Metodele proceselor simple

1.Metodele proceselor simple

a)Metoda succesiva (MS) impune ca executia procesului simplu sa se realizeze prin trecere succesiva de pe un sector pe altul invecinat pana la realizarea obiectului. te=durata de executie a procesului simplu.Avantajul metodei e ca se fol o sg formatie de lucru la care se asigura continuitate.Dezav e ca se obt durata cea mai mare de lucru fata de celelalte metode. b)Metoda paralela (MP) impune ca procesul simplu sa se declanseze concomitant pe toate sectoarele de lucru.Avantajul este durata cea mai redusa de executie.Dezav este nr maxim de formatii de lucru pana la egal cu nr de sectoare.Reducerea duratei de executie e direct prop cu nr de formatii de lucru folosit. c) Metoda succesiv paralela (MSP)-dupa repartizarea fiecarei formatii de lucru in nr de sectoare invecinate,formatiile de lucru intra succesiv la executia procesului simplu pe sectoarele repartizate a.i. sa se asigure pe anumite perioade executia procesului simplu in parallel pt formatiile de lucru. d) Metoda parallel succesiva(MP-S)=formatiile de lucru declanseaza concomitant executia procesului simplu,trecand succesiv de la un sector la altul pe sectoarele repartizate. e) MLEI - se stabileste modulul de ritmicitate Kr; te=t+Kr(z-1)

Metodele proceselor complexe

a) Metoda succesiunii MS I =impune trecerea succesiva de la un process simplu la altul dupa finalizarea fiecaruia in parte,asigurandu-se continuitatea fiecarui process simplu prin trecerea succesiva de pe un sector pe altul.Avantaj-se asigura continuitatea de proces simplu.Dezav-intreruperi mari pe sectoare intre procesele simple alaturate.Nu se recomanda la lucrarile de terasamente.

b) MS II-asigura continuitatea pe sector in parte prin trecerea succesiva de la un process simplu la altul,iar sectoarele intra in executie pt procesul complex in mod succesiv.Avantaje-se asig continuitatea pe sector;se preda ritmic la o anumita perioada sectoarele realizate pe sectorul complex.Dezav-intreruperi mari ale formatiilor de lucru

Metoda in lant-se aplica pt obt unei durate mai reduse fata de metoda succesiunii si cu acelasi nr de formatii de lucru ca la metoda succesiunii.Ea pleaca de la met succesiunii,apropiind procesele simple alaturate intre ele a.i. sa se indepl 2 conditii de baza:san u se suprapuna cele 2procese simple alaturate pe niciun sector si sa se asigure sincronizarea intre doua procese simple alaturate pe cel putin 1 sector sa se asig ca in acelasi moment sa se finalizeze un process simplu sis a se declanseze procesul simplu urmator.Sincronizarea se asig prin procedeul graphic sic el ananlitic.Se suprapune hartia transparenta peste hartia procesului anterior a.i. sa coincide axa;se da o miscare de translatie a hartiei transparente pana cand e asig sincronizarea;pe primul sector vom avea un decalaj reprez perioada intre mom finalizarii procesului simplu I sic el al declansarii urm process simplu pe primul sector.

Lantul ritmic=ritmurile de lucru ale proceselor simple sunt egale pe sectoare.Indicii de calitate:Td=perioada de dezv cuprinsa intre mom declansarii primului si ultimului process sim 717f55h plu pe primul sector.Ts=perioada de stabil,cuprinsa intre mom inceperii ultimului process sim 717f55h plu de pe primul sector si finalizarii ultimului process sim 717f55h plu de pe ultimul sector.Tr=perioada de restrangere,cuprinsa intre mom de incepere sis f procesului simplu de pe ultimul sector.Ca resurse se iau in considerare resursa umana;functie de natura si volumele de lucrari pot fi luate in considerare resursele tehnice,materiale,in special tipuri pretul unitary ridicat sau consumuri f mari.

Metoda paralela-consta in declansarea procesului complex pe toate sectoarele sau nivelele de lucru concomitant,executandu-se in parallel prin desf succesiva de la un process simplu la altul.Avantajul e ca se obtine durata de executie cea mai redusa fata de celelalte metode.Dezavantaje:necesita un nr mare de formatii de lucru nfl=p*z;aglomerari massive de resurse necesare a fi procurate in intervale scurte de timp;spor mare de cheltuieli indirecte,inclusive cheltuieli pt forta de munca suplimentara,cand beneficiarul impune termen redus si asigura sursele financiare suplimentare sau reactualizarea procesului complex in cazul constatarii ramanerii in urma pt procesele simple.

Tept I=A=2

2.Parametrii organizatorici util in programarea exec lucrar.

a)Param organiz in spatiu(locul de lucru,sectorul de lucru si frontal de lucru).Locul de lucru e spatial,supraf sau L unde isi desf active o formatie de lucru.Cand se obt o productive mare,se vb despre loc optim de lucru.Marimea locului optim de lucru se stab functie de rez obt la lucrari similare.Sectorul de lucru e parametrul cel mai usual in programare si e acea portiune dintr-un obiect de ctie care se poate realiza cu continuitate de o formatie pt un proces simplu.Frontul de lucru reprez o portiune dintr-o lucrare la care sunt create conditii prin operatii pregatitoare pt executia in timp a proceselor simple de ctie-montaj.

b)Parametrii cantitativi:cantitatea de lucrare,volumul de munca,intensitatea productiei.Cantit de lucrare se stab la fiecare process simplu si pt fiecare sector de lucru a obiectului de ctii.Volumul de munca se exprima in ore si reprez durata necesara executarii cantitatii de lucrare.V=Q*NT.Intensitatea prod reprez cantit de lucrare realizata de o formatie de lucru pe durata unui schimb de lucru. I=Nfl * ts * NP * in.Pentru procesele simple manuale in=1,10,iar pt cele mecanizate in=1,05.

c)Parametrii organizatorici in timp:ritm de lucru(t)=perioada de exec a unui process simplu pe un sector t=Q/I ; t=Q/ Nfl*ts*NP*in ; NP=1/NT.Pasul lantului Pl=perioada cuprinsa intre momentele declansarii na doua procese simple alaturate pe acelasi sector.Reprez grafica a proceselor simple sau complexe se numeste ciclograma.Modulul de ritmicitate =perioada cuprinsa intre momentele finalizarii ale aceluiasi process simplu pe doua sectoare invecinate.

