 ^o/_oo.

Continutul în aur poate fi exprimat si prin intermediul caratului (numarul de carate reprezinta numarul partilor de aur din 24 parti de aliaj).

Titlul = (numarul de carate x 1000) / 24

Nr carate = (titlu x 24) / 1000

I. Care este cantitatea de aur pur continuta într-un obiect de 14 carate, având masa de 10 g ?

m _{aur pur} = (14 / 24) x10 = 5,83 g

II Care este titlul unui obiect de aur de 14 carate ?

Titlul = (14 x1000)/24 = 583

III. Un obiect din aur contine 850 ^o/_oo . Câte carate are obiectul?

Nr carate = (850 x 24) / 1000 = 20,4

Un obiect din aur contine 958 ^o/_oo. Câte carate are obiectul?

Nr carate = (958 x 24) / 1000 = 22,99 = 23

DEZVOLTAREA INDUSTRIEI - FACTOR DETERMINANT DE POLUARE

1 Expertize privind poluarea mediului ambiant.

P O L U A R E A

1.Protectia mediului

Protectia mediului înconjurator reprezinta o prioritate esentiala a întregii omeniri. [127-135]. In conditiile economiei moderne, trebuie sa existe o conditionare reciproca între prosperitatea economica si protectia mediului si aceasta din simplul motiv ca, din nefericire, natura nu poate absorbi si recicla toate produsele reziduale existente, multe dintre ele dovedindu-se rezistente la descompunerea naturala. Nu numai produsele ci si serviciile au un impact major asupra mediului înconjurator. Operatorii din turism si clientii trebuie sa învete împreuna sa promoveze un turism responsabil d.p.d.v. social si al mediului înconjurator.

Studiile medicale arata ca este afectata grav sanatatea populatiei ca urmare a acumularii continue a poluantilor (amplificare biologica) si ca aplicarea tehnologiilor ecologice si a agriculturii ecologice ar fi solutia ideala pentru rezolvarea problemelor existente. Astfel, studiile existente arata ca o serie de compusi organici proveniti din zacamintele de carbuni inferiori prezenti în apa potabila, afecteaza grav sanatatea populatiei. De asemenea, alte substante chimice altereaza capacitatea de reproducere si induce raspunsuri imunologice neadecvate, anomalii de metabolism si comportament.

Inca din anul 1970 înfiintarea Agentiei pentru protectia mediului (Environmental protection Agency), prima agentie guvernamentala (din SUA) responsabila de protectia pamântului, aerului si apei, a fost un raspuns în vederea combaterii efectelor nefaste asupra oamenilor si a mediului, ale materialelor si substantelor periculoase (corozive, toxice, inflamabile). Ingineria genetica care aduce, de altfel, beneficii deosebite omenirii (teste medicale, vaccinuri, produse îmbunatatite, tratamente) poate conduce însa, si la situatii neprevazute în cazul în care tehnologiile nu sunt controlate corespunzator. Din acest motiv, legislatia europeana si organizatiile nou înfiintate (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) sau ONU prin programul UNEP, Agentia Europeana de Mediu (EEA)) au în vedere protectia mediului înconjurator si gestionarea datelor privind implementarea legilor mediului, în scopul evitarii dezastrelor ecologice. In România legea mediului, aprobata în 1995 (legea 137), presupune adoptarea a 17 legi sectoriale referitoare la activitati cu risc ridicat pentru mediu. Sistemul national de monitorizare integrata a factorilor de mediu, coordonat de Agentia nationala pentru Protectia mediului (ANPM) (conform HG 1626/23.12.2003), fundamenteaza tehnic politicile, stategiile si planurile de actiune în domeniul protectiei mediului, si are la baza conceptul privind "dezvoltarea durabila". Toate acestea sunt rezultatul politicilor de aparare a mediului înconjurator, urmare a primei Conferinte mondiale asupra mediului de la Stockolm din 1972.

