Mandeismul
A) Din punctul de vedere al istoriei, mandeismul apare ca o secta
religioasa gnostica, în Irakul de sud si în Iran. Termenul gnosticism
provine de la cuvântul grecesc gnosis gnoseos, cu mai multe semnificatii
de-a lungul istoriei sale: cunoastere, perceptie senzoriala sau cunoastere
ezoterica. Clasicii heleni dadeau acestui termen sensul de cuprindere
rationala a unui obiect când subiectul se întâlnea pentru prima data cu
el226. Termenul gnosis semnifica atât cunoasterea, cât si actul cunoasterii,
cunoastere ce-l are ca obiect în primul rând pe Dumnezeu (Dumnezeul
adevarat), apoi întreaga existenta si sinele. Acest proces de cunoastere
seamana mai degraba cu o iluminare decât cu un act rational. Ideile
fundamentale ale gnozei sunt: 1) mântuirea prin cunoasterea lui
Dumnezeu (mântuirea prin cunoastere) si 2) nu-l putem cunoaste pe
Dumnezeu decât prin Dumnezeu (ideea harului).
Mandeismul are 8000 de credinciosi astazi. El a aparut în secolul
al II-lea î. Hr. Manda înseamna "cunoastere".
B) Izvoarele sunt anonime, fiind vorba de niste scrieri din secolul
al VII-lea d. Hr.: Ginza (Tezaurul), Sidra Rabba (Cartea mare),
Sidra a Jahia (Cartea lui Ioan) si Qolasta (Liturghiile), cuprinzând
rugaciunile si regulile de urmat în ceremoniile religioase ale botezului si ale
înmormântarii.
C) Cosmogonia în mandeism se caracteriza prin conceptia ca lumea
a fost creata din fiinte ceresti ce au iesit din Marele Mana. Lumea nu este
buna, pentru ca e plina de suferinta.
D) Doctrina religioasa de baza era dualismul, completat cu un
politeism discret. Dualismul domina conceptia religioasa în mandeism.
E) Pantheonul zeilor era sarac. Exista la baza o învatatura despre o
divinitate suprema numita Marele Mana Regele luminii sau Prima viata
Soarele era socotit o divinitate raufacatoare, ca si luna si planetele.
226 Rudolf Bultmann, Gnosis - The Gnostic Usage, în Gerhard Kittel,
Teological Dictionary of the New Testament, vol. I, Michigan, W. B.
Erdmans Publishing Company, 1978, p.688-715.
F) Cultul se desfasura în temple mici, unde intrau doar preotii.
Credinciosii ramâneau afara. Preotii si preotesele purtau haine albe,
curatenia fiind esentiala. Kusta era declaratia solemna a neofitului ca era
credincios învataturii mandeene. Rugaciunile se faceau zilnic dimineata.
Mandeismul are unele influente asupra crestinismului. Kurt Rudolph
arata ca botezul se petrece de mai multe ori în mandeism spre deosebire
de crestinism, iar daca mântuirea crestina este eliberarea de pacat, cea
mandeana e o eliberare de puterile demonice. De asemenea, el considera
ca dualismul mandean deriva din maniheism227.
G) Ritul funerar ilustra conceptia, ca si în mazdeism, ca se
desfasoara o lupta între lumina si întuneric, dar în fiinta omului. O alta
caracteristica este interzicerea doliului.
H) Sufletul se gaseste în trup ca într-o închisoare si tinde sa se
elibereze de el. Lamentatiile nu-si au rostul deoarece este bine ca sufletul
se elibereaza de trup.
|