Particularitatile si influenta lor asupra programarii si organizarii

Lucrarile de ctii-montaj au ca scop obt ctiei.Lucrarile care sunt grupari de operatii sunt realizate cu aj unor procese de productie;a)proces tehnologic,in care au loc transf directe si nemijlocite ale resurselor materiale prin operatii si mijloace tehnice.Procesul de prod poate fi elementar(grupare de operatii de aceiasi natura),simplu(grupare de procese elementare grupate pe criteriu tehnologic) si complex(grupare de de procese simple pe criteriu ctiv).Programaea se face la procesele simple,dar in special la procesele complexe.

b) latura de munca-proces de munca ce consta in participarea efectiva a resurselor umane,a fortei de munca direct productive,la procesul tehnologic.Alte particularitati:-se fol multe tipuri de resurse si un grad de complexitate ridicat la alegerea lor si la stabilirea ritmului de lucru.Pt maj tipurilor de ctii,acestea au greutate mare. - fiecare produs are un character unicat,prin amplasament,conditii geotehnice si orientare geografica.Principii utilizate in programare si organizare:principiul continuitatii(asigura conditii pt desf proceselor si active fara intreruperi sau stagnari);princ uniformitatii si ritmicitatii(crearea posibilt de a folosi uniform forta de munca,utilaje si mijloace de transport din dotare);princ respectarii legaturilor dintre activitati si procesele simple(legaturile sunt de ordin tehnologic in special,dar si de ordin organizatoric sau conditional);princ sincronizarii(e aplicabil la procesele complexe si la folosirea metodei in lant pt programarea executiei).

3. Procedee pt reducerea duratei de executie det cu metoda in lant.

Se pot folosi 3 procedee:

1)diminuarea termenilor din formula lantului

Varianta cea mai fav=diminuarea sau chiar anularea decalajelor dintre procedeele simple. Se realiz prin egalarea ritmurilor de lucru pe procedee simple. Daca apelam la formula lantului ritmic perfect:

=(2+p-1)t

2)folosirea pt procesele simple cu ritmuri de lucru mai mari a 2+3 schimburi pe zi. In mod normal nu se recomanda folosirea acestui procedeu. Atunci cand tehnolog impune ca un process sa se execute cu cont pe o anumita sect (ex: bet fara intrerupere a unui element de constr) si la reactualizarea lantului at cand se constata pe parcursul exec ramaneri in urma este folosita aceasta metoda.

Dezavantajele acestui procedeu constau in:

-suplimentari de resurse umane

-cheltuieli suplimentare pentru iluminat

-amenajari suplim pt iluminat

-amenajari suplim pt organiz de santier

-s-ar putea det calitatea indoielnica pt lucr executate in schimb de noapte

3)modularea lantului

Consta in utilizarea pt procesele simple de durate mai mari a 2 sau mai multor formatii de lucru care intra pe sect invecinate succesiv asig un modul de ritmicitate constant si specific fiecarui process simplu in parte.

Avantajele procedeului:

-se det o durata de exec cu mult mai mica fata de cea rezultata prin met sect si folosind acelasi nr de formatii de lucru

-se asigura respectarea principiilor program si organiz exec process complexe:

- al cont atat pe PS prin trecere succesiva a fiecaruia de la un sector la altul cat sip e sect intre PS in special at cand se elim δ². Sugestiv se respecta si celelalte principii: al leg dpdv tehnolog, al unif prin asigurarea unei inc unif pt formatiile de lucru si a exec ritmice a sect de lucru pe fiecare PS in parte.

-Sunt asig cond de realizare a unor cant de lucrari relative constante pe perioade lungi de timp. Ac conduce si la posib de ↑ productive, implicit a reducerii duratelor si al calificarii resursei umane.

Pregatirea obiect costr si al PC

Dupa analiza doc tehnico-econ si a capac proprii a firmei de exec obiectul de constr se va imparti in sect sau nivele de lucru in fct de caracterul constr a.i. sa rezulte un nr mare de sect cu cant egale de lucrari intre ele. La impartirea in sect se va lua in consid atat cal constructive a ob de constr cat si functionalitatea lui si nr de formatii de lucru avut la dispozitie. Dupa analiza PC se vor grupa op simple tehnolog pe un flux tehnologic logic impus de doc de pr a.i. sa rezulte un nr mic de PS si repetabile pe toate sect sau nivelele. Dupa stab nr de sect si PS =>se elab fise tehnologice.

O fisa gen caracteristica intregului PC:

- decrierea PS in ordine tehnologica

- nr de sect si cant de lucru pe acestea

- nr de formatii de lucru

- conditii tehnice pt materiale, inclusive cu trimitere la standarde

- cond tehnice de exec

Fiecarui PS ii corespunde o fisa thnolog specifica. In cadrul ei se descriu detaliat op tehnolog compon, materialele utilizate, mentionandu-se si abaterile min si max admise in cf cu reglem in vigoare, sch de mecanizare, organizare a locurilor de munca si grafice de esalonare. Pt elim repetabilitatii in faza PS in fisa generala se descriu portile comune, inclusiv masurile de protectia muncii si graficul general de exec a lucrarilor.

La schema de organizare vor fi specificate:

-frontul de lucru optim pe sect

-poz depoz provizorii pe materiale cu marimea max a stocului, traseul acestora pana la locul de punere in aplicatie si locul optim de lucru pt fiecare executant indiv,

La schema de mecanizare:

-poz utilajului

-raza de act a acestuia

-principalele caract tehnice

-productiv medie

-detalii referitoare la pers de deservire a utilajului

4.Metodele analizei drumului critic

1. Pert - CPM

2. MPM (met potentialelor Metra)

Sunt aplicabile oricarui gen de active (productie, alte dom econ-soc)

-prin reprez lor specifica se da o imagine de ansamblu a tuturor active si se scot in relief principalele activ de care depinde in mod direct durata totala

-met permit optimizarea usoara a duratei de executie incadrandu-se in termenele intermediare si finale prevazute in contractesau specif de benef investitori, precum si optim resurselor mat si umane

-se poate automatiza calc prin folosirea unor programe de calc automat performante

Elem caracteristice ale metodei:

→activitatea I

-de actiune

-conditionala

-fictive

Activ de actiune consuma resurse, in special umane si are durata de timp de reg obtinuta prin calcul. Este aplicab activ masurabile

Pt activ nemasurabile durata se stabileste pe baza experientei capatate la alte lucrari similare. O activ poate fi o grupare de op tehnologice simple sau PS sau PC sau o portiune dintr-un ob de constr sau chiar un ob de constr in intregime at cand se pr realizarea unei amenajari complexe care are in compon mai multe elem de constr.