Experienta lumii industrializate occidentale a demonstrat ca nu au ramas fara ecou Programele ONU asupra mediului, Conferinta de la Rio de Janeiro, Apelul de la Hanovra al Liderilor Municipali Europeni, si ca se pot obtine productii sporite concomitent cu reducerea poluarii.

2. Conceptul de poluare

Toate actiunile care au drept urmare ruperea echilibrului ecologic ce pot aduce daune sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor, pagube economice nationale sau mondiale prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati, prin activitati umane, înseamna poluare (poluo, polluere = a murdari, a profana).

Poluarea constituie procesul de deteriorare a unor echilibre din ecosfera prin modificarea pâna la valori toxice a concentratiilor unor factori de mediu existenti sau nou creati.

Poluantul este acel agent, acea substanta chimica si acel organism care se gaseste în mediul înconjurator într-o cantitate ce depaseste limitele oricarei actiuni umane dorite.

Gravitatea fenomenului de poluare rezida din faptul ca agentii de poluare ai mediului ambiant au o actiune cumulativa. Datorita ciclurilor naturale, prezenta unor substante într-unul din ecosisteme face ca, în final, acestea sa fie regasite în toate celelalte. Mediul înconjurator poate fi afectat ireversibil, în special, din cauza industriilor, a transportului, de functionarea marilor termocentrale.

Alaturi de binefacerile economice de necontestat (cresterea standardului de viata, productia de masa a unor bunuri, cresterea productivitatii muncii în industrie si agricultura, cresterea duratei medii a vietii) societatile puternic industrializate au creat probleme deosebit de grave ce au condus la adâncirea diferentelor dintre oameni, precum si dintre tarile dezvoltate si cele în de dezvoltare. Imbunatatirea calitatii vietii este umbrita de deteriorarea ambiantei umane prin epuizarea resurselor naturale, efectul de sera, schimbari climatice, deteriorarea stratului de ozon din stratosfera, desertificarea etc.

3. Tipuri de poluare si principalii

agenti de poluare

XI.3.1 Tipuri de poluare

Poluarea este o consecinta a activitatii umane si este determinata de factori fizici, chimici si biologici.

Poluarea fizica - poluare datorata substantelor radioactive. Dar poate fi si poluare termica sau datorata substantelor insolubile plutitoare sau sedimentabile, poluare sonora;

Poluarea chimica - datorata derivatilor carbonului, pesticidelor, metalelor grele, derivati ai azotului, sulfului, cianuri, acizi minerali sau organici, coloranti, pigmenti, grasimi, compusi fenolici;

Poluarea biologica - contaminarea microbiologica a mediilor inhalate si ingerate (bacterii si virusuri), modificari ale biocenozelor prin invazii de specii animale si vegetale.

Termenul de poluare se utilizeaza si în alte cazuri:

Poluarea agro-zootehnica - datorata reziduurilor animale, produsilor de eroziune ai solurilor, îngrasamintelor naturale sau sintetice, ierbicidelor, pesticidelor, precum si ai unor biostimulatori sau antibiotice

Poluarea menajera - dependenta de numarul populatiei.

Poluarea estetica - reprezinta degradarea locurilor prin urbanizare necivilizata sau sistematizare impropriu conceputa, amplasarea de industrii în biotipuri virgine sau putin modificate.

3.2. Agenti de poluare

Agentii de poluare afecteaza grav mediul înconjurator prin actiunea lor cumulativa. Din cauza industriilor, a transportului, datorita functionarii marilor termocentrale poluarea ramâne una din problemele cele mai actuale.

3.2.1. Poluarea aerului

Aerul este cel mai putin afectat, direct, de agentii de poluare (fata de apa sau sol) datorita miscarilor continue ale maselor de aer de la suprafata solului. Transportul poluantilor în straturile superioare ale atmosferei poate aduce, însa, grave prejudicii stratului de ozon (datorata halogenilor si derivatilor). Materialele pentru constructii sunt puternic poluante datorita industriei cimentului, de exemplu, unde au loc pierderi în atmosfera, de pâna la 25 % din totalul materiei prime utilizate, în cazul prelucrarii prin procedeul uscat, pierderi ce se reduc la jumatate, în cazul procedeului umed.

