Mielul din Eden

Mielul din Eden

Fructul oprit, Cain si Abel, Turnul Babel... episoade în razboiul nevazut

A fost Iisus Hristos implicat în istoria pamântului si înaintea nasterii Sale în Nazaret? Sau doar dupa întruparea Sa? Ne propunem sa gasim raspunsul în Sfânta Scriptura.

Introducere

Cuvântul românesc "înger", ca si "angel", este o transliterare a cuvântului grecesc anghelos, care înseamna: "sol", "vestitor", "mesager" Corespondentul lui din limba ebraica - Malak - înseamna de asemenea: "sol", vestitor", "mesager".

Noi ne-am obisnuit sa luam cuvântul "înger" într-un si 747l111h ngur sens: acela de fiinta cereasca, ce a fost creata de Dumnezeu "cu putin mai presus de om" (Evrei 2,7).

Dar, la fel cum alte cuvinte au mai multe sensuri (ca de exemplu: "masa" - însemnând "corpul cu patru picioare" la care stau oamenii când manânca; sau "hrana" omului; sau "o multime mare de oameni"; sau o "stare de contact electric"...), tot asa si cuvântul "înger" are în Biblie mai multe aplicatii (sensuri).

Biblia desemneaza prin aceste cuvinte Malak si Anghelos:

(a) fiinta îngereasca, în slujba Domnului;

(b) demon, înger cazut, dedat raului;

(c) un om care duce un mesaj, un mesager sau ambasador;

(d) chiar Hristos, Mesagerul divin, Cuvântul personificat.

Ca o dovada a faptului ca Domnul Hristos si-a manifestat prezenta în toata istoria omenirii (si nu doar de la Betleem încoace), umblând alaturi de omul pacatos, vom examina textele în care "Îngerul Domnului" este identificat ca fiind "Dumnezeu", în Persoana Fiului divin, Isus Hristos.

Avraam

Este momentul cel mai dramatic din viata lui Avraam: Dumnezeu îi ceruse sa-I aduca jertfa chiar pe singurul sau fiu. În clipa când batrânul urma sa-l junghie:

"Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri si a zis: 'Avraame! Avraame!'... stiu acum ca te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai crutat pe fiul tau, pe singurul tau fiu, pentru Mine... Pe Mine însumi jur, zice Domnul, pentru ca ai facut lucrul acesta si n-ai crutat pe fiul tau..." (Gen.22, 11.16).

Aici, "Îngerul Domnului" apare a fi "Dumnezeu".

Iacov

Dupa 20 de ani de exil voluntar, de teama razbunarii fratelui sau Esau, Iacov se hotaraste sa se reîntoarca. Pe când teama îl cuprindea, Dumnezeu i Se descopera într-un vis:

"si Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis în vis: "Iacove!... Eu sunt Dumnezeul din Betel" (Geneza 31,11.13).

Cu aproape 1.700 de ani mai târziu, Mântuitorul ne descopera (Ioan 1,51) ca El Însusi era "scara" = "Dumnezeul" din Betel!

Pe drumul întoarcerii, înainte de a se întâlni cu Esau, Iacov trece printr-o experienta unica. O fiinta necunoscuta, supra-omeneasca, se lupta cu el pâna reuseste sa-l zdrobeasca. Înfrânt, recunoscând în strainul acela pe Dumnezeu, Iacov cere de la El binecuvântarea pe care si-a dorit-o toata viata, iar El i-o da, împreuna cu un nume nou, pentru ca:

"... ai luptat cu Dumnezeu"... (Geneza 32,24-30)

Profetul (Osea 12,4.5) comenteaza:

"Iacov, în puterea lui, s-a luptat cu Dumnezeu, = cu Îngerul, si a fost biruitor, a plâns si s-a rugat de El."

Aproape de încheierea vietii, când Iacov îsi încheie retrospectiva, zice:

"Dumnezeul care m-a calauzit. pâna în ziua aceasta, = Îngerul, care m-a izbavit de orice rau, sa binecuvânteze pe copiii acestia!" (Geneza 48,15.16).

"Îngerul" este identificat cu "Dumnezeu" si este invocat "sa binecuvânteze". Doar Dumnezeu binecuvânteaza.

Moise

Pe când Moise pastea turma lânga Sinai, a fost martorul unei descoperiri:

"Îngerul Domnului i S-a aratat într-o flacara de foc, care iesea din mijlocul unui rug... si Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului si a zis: 'Moise! Moise!' El a raspuns: 'Iata-ma!' Dumnezeu a zis: 'Nu te apropia de locul acesta; scoate-ti încaltamintele din picioare, caci locul pe care calci este un pamânt sfânt. Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov. Moise si-a ascuns fata, caci se temea sa priveasca pe Dumnezeu'." (Exod 3,2.5.6).