Activ conditionala este specific tehnolog (ex: asteptarea pt intarirea betonului), dar poate fi si de ordin organizatoric (obt unor resurse). Ele au durata, darn u consuma resurse.

Activ fictive nu consuma resurse, nu au durata. Se pot folosi doar la met Perth sis cot in evid leg dintre active desf in II.

Activ este delim de faza sau elem.

→eveniment-faza: mom in perioada de desf a activ in care poate sa se declanseze o activ resp sa se finalizeze. Ele sunt reprezentate in nodurile retelei i=0→n (0-nodul de inceput al tuturor activ, n-nr total de noduri, nod de sfarsit). La numerotarea nodurilor se tine cont ca sageata activ sa fie in toate cazurile orientata de la un nr mai mic spre un nr mai mare.

→leg: interconditionarea dintre 2 sau mai multe activ in mod direct. Astfel ca pt orice activ vom avea una sau mai multe activ ant si una sau mai multe activ urmat, excluzand activ de inceput cu leg directa la nodul 0 si de sfarsit cu leg directe la nodul de sf.

.........si pot fi minime si maxime. Fiecarui evenim i ii corespunde un termen minim si reprez cel mai devreme momentin care pot sa inceapa activ care au ca faza sau evenim de inceput faza i si termene max reprez cel mai tz mom in care se pot finaliz activ precedente fazei sau even i. Termenii min se calc de la faza initiala a graf in retea spre faza finala, prin adaugarea duratelor de exec activ de pe acel traseu. Termenii max se calc de la modul final spre cel initial prin scaderea duratelor activ de pe acel traseu → drumul: traseu intre modul initial si final printr-o serie de activ la care suma duratelor acestora reprez lung drumului. .

Din dr posib drumul cu durata cea mai mare sn drumul critic. Ac durata este si durata totala de exec a lucr. Pe acest drum activ sn critice si sunt reprez de sageti duble. La modul la care se poate ajunge prin mai multe trasee termenul min este egal cu cel mai mare rezultat det prin suma duratelor activ pe aceste trasee, pt a indeplini cond ca activ urmat acestui mod sa inceapa dupa finalizaera tuturor activ modurilor.La termul max pt nodul la care se ajunge prin mai multe trasee aceasta va fi egal cu cel mai mic rezultat det prin scaderea duratelor activ de la nodul final spre cel initial de pe acele trasee, deoarece altfel s-ar depasi durata totala a exec lucr in special pt activ care urmeaza acestui nod.

→ Graficul retea: transpunerea grafica a activ

→ Rezervele de timp: intervale prin interm carora se poate intarsia sau prelungi durata fara a infl durata totala de exec a lucr:

-rez totala Rt_I care nu infl termenul max de sf al activ

-rez libera Rl_I nu infl termenul min al fazei de sf al activ

-rez indep Ri_I nu infl termenul min al fazei de sf al activ, dar activ se declanseaza in termenul max al fazei de inceput.

5.Et de elab a grafic de retea la met Perth

1.Studierea doc de pr si a cond proprii de exec a lucrarilor. Se stab inclusiv prin det de inf de la benef, pr si furnizor resurse tehnice (mat si utilaje), data de incep a lucr, termenul de punere in fct (eventual termene interm), posib de procurare a resurselor, posib de acop din surse proprii a resurselor umane si eventual utilaje.

2.Stab activ prin luarea in consid inclusiv de op preg aproviz, trasare lucr, confect semipefab si prefab sau op auxiliare ca receptie, verif si intocmirea listei de activ. Se stab duratele activ. La nodurile de pe dr critic elem sau fazele au termenii min=termenii max

3.Stab leg dintre activ

4.Trasarea graficului retea: se vor transpune grafic activ si leg dintre ele respectand urm cerinte:

- sa se det un nr min de noduri posib si sa (7) un sg nod initial si final.

- sa rezulte un nr min de intersectii de trasee

- fiecare activ sa aiba orientate sageata de la un nr mai mic spre un nr mai mare al fazei de sf a activ.

5.Calculul graficului retea: evidentierea drumurilor posib, stab drumului sau drumurilor critice evid activ critice, calculul termenilor min si max in noduri

6.Calculul rezervelor de timp pt activ necritice.

Metoda analizei drumului critic

Metoda potentialelor metra

Activitatile se reprezinta in grafic in nodurile retelei avand urmatoarea configuratie.

d_i=durata activ

t_i^mi=termenul minim de incepere a activitatii

t_i^mt=termenl minim de terminare

t_i^mt= t_i^mi+d_i

t_i^Mt=termenul maxim de terminare

t_i^Mi=termenul maxim de incepere

t_i^Mi= t_i^Mt-d_i

R_ti=rezerva totala a activitatii R_ti= t_i^Mt- t_i^mt

Legaturile dintre activitati sunt reprezentate pe arcele graficului retea prin sageti orientate in sensul respectarii fluxului tehnologic sau a conditiilor organizatorice, fiind caracterizate prin perioade.

Avantaje : 1) se poate scurta durata totala de executie a lucrarilor prin permiterea declansarii activitatii urmatoare, inaintea finalizarii celei in desfasurare, atunci cand frontul de lucru este asigurat iar form. De lucru nu se deranjeaza reciproc si sunt asigurate conditiile de respectare a normelor si masurilor in securitatea si sanatatea muncii.

2) intrerupere intre cele doua activitati

Permite luarea in considerare a asteptarilor tehnologice sau organizatorice, deci pot fi eliminate activitatile de asteptare.

Stabilirea conditionarilor se face d.p.d.v tehnologic sau organizatoric.

t_j^mt≥ t_i^mt   

Se revizuiesc conditionarile intre activitatile de pe traseele in care se ajunge la aceasta activitate.(cand nu se indeplineste conditia).

Alta conditie impusa de metoda

Temenul maxim de terminare a activitatii finale t_F^Mt=cu cel mai mare term. dintre termenul minim de terminare ale acestor activitati.

t_F^Mt=max(t_F^mt )

Dupa finalizarea calculului term. pe cel putin un traseu tb. sa existe pt. activitatile de pe acel traseu urmatoarele : -Termenul de incepere minim si maximi egali; -Termenul de terminare minimi si maximi egali ;-Rezerva totala zero ; -Pe acest traseu se afla drumul critic.

6.Etape de elaborare a graficului retea

I)faza calitativa :-stabilirea documentatiei de proiectare si culegerea de informatii de la beneficiar, investitor, proiectant si furnizori de resurse, culegere de informatii de la firmele viitare asocite sau viitorii subantreprenori.