Traficul rutier polueaza chimic si sonor. Prin utilizarea benzinei clasice fiecare automobil elimina în aer cantitati însemnate de plumb. De aceea motoarele si echipamentele mijloacelor de transport trebuie sa corespunda emisiilor de noxe Euro 3. Cresterea severitatii legislatiei privind normele de emisii poluante si continutul de particule la motoarele Diesel a necesitat studii aprofundate privind combustibilii alternativi GPL (Gaze Petroliere Lichefiate) si GNC (Gaze Naturale Comprimate) [136] Decizia firmei Audi de a realiza un autoturism usor (din aluminiu) ce presupune economii de combustibili ar putea contribui, implicit, la reducerea emisiilor poluante si are si avantajul ca aluminiul poate fi reciclat [ 137]. Motoarele cu ardere interna Diesel au o pondere mare (45 %) în noxele ce sunt eliminate în atmosfera si sunt responsabile cu toxicitatea datorata continutului de sulf din combustibilii utilizati [138].

v     apa alcalina (dicarbonati de sodiu si magneziu);

v     apa calcaroasa (contine preponderent saruri de calciu);

v     apa sulfuroasa (hidrogen sulfurat si dioxid de sulf);

v     apa feruginoasa (saruri de fier).

Faptul ca apa naturala nu poseda calitatile cerute pentru industrie si cu atât mai mult ca apa potabila impune tratarea printr-un ansamblu de operatii pentru corectarea parametrilor, prin procedee fizice si chimice, pentru îndepartarea sarurilor de calciu si magneziu (dedurizarea), eliminarea sarurilor dizolvate (desalinizarea si deionizarea) si a gazelor dizolvate (degazarea).

se pot realiza cu ajutorul schimbatorilor de ioni (zeoliti si permutiti) care au rolul de a retine ionii de calciu si magneziu din apa, eliberând în schimb ionii de Na⁺, K⁺, H⁺. Caracteristica esentiala a schimbatorilor de ioni este capacitatea regenerarii lor (prin tratare cu o solutie saturata de NaCl) ceea ce face posibila utilizarea lor în multe cicluri.

Aceasta se realizeaza prin decantare, degazare, coagulare, filtrare si sterilizarea apei.

RAPORT DE EXPERTIZA

Preambul

Subsemnatul cu domiciliul în Iasi, Str..., Sector .., localitatea..., având locul de munca la .... si expert evaluari în expertize judiciare si extrajudiciare cu carnet de expert seria ...nr.../.., eliberat de Ministerul de Justitie, numit expert în litigiul care formeaza obiectul dosarului nr.../.., în baza citatiei nr.../..., emisa de Judecatoria ..., consemnez în prezentul raport rezultatul sarcinii ce mi s-a încredintat de catre Instanta de Judecata

Scurt istoric al litigiului

a prin domnul ....în calitate de administrator al societatii, legitimat cu B.I. seria ..nr. ..., emis de Politia..., la data de ....

Pârât : , cu sediul social în..., B-dul ...Nr ., Sector .., Judet .., reprezentata prin domnul ... în calitate de Director executiv economic, legitimat cu B.I. seria ..nr...., emis de Politia ..la data de ....

In urma studierii dosarului s-au putut constata urmatoarele :

întocmit de gestionarul depozitului, în prezenta reprezentantului contabilitatii si al reprezentantului Laboratorului de inspectie si încercari.

cauzele degradarii peliculei de vopsea si

imprejurarile care au condus la aparitia exfolierilor pe zone extinse.

conditiile climatice în momentul ambalarii la firma producatoare;

conditiile de depozitare si transport ;

Procedura investigatiilor

... Investigatiile au fost prevazute pentru data de ..... si respectiv ..., la sediul societatii reclamante si pârâte, data de întâlnire comuna .... fiind la sediul , ora ....