Reluând episodul, diaconul stefan (în Fapte 7,31-32) întareste ca Cel care i S-a aratat si l-a chemat din rugul aprins era chiar Dumnezeu.

Iosua

În ajunul luptei pentru cucerirea Ierihonului, Iosua iese noaptea la rugaciune. Acolo îl surprinde un personaj cu sabia scoasa. Când Îl confrunta, Acesta spune:

"'Eu sunt Capetenia ostirii Domnului'... Iosua s-a aruncat cu fata la pamânt, s-a închinat, si I-a zis: 'Ce spune Domnul meu robului Sau?'" (Iosua 5,13-15).

Capetenia ostirii Domnului Se manifesta ca Dumnezeu Însusi: primeste închinare.

Ghedeon

Când Madianitii au invadat Israelul:

"Îngerul Domnului i S-a aratat (lui Ghedeon) si... Domnul i-a zis: 'Du-te cu puterea aceasta pe care o ai'" (Jud.6, 12. 14).

Manoah - tatal lui Samson

Dupa ce "Îngerul" i-a dat lui Manoah indicatiile cum sa-l creasca pe viitorul eliberator al lui Israel, Manoah i-a cerut numele.

"Îngerul Domnului i-a raspuns: 'Pentru ce Îmi ceri Numele? El este minunat'." (Jud.13 )

Scriptura ne ajuta sa-L identificam ca fiind Mesia - Hristos:

"Caci un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Îl vor numi: 'Minunat'.."

Cei trei tineri

Când cei trei tineri integri au fost aruncati în cuptorul aprins, pentru ca n-au vrut sa se închine unui idol, acelasi personaj se arata alaturi de ei în cuptorul încins, iar

"chipul celui de-al patrulea seamana cu al unui Fiu de Dumnezeu!"

Iar împaratul a recunoscut ca:

"Dumnezeu... a trimis pe Îngerul Sau si a izbavit pe slujitorii Sai" (Daniel 3, 25-28).

Poporul Israel

Experienta unui popor întreg este bogat întretesuta cu prezenta divina, în exodul lui de 40 de ani. În pustie, pe lânga interventiile miraculoase în ceasurile de criza, Prezenta Sa îl însoteste zi si noapte într-un stâlp de nor si de foc. În acest stâlp, Cuvântul spune ca se ascundea:

"Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel." Când acesta "si-a schimbat locul... si stâlpul de nor si-a schimbat locul" (Exod 14,19).

Iata si clarificarea:

"Domnul mergea într-un stâlp de nor, iar noaptea într-un stâlp de foc" (Exod 13,21).

În Canaan, când Israel a încetat sa duca la îndeplinire cucerirea completa a tarii:

"Îngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim si a zis: 'Eu v-am scos din Egipt, si v-am adus în tara pe care am jurat parintilor vostri ca v-o voi da'."

Dar porunca ne spune: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului..." (Exod 20,2).

Din nou, egalitatea este evidenta.

În Isaia (63, 9-12), "Îngerul" este aratat ca fiind Mântuitorul:

"În toate necazurile lor n-au fost fara ajutor, si Îngerul care este înaintea Fetei Lui i-a mântuit; El Însusi i-a        rascumparat, în dragostea si îndurarea Lui, si necurmat i-a sprijinit si i-a purtat în zilele din vechime."

Daniel (12,1) identifica pe acest Protector ca fiind:

"Marele Voievod Mihail, Ocrotitorul copiilor poporului tau!"

Zaharia (12,8) scrie:

"În ziua aceea, Domnul va ocroti pe locuitorii Ierusalimului, ... si casa lui David va fi ca Dumnezeu = ca Îngerul Domnului înaintea lor.       

Lumina deplina asupra acestui subiect o aduce Apostolul Pavel, când dezvaluie ca "Îngerul" si "Domnul" care a însotit pe Israel în toate încercarile sale a fost chiar Hristos:

"... si stânca (ce venea dupa ei) era Hristos..."

(1 Corinteni 10,1-4)

Pe El, Hristos - Îngerul Legamântului -, Îl vesteste si ultima carte din Vechiul Testament:

"si deodata va intra în Templul Sau Domnul pe care-L cautati = Îngerul legamântului pe care-L doriti; iata ca vine - zice Domnul ostirilor". (Maleahi 3,1)

Concluzie

Studiul atent si sintetic al Sfintei Scripturi ne clarifica faptul ca "Îngerul Domnului" care apare în aceste pasaje nu este o faptura creata, nu este un înger ca ceilalti, ci este Mesagerul divin, Cel care si-a unit destinul cu omul pacatos, alaturi de care a vegheat, si care este chiar "Domnul", "Dumnezeu", "Isus Hristos". Ce veste buna!

Material realizat în colaborare cu prof. Florin Laiu.