-intocmirea listei de activitati luandu-se in consideratii si activitatile pregatitoare sau auxiliare reprezentate prin operatii premergatoare de contractare cu furnizorii sau firmele asociate sau subantreprenorii, operatii de eliberari de teren, trasarea lucrarii, de lucrari de organizare de santier, de confectionari prefabricate sau confectii metalice si de tamplarii, ap. de receptie lucrari si control urmarire executie- lucrari.

-Stabilirea leg. directe dintre activitati simple si multiple

-Transpunerea grafica a activitatilor si legaturile asociate intre nodul S si F.

II Faza cantitativa

-Stabilirea prin calcul sau apreciere a duratelor activitatilor, -Stabilirea perioadelor conditionarilor resp. conditi proc. tehnolog. si conditii de organizare de lucr. , -Transpunerea grafica a duratelor si T si calculul termenelor minim si maxim si a R_ti

-Verificarea respectiv conditiile impuse de metoda, stabilirea drumului sau drumurilor critice

-Compararea duratei obtinute cu termenele de punere in functiune. Se reia parcurgerea etapei - in cazul depasirii

M. prin elaborarea graficului calendaristic

(de esalonare a lucrarii, sau graficul Gantl)

In cazul in care nu se folosesc metode de program initial pentru elaborarea acestui grafic sunt necesare operatii premergatoare intre care :

-Stabilirea activitatilor sau lucrarilor a duratelor acestora de executie. In cazul in care este necesara si alocarea resurselor se stab. si consumurile zilnice de resurse pe activ sau lucrari.

-In esalonarea activ. e reprezentata printr-o linie dreapta continua intre term. minim de incepere sau term. apreciati sau stabiliti prin grafic retea in cazul folosirii metodelor de progr.

-Esalonarea se face si pe costuri

-Pentru alocarea resurselor se stabilesc cantitatile de resurse zilnice

-Stabilirea ansamblului de resurse se face in functie de cantitatea de lucrari sau activitati Q_i .

-Norma de consum pe tip de resursa NC_r

-Durata activitatii d_i

C_r=Q_i*NC_r

Consum constant zilnic de resursa

Nivelarea resurselor

Procedee :Dupa calculul consumului mediu de resurse

se transfera cantitatea de pe perioadele de varfuri de peste nivelul mediu a resurselor spre perioadele de consum mai redus util. Iar rezervele totale ale activitatii in desfasurare pe aceste perioade prin intarzierea inceperii activitatii in perioade de vf initial sau prin marirea duratelor de executie care conduce la micsorarea consumului zilnic de resursa pe activitate.

7.Diferente metode drum critic

Lista de activitati - functie de executie concomitenta a 2 sau mai multe proiecte, se poate face o detaliere a activitatilor de 3 tipuri: grosiera, medie si fina, astfel in cat sa rezulte un nr acceptabil de activitati, usor de programat si de urmarit pe perioada executiei lucrarilor. Daca la CPM duratele se calc de cantitati masurabile, se stabileste orientativ pe baza experientei organizatorului, la metode PERT se det durata de executie a unor activitati nemasurabile cu relatia de=do+4dpr+dp/6. do - durata cea mai optimista si dpr durata probabila. Metoda permite stabilirea duratelor de executie si pe baza costurilor.

Daca Pr<25% - riscul de a nu atinge termenul de lucrare. Daca Pr = 40-60% - durata programata este justa. Daca Pr>60% - se va obtine sigur durata contractata, dar sunt antrenate canttati mari de resurse pe perioade scurte.

La reprez grafica, diferenta dintre metodele CPM si PERT consta in legarea nodurilor.

Activ fictiva scoate in evidenta legaturile tehnologice pe flux sau conditionari organizatorice. Daca intre doua noduri avem o activ oarecare si noduri intermediare poate avea loc in paralel desf mai multor activitati care au ca nod final nodul J.

Activitatile fictive conditionale se folosesc la integrarea retelelor, cunoscand 2 sau mai multe grafice retea, in cazul executiei in paralel a mai multor lucrari de c-tii-montaj.

Condensarea unui grafic retea consta in micsorarea nr de noduri de activitati prin comasarea unor activitati necritice aflate in succesiune directa, neinfluentand nodurile cheie ale retelei: cele marginale si cele de la drumul crisit.

La integrarea graficelor retea, cand o firma are 2 sau mai multe proiecte, se elaboreaza grafice distincte fiecarui proiect si se comaseaza in scopul urmaririi mai usoare a executiei lucrarilor si a repartizarii uniforme a resurselor de la un obiect la altul. Procedeul de comasare este prin alaturarea celor 2 sau mai multor grafice si crearea unor noduri de jonctiune intre ele, in pozitii de legaturi tehnologice sau conditzional organizatorice, otinandu-se un sg grafic retea, zonat pe blocuri, separarea intre blocuri gacandu-se prin nodurile de jonctziune, de regula renumerotandu-se nodurile cand se fol metodele CPM sau PERT.

Metodele din ADC au urmatoarele caracteristici principale comparativ cu metodele statice aplicate la procesele complexe: prezentarea in detaliu a activitatilor, respectand legaturile tehnologice (succesive si in paralel) si conditionari organizatorice:

-evidentierea lucrarilor de case depinde in mod direct durata totala stimata ce se va incadra in durata planificata

-folosirea metodelor de programare permite usor optimizarea duratelor de executie a lucrarilor si in mod deosebit optimizarea prin nivelare a folosirii resurselor

-permit o urmarire si un control operativ al def sau executiei lucrarilor DCN inclusiv actualizarea duratelor in cazul aparitiei unor factori perturbatori

-obtinerea de rapoarte periodice asupra modalitatii de folosire a resurselor uniforma si a executiei ritmice a lucrarilor

-metodele ADC permit prin programe de calcul automat obt unei durate optime si asig avantajelor specificate anterior.

Exemplu cladire D+P+E+M: trasare lucrare A1 1zi, organizarea A2 3zile, aprovizionarea cu materiale A3 1zi, sapaturi T1 2zile, confectzionarea armaturii C1 3zile, beton egalizare B1 1zi, armatura fundatiei D1 3zile, cofrare E1 2zile, betonare fundatie B2 1zi, tratarea betonului dupa turnare 3zile, izolatii I1 2zile, umpluturi U1 2zile, armare pereti demisol D2 4zile, cofrare E2 5zile, betonare pereti demisol B3 1zi, tratare beton demisol 5zile, izolatii I2 3zile, umpluturi U2 2zile, cofrare pt planseu E3 4zile, betonare B4 1zi, tratare beton 7zile.