Reprezentantul invitat al a fost desemnat în persoana domnului ...... în calitate de administrator, identificat cu .. Seria ... nr. ....., emis de Politia ... la data de .....

R_p - rezistenta peliculei, B - bun, M - mediu, S - slab, FS - foarte slab.

Tabel 8 - Caracteristici de calitate ale produsului lichid (A) si

ale peliculei (B)

Analizele realizate trebuie prezentate în detaliu conform STAS-urilor specificate mai sus.

Concluzii

Receptia a fost realizata superficial si nu s-a efectuat chiar în momentul intrarii marfii în depozit.

Rezultatele obtinute prin relizarea vopsirii martor utilizând vopsea din lotul ... din care exista o contraproba la producator precum si din cea ramasa în magazinul societatii reclamante sunt corespunzatoare calitativ.

Produsele nu au suferit nici o modificare calitativa pe timpul depozitarii fapt confirmat prin similitudinea rezultatelor obtinute prin analiza cu cele înscrise în Buletinul de analiza nr../. . emis de laboratorul furnizorului conform standardului de firma.

Din discutiile cu martorii a rezultat faptul ca nu s-au respectat în totalitate conditiile de realizare a vopsirii conform standardului de firma si nu au fost îndeplinite conditiile climatice prescrise.

Borderou de anexe

1.Cerere de actionare în litigiu

Documente operative

Documente care reglementeaza relatiile contractuale dintre parteneri

1.Contractul nr. ../..

2.Anexa la contract nr. ../..

3.Grafice de livrari .../...

4.Nota de comanda nr../.

Documente de livrare-primire

1.Factura fiscala nr. ../.......

2.Aviz de însotire a marfii nr../...

3.Nota de receptie si constatare diferente nr../.....

Documente de transport

1.Foaie de par nr. ../..

2.Scrisoarea de trasura nr. ../..

Documente care atesta calitatea lotului de marfa

1.Buletin de analiza nr../..

2.Fisa tehnica nr ../..

3.Standard de firma ../...

Analiza Raportului de expertiza

Analiza consta, într-o prima etapa, în verificarea respectarii prevederilor legale referitoare la expertiza (verificare formala) urmata de verificarea continutului stiintific (verificare de fond sau substantiala) [145].

Analiza raportului de expertiza este realizata de catre specialistul în problemele circulatiei tehnice a marfurilor si un exemplu este prezentat în cele ce urmeaza [85].

Subsemnatul ....... economist în cadrul .... în urma analizei raportului de expertiza în care reclamanta este firma noastra, refer urmatoarele:

raportul contine toate sectiunile prevazute în raportul de expertiza;

situatia existenta care a generat litigiul a fost bine înteleasa de catre expert care a explicat-o cu deosebita precizie;

au fost retinute principalele aspecte ale litigiului. Au fost folosite rational mijloacele de documentare existente la firmele în cauza. A fost utilizat un material documentar adecvat, la zi;

procedura investigatiilor referitoare la invitarea partilor la desfasurarea investigatiilor, întocmirea procesului verbal la care partile nu au formulat obiectii, a fost corecta;

în sectiunea constatarile expertizei au fost consemnate documentele ce atesta calitatea produsului analizat atât la firma producatoare, cât si la primirea de catre firma noastra;

au fost întreprinse toate investigatiile necesare atât la firma producatoare cât si în depozitul societatii noastre;

verificarile calitative efectuate sunt deosebit de cuprinzatoare si sunt sustinute de certificatele de analiza eliberate de laboratoare acreditate;

concluziile rezultate în urma investigatiilor efectuate sunt corecte;

raportul este însotit de borderoul de anexe în care sunt enumerate documentele ce au stat la baza investigatiilor, precum si anexele;

raportul este datat, semnat si parafat pe fiecare pagina.