8.Managementul resurselor

Resursele umane - cea ce coordoneaza planifica programeaza si urmareste executia lucrarilor din care fac parte si personalul din conducere; - care actioneaza nemijlocit asupra resurselor materiala denumita forta de munca sau maina de lucru si genereaza manopera. Din punct de vedere al analizei resurselor resursa umana este considerate nestocabila dat faptului ca nefolosirea la valoarea ei duce la pierderi: cheltuieli suplimentare cheltuieli indirecte. Resursele financiare asigura prin intermediul lor acoperirea valori pt executia lucrari ele sunt considerate ca fiind flexibile cu o mare elasticitate si stocuri pot adduce avantaje indirecte prin stocare pot fi folosite in programare in orce moment insa respectand cond de aprovizionare in timp in functie de celalalte resurse.

Resursele materiale include mat semifabricate fabricate sunt obiectele munci sunt puse in opera si nemijlocit de resursa umana si neproductiva in functie de natura mat tehnologic sprijinita si de resursele mecanice.Pot fi stocate la o anumita marime in asa fel incat sa nu se produca blocaje la resursele financiare.

Resursel mecanice util de constructie si mij de transport sunt considerate rigide sin u pot fi stocate neutilizarea lor conduce la pierderi mari inclusive la inposibilitatea de respectare a valorilor.

Resursele informative cu o mare flexibilitate pot fi stocate ducand la momente. In cat de alta natura sunt referiri asupra cond climatice asupra locului de munca si a stabiliri marimi locului optim si a climatului de munca.

Analiza resurselor se face in doua etape: Distrbuirea acestora in functie de cantitatea necesara de resurse mai purtand den de alocare. Uniformizarea consumului de resurse sau nivelare in stransa corelatie cu optimizarea duratelor si costurilor.Metodele analogice sunt considerate met stabilite prin analogie cu met folosite la analiza resurselor pt alte obiecte de c-tie similar de or ice natura. Metode functionale sunt bazate pe modele matematice pt stabilirea si distributia necesarului de resurse. Metode ale programari liniare bazate pe functia obiectiv la care se inpune cond de limita referitoare la costuri si maxim probabil la durata. Metode heuristice bazate pe gasirea unor solute acceptabile si folosite sintematic pana la obtinerea unor sol optime care sa asigure reguli si conditi specifice pt un obiect de c-tie sau un proiect.

Necesarul de resurse QR sau cantitatea pe tip de resurse poate fid et prin relatia QR = QL× Ncr In norma de consum este inclus consumul mat precum si pierderile neteghnologice si tehnologice ia reprezinta aceasta norma cantitatea de resursa pe tip pt a se asigura realizarea unitati de masura de lucru sau de produs sau de prestare serviciu . Cand lucrarile sunt atribuite prin atribuire licitatie ofertare directa in cazul acesta cant de resurse sunt loate din listele de consumuri de resurse . Aceste liste sunt pe 4 categori: - cu consumuri de resurse materiale ; - cu mana de lucru ; - privind utilajele de constructie ; - privind transportul. Resursele materiale sortiment sau tip : - cantitatea totala necesara; - pretul unitary de promovare sau furnizare ; - valoarea mat pe tip sau sortiment. Pretul de procurare include pretul de transport si pretul de punere in opera atnci cand cheltuielile sunt asigurate de furnizor . In pretul de furnizare nu include preturi de transport si in acest caz el tebuie precizat

. Mana de lucru cuprinde meserile pt fiecare meserie in parte cantitatea totala exprimata in ore tariful orar aplicat meseriei si valoarea totala meseriei .Utilajele de c-tie la fiecare tip sunt trecute cant in ore functionale tariful orar functional valoarea utilajului si valoarea totala.

Transporturi pt fiecare mijloc de trans cat de mat transportat exprimata in tone ,tariful aplicat pe tona transportata in functie de dist de deplasare .Nivelarea poate fi realizata prin metodele mentionate astfel in cat sa se asigure uniformizarea folosiri resurselor prin dimensionarea varfurilor in perioadele de consum redus sau eliminarea variatilor de consum . Pot fi folosite diferite criteri de consum: - criteriul lui Wang minimalizare varfurilor se bazeaza pe functi; - minimalizarea variatilor functie bazata pe minim suma ; - suma patratelor necesitatilor zilnice in care i reprezinta intensitatea resurselor ir = QR/Tpr×η- randamentul resurselor . Fractiunea desfasurari act sau procesului de c-tie astfel ca suma segmentelor sa rezulte durata activitati functionale cuprinse intre terenul minim de incepere sic el maxim de finalizare.

9. Asigurarea resurselor materiale comporta utilizarea uno procese actiuni prin care se asigura continuitatea executiei lucrari comform planificari intiale di punc de vedere calitativ la termenul stabilit ia se bazeaza pe stabilire cons de material in functie de norma de consum .Asigurarea resurselor intra in obligatia unui component al firmei de executie care are ca sarcin prioritare urmatoarele: - intogmirea de planuri de organizare ;- contactarea cu furnizorul eventual transportul in unitatea furnizoare si depozitul central . Stabilirea stocului si tinerea si evidenta consumului si aprovizionarea precum si eliberare pe baza de consum. Conditia de baza este ca stocul de mat depozitat sa fie in cant minima dar sa acopere uniform in timp cauzate de consum sau alti factori perturbatori precum si nerespectarea clauzelor catre furnizor.Stocul minim este inpus de asigurarea unor cheltuieli minime pt asigurarea unor suprafete de depozitare si a unor resurse financiare pe perioade mai lungi.

Marimea stocului notata cu Qd= k×n×q . Acest stoc insumeaza trei tipuri de reserve: - curenta pt lucrari pregatitoare si de sigurant aceasta asigura cantitatea consumului de resurse pe perioada dinte doua furnizari successive. Rezerva pt lucrari pregatitoare acopera perioada pt primirea receptiei eventual pt analiza de laborator sortare . Iar rezerva de siguranta ia in considerare pretul pe caile de circulatie si eventual furnizeaza pt mat in diferite motive. Coef k este un coef de neuniformicitate al consumului care se allege intre limitele 1,5 - 2,0 in functie de alinierea cons de resurse dupa efectul nivelari , n - norma in zile stocate o suma de 5 tipuri sau perioade n= t1+t2+t3+t4+t5 , t1,t2 asigura rezerva curenta , t3 - de operati auxiliare prin receptie cantarire, t4 - perioada de prelucrari si pregatire material , t5 - rezerva de siguranta , q- rezerva medie zilnica. q= α×Qnc/Tp , α - coefficient de persabilitate 1,0 - 1,1 , Qnc/Tp -cantitatea de mat consumata pe perioada de planificare , Qd=Sd se foloseste la stabilirea supraf de depozitare Sd= β×Qd/P , Qd/P suprafata utila a depozitului , β - 1,42 pt mat depozitate ( sticla) .

Graficul de aprovizionare consum sunt differentiate sau cumulate .Tinand cont ca aprovizionarea se declanseaza pe cantitati mari fata de declansarea consumului in trasare sau elaborarea lor se va loa in considerare : - la graficele differentiate pe un system abscise durata. In elaborarea acestor grafice se va loa in considerare acest aspect se traseaza linia consumului comform esalonari. Forma de aprovizionare in functie de cond de stoc minim pot fi aleasa in 4 variante: aprovizionare continua si constanta , continua si neuniforma. Transportul resurselor materiale - pt op de transport cheltuielile ocupa un cost ridicat din costul total la prod balastiere pot ajunge de 3-4 ori mai mare. Alegere tipului de mijloc de transport si dimensionarea sist de transport depinde de: - diversitatea sortimentelor tipurilor de rsursa materiala;- forma dimensiune gabarit ; - traseul cai de circulatie si cond topo ale acestuia care stabileste distanta pantei curbei aceptate si de tipul mijlocului de transport ; - in functie de pozitia fata de incinta santierului . Actual datorita cant reduse cel mai usual este cel rutier prezinta o seri de avantaje se poate allege mijlocul de transport corelat cu caract mat datorita diversitati mijloacelor de transport si capacitate lor. Principala caract este marea manevrabilitate care conduce la situatia de a amenaja fronturi de descarcare si incarcare sub cheltuieli minime. Transportul naval in cant foarte mari rezulta cel mai eftin fiind necesara ca conditia de acostare existenta precum si inst de descarcare incarcare.

10.Transporturile interioare cel mai eftin considerent pe distante intre 2-5 km pe trenuri accidentate si la dist de 2 km se recomanda transp cu remorci trase de tractoare .Cantitatea de transport se stabileste din vol lucrari utilizand grafice de esalonare folosind si grafice de aprovizionare si consum .Volumul sau cant de transp zilnica se det cu relatia: Qztr=Qtr×k/Tp , k - coefde neuniformicitate k= debitul de transport /traficul de transport .Fregventa de circulatie reprez nr de unitati sau mijloace de transport ce trece printr-un punct al traseului cai de circulatie in unitatea de timp zile lucratoare . Principalul criteriu la stabilirea mijlocului de transport este criteriul economic dupa respectarea criteriului tehnic care indeplineste conditile de calare sau cap mijlocului de transp cap mij de transp si se exprima: Ctt = Ce + Cid + Cec (lei/t) unde: Ce -costul de exploatare ; Ce = Rtr ×Cntr/Qtr unde Cntr costul mijlocului de exploatare , Cid costul optim de incarcare descarcare , Cec costul de exploatare a cai de circulatie , Cei=0,01×(A1+A2)×Ic×Ttr + Ce (lei/t) unde A1 -pt cost cai de circulatie; A2- o reparatie capitala a acestuia; Ic- valoarea investitiei cai de circulatie ; Ttr -perioada de effect a transp in ani; Ce- valoarea cheltuieli de exploatare . Aceste mijloace de transport poate fi stabilitae prin metoda clasica : Ntr = Qtr / q×kc×ncs×Ttr unde : q- capacitatea mijlocului de transport , kc- coef de utilizare a mij de transport , ncs- nr de curse pe schimb ; ncs= ts-tn/tc unde ts - durata schimbului de lucru , tn timpul neproductiv , tc durata unei curse a mijlocului tc= t1 + t2+ t3 + t4+ t5 unde t1 -timp de incarcare, t2- timp de deplasare incarcat , t3- timp de descarcare , t4 - timp de rvenire la punctual de incarcare, t5 timp pt eventuale manevre .Atunci cand se ia o viteza medie de deplasare durata va fi t=q×tr×60/vm×tr (min). Diagrama de circulatie consta in trasarea diag de circulatie pe mai multe mijloace de transp in 2 situati acoperind intreaga perioada la pct de incarcare pt un singur mijloc de incarcare.Dupa stabilirea nr de mijloace de transport prin metoda grafica sau clasica pt a asigura cheltuielile minime op de transport la volume mari este necesara si dimensionarea prin optimizare. La diferite nr de mijloace de trans se calculeaza cheltuielile se traseaza diagrama de variatie a acestuia si se stabileste nr optim de mijloace de transport . Optimizarea se face prin doua procese: Cheltuielile pierderilor sunt cauzarte de perioadele de asteptare ale mijloacelor de transport la punctual de incarcare si din alte motive care pot avea loc pe traseu . Determinarea costului pe tona transp asigurand o productivitate adegvata a intregului sistem de transport atat mijloc de transp cat si de incarcare. Metode empirice bazate pe calculul tabelar se stabileste repartizarea acestor cantitati astfel incat traficul total prin insumare prod si distantele de transp sa fie minime . Metode matematice bazate pe calculul matricial Metoda costului N-V se repartizeaza din cant disponbilitati de la primul punct de aprovizionare la primul pct de consum acoperind cantitatea necesara acestuia. Se procedeaza la fel intre al doile punct de aprovizionare si al doilea punct de consum continua pasi pe diagonala principala iar apoi continua repartizare pe diagonala paralela cu cea principala de o parte si de alta a ei pana cand se ajunge la colturile opuse ale diagonalei principale .Metoda minim pe linie de la primul punct de aprovizionare se raporteaza la pct de consum cu distanta cea mai redusa acoperind necesarul acestuia .In cazul in care a mai ramas cant disponibila se continua repartizarea la ounctele de consum cu distante in crestere.Se procedeaza asemanator de la al doilea punct de aprovizionare si se continua pina cand se acopera cond necesara in totalitate al punct de consum de la primul punct de aprovizionare.Metoda minim pe coloana se procedeaza asemenea ca la metoda anterioara acoperirea plecand de la primul punct de consum. Se va incepe a se acoperi de la punct de aprovizionare cu distanta cea mai redusa in cazul in care mai este nevoie de cont la punctual de consum se repartizeaza de la pct de aprovizionare cu distanta in crestere. Metoda minim pe table se analizeaza raportul pe intreg table plecand de la punctual de aprovizionare la punctual de consum cu distanta cea mai redusa si se continua cu distanta in crestere. Metoda pas cu pas se pleaca de la un din cele 4 metode dupa care se obt traficul total minim prin incarcarea succesiva cautanduse o sol de repartizare la care sar putea obtine un tra

11.Organizarea transporturilor (optimizare)

Dimensionarea sistemului de transport prin procedee de optimizare:

I procedeu ce tzine cont de productiv adecvata a sist de transport

II procedeu de optimizare bazat pe cheltuielile pierderilor cauzate de perioade de asteptari pt mijloacele de transport si pt mijloacele de incarcaresa fie minime.

I se bazeaza pe costul/tona transportata, det prin ct=Mtr*Cat+Cai/Pe^s la productiv de exploatare a sistemului, sist de transport fiind considerat dintr-un singur mijloc de incarcare si mai multe mijloace de transport, care se alege in mai multe variante astfel incat costul pe tona transportata (lei/tona)

Pe^s=Kp*Peⁱ[tona/ora]

Kp in functie de mijlocul de transport si de coef αt=ti/tc-ti

ti=q*Kc*60/Peⁱ[min]

tc=t1+t2+t3+t4+t5[min]

Kp se det in functie si de mijl de transport din grafic

II Cp=Cpt+Cpi

Cpt=Tat*Cat

Cpi=Tati*Cai

ℓ=Nso/Nsv (Nso-nr de sosiri si Nsv numarul de serviri pe ora)

Nso=Mt*Mso

Mso=60/tc-ti

Nsv=60/ti

ℓ=Nso/Nsv>1 - regim stationar

ℓ=Nso/Nsv=1 - regim tranzitoriu

ℓ=Nso/Nsv<1 - regim tranzitoriu

Managementul resurselor umane

Rolul - asigura nr de personal in cantit si calitatea coresp pt asigurarea activitatilor si executia lucrarilor pt a ne atinge obiectivele propuse.

Scopul - deriva din 4 mari deziderate: pregatirea, asigurarea necesarului de personal; normarea unitatilor; salarizarea; organizarea activitatilor a.i. sa se asigure folosirea eficienta a resurselor umane.

Pe perioada desf activitatilor sunt necesare asig unor conditii in care persoanalul sa poata studia si mai ales sa-si capete deprinderi, experimentant rezultatul studiului.

Normarea - reprezinta un ansamblu de actiuni, procedee de studiere, efect. Masuratori si calcule prin care sa se atinga stabilirea unui raport intre un produs si consumuri.

Scopul R.U. - asigura adaptarea activitatilor si lucrarilor la diversitatea categoriilor de resurse umane astfel incat sa se asigure calitatea activitatilor si lucrarilor executate; adaptarea capitalului resurselor uman la diversitatea conditiilor de lucru.

Sm e analizata prin prisma conditiilor impuse de documentatia de proiectare si a prescriptiilor tehnice din legislatie atat asupra materialelor cat si mijloacelor de mecanizare, inclusiv mijloacele de transport. Corelatia continua intre cele 3 elemente duce la o abordare arhemica, implicand existenta unui sistem introdeschis dotat cu inteligenta naturala si artificiala care sa asigure eficienta resurselor umane.

A.Studiul proceselor tehnologice si celor de munca

Tm+Tfu

Stabilirea structurilor celor 2 tipi se face pe perioada a cel putzin unui schimb de lucru, raportandu-se la cantit de activ sau lucrare realizata la unitatea de masura a acestora. Masurarea timpilor din structurile celor doi Tm si Tfu facandu-se prin cronometrare sau fotocronometrare.

Dificultatea mare o au activitatile financiare de proiectare.

Tm=>Tp+Tn; Tp=timp productiv; Tn=timp neproductiv

TpTpi+Top+Tde; Tpi si Tde= se asig conditiile de declansare a actiunilor precizate in sarcina de munca si readucerea la faza initiala a locului de munca la sf schimbului.

Top=timp operativ, alocat actiunilor care asigura modif si transformarea resurselor materiale. Top=tb+ta; tb-timp de baza, ta-timp ajutator.

Tdl-timp de deservire; Tdl=tdt+tdo; tdt-timp de deservire tehnica prin care se asig functionarea coresp a sculelor; tdo- timp de deservire organizatorica prin care se asig aprovizionarea cu resurse materiaffic mai redus.

12.Documentatia tehnico economica-reprezinta o documentatie prin care se stabileste un pret estimativ al lucrarilor de ctie.

-in realitate nu va coincide acest pret cu pretul dupa executia lucrarilor.; (Cd-cheltuieli directe;Ci-indirecte);Ci se stabileste in functie de 3 elemente:modul de organizare al exec lucrarilor,gradul de complexitate,gradul de dispersie in spatiu al lucr.;

-Cad reprez obligatiile angajatorului(termen de exec, CAS-ul,ajutor somaj,sanatate;o serie de sporuri la resurse:cheltuieli de aprovizionare,sporuri la manopera)

-se calculeaza pt fiecare articol de lucrare,resp. articol de lucrari.

Stadiul fizic reprezinta o grupare de articole de lucrari ale a 2 sau mai multor categ. de lucrari si cuprinde:deviz,liste cu consumul de resurse,lista cu consumul resurselor materiale,lista privind mana de lucru, privind utilajele de ctie, privind transporturile,antemasuratoare sau lista cu cant. de lucrari.

Devizul general-piesa scrisa componenta in a2a faza de proiectare(studiu de fezabilitate);pe baza acestuia care include si cheltuieli colaterale si necesare pt darea in exploatare a ctiei se stab. pretul total de investitie.Valoarea obt. Prin D.G. se foloseste ca valoare declarata pt. obt. Autorizatiei de ctie. si pt stabil. obligatiilor fiscale.DG pt elaborarea studiului de fezabilitate revine proiectantului;celelalte documente sunt elaborate de regula de executant,contractant,ofertant.DG se mai poate numi:deviz pe categorie de lucrari,deviz analitic pe stadiu fizic sau unei parti de ctie,deviz oferta.La un alt nivel avem deviz pt obiect(deviz sintetic) iar in cazul doc. de ofertare avem centralizator financiar care se obtine prin insumarea preturilor obt. la categ. de lucrari.La al3lea nivel avem:DG,centralizator financiar al obiectelor de ctie in cazul in care avem un complex.

Documentatia de deviz: Devize,liste cu consumuri de resurse,antemasuratori(liste cu cantitati de lucrari).Antemasuratoarea se elaboreaza pe categorii de lucrari sau pe stadiul fizic de catre proiectant,de natura tehnologica sau in functie d natura constructiva a obiect. de ctie.Fiecarei antemasuratori ii corespunde liste cu consumuri de resurse si deviz pe categ. de lucrari.Antemasuratoarea este o lista cu variante ale articolelor de lucrari=articole de deviz care sa coresp. in totalitate cu tehn. de exec specificata in docum. de proiectare,in caietele de sarcina si in piesele desenate.Articolele de deviz se aleg din indicatoare de norme de deviz.Se elaboreaza cu alicatibilitate la nivel national si specifice unor categorii de lucrari.(Ac-alim. cu apa si canalizare,C-ctii civile, D-drumuri,E-instalatii electrice,Fj-foraje,G-inst. de gaze,I-inst. de incalzire,Iz-izolatii,P,S,T)Fiecare articol tine seama de sorto-tipul de material utilizat sau de tipul de utilaje.Pt oper. de transport rutier se aleg articole functie de mijlocul folosit si dist. de deplasare exista indic. de deviz, se foloseste P91/83 normativ de elaborare a docum tehnico economice.(incepe cu TRA OLA 09).

13.Lista utilajelor functionale care necesita montaj -se fac functie de neces. In exploatare a ctiei care sa asigure functiunea instalatiilor hidrofor, lift,centrala termica.Pt ctii create in scop productive pot fi utilaje de tip masini-unelte care la fel necesita montaj,

Liste cu consumuri de resurse-stabilesc cantitatea de resurse ce se vor consuma si valoarea acestora in functie de preturile unitare de procurare sau tarife orare aplicabile sau chirii orare pe fiecare tip de resursa.

1Liste cu consumurile de resurse materiale-denumirea sortimentului eventual cu dimensiuni, UM,cantitatea consumata Qc,prêt unitary de procurare Pupr,Vmat valoarea materialului.Qc se stabileste in functie de cantitatea pe articol de deviz din antemasuratoare cu norma de consum pe articol de deviz Q,.2

2.Liste cu consumurile cu mana de lucru-denumirea meseriei,cantitatea ce se va consuma Qc,tariff orar ,valoare mana de lucruV

.3Liste cu consumurile cu ore de functionare utilaje ctii-denumirea tipului de utilaj,caract. tehnico functionale,cantitatea Qc in total ore functionare,tariff mediu orar pe utilaj,valoare utilaje ctii.

4Liste cu consumuri privind transporturile-tip mijloc de transport,cantitati de materiale in tone,valoarea transportata,distanta in km si ore functionare.

Deviz pe categorie de lucrari-se obtine pretul pe categorie de lucrari P=C+Pr().profitul se obtine in functie de cost Pr=(Ppr/100)xC lei,Pr=5-8% recomandat,C=Cd+Ci,Ci=(Pci/100)xCd,.Cdd cuprinde o serie de sporuri acordate in conditii speciale de lucru,aplicata la manopera sau valoarea utilajului de ctie,taxe si obligatii fata de stat al angajatorului,CAS,sanatate,ajutor somaj.

Deviz pe obiect-prin care se obtine pretul obiectului de ctie insumand preturile obtinute pe categorii de lucrari componente obiectului de ctie.

Documentatia de deviz-au in componenta 4 grupe de cheltuieli:de interes general si de executie,adminitrativ gospodaresti,cheltuieli neproductive,cheltuieli pt asigurari.1Din prima categorie fac parte:salariile,personalul de coordonare,de poza,de deservire adaugandu-se obligatiile fata de stat(CAS, ajutor somaj,sanatate,fond risc).Cheltuieli care sa asigure amortizarea mijloacelor fixe de interes general,cheltuieli pt elaborarea documentatiei de proiectare,cercetari,incercari si experimentari,cheltuieli cu prelucarea automata a datelor.2Cheltuieli administrative gospodaresti:abonamente,publicatii,pt corespondenta:posta,fax,radio),pt rechizite,cladiri pt organizarea de santier,energie electrica,salubrizare,apa.3Cheltuieli neproductive:sa acopere pierderi cauzate de diferiti factori externi sau interni, sa acopere lipsurile la obiectele de inventar neimputabile.

1.Metodele procesului simplu Metodele proceselor complexe

-met. succesiunii

-met in lant

-met paralela

2.Parametrii organizatorici utili in programarea executarii lucrarilor

Particularitati si influenta lor asupra programarii si organizarii: a)proces tehnologic

b) latura de munca

3. Procedee pt reducerea duratei de executie det cu metoda in lant.

1)diminuarea termenilor din formula lantului

2)folosirea pt procesele simple

3)modularea lantului

Pregatirea obiectiv constructiilor

4.Metodele analizei drumului critic

1. Pert - CPM

2. MPM (met potentialelor Metra)

5.Et de elab a grafic de retea la met Perth(cpm)

Metoda analizei drumului critic

Metoda potentialelor metra

6.Etape de elaborare a graficului retea

I)faza calitativa 

II Faza cantitativa

M. prin elaborarea graficului calendaristic

Nivelarea resurselor

7.Diferente metode drum critic

Lista de activitati

Procedeul de comasare

Metodele din ADC

8. Managementul resurselor

Resurse umane, resurse financiare , resurse materiale, resurse mecanice, resurse informatice,

Analiza resurselor, Necesarul de resurse, Resurse materiale, Mana de lucru, utilaje de constructi

Nivelarea

9.Asigurarea resurselor materiale

Marimea stocului

Graficul de aprovizionare consum

Transportul resurselor materiale

10.Transporturile interioare

Metode de calcul: metoda coltului de N-V, minimului pe linie, pe coloana , pe table, pas cu pas

11.Organizarea transporturilor (optimizare)

-procedeul pierderilor minime

-procedeul productivitatii adecvate

Managementul resurselor umane

Rolul Scopul Normarea

12.Documentatia tehnico-economica

Deviz general

Documentatia de deviz

13. Lista utilajelor functionale care necesita montaj

Liste cu consumuri de resurse

Deviz pe categoria de lucrari

Deviz pe obiect

Documentatia de deviz

1.Managemntul se desfasurarea prin 2 tipuri de management:

Obiectul de constructie

Particularitatiile lucrarilor de constructii montaj

Lucrari de constructii montaj

2 Parametri organizatorici folositi in programare.

Programarea

Metoda succesiunii

Metoda paralela

Metode Combinate

3 Metodele de programare organizare a proceselor complexe de c-tii montaj

Metoda succesiva

Metoda paralela

Metoda in lant

4 Devizul Analitic

Devizul pe categorie de lucrari/analitic /oferta -Structura