Mig-29 Fulcrum in serviciul Fortelor Aeriene Poloneze

      Cel mai mare utilizator de Mig-29 din cadrul statelor membre NATO.
   Flota de Mig-29 poloneza este una extrem de diversa. Un numar de Fulcrum operationale au fost achizitionate în prima etapa ca aparate noi direct de la fabrica Mig-MAPO. Însa, cea mai mare parte au fost tranzactionate la mâna a doua servind anterior în cadrul altor forte aeriene, considerate ca surplus în aviatia acestora. Polonia a primit un numar de Mig-29 din Repubica Ceha, ce anterior faceau parte din aviatia militara Cehoslovaca înainte de separare. Ultimele Mig-29 sunt receptionate din Germania, initial acestea servind în cadrul R.D. Germane. Dupa reunificarea Germaniei aparatele au fost integrate în structura operationala a Fortelor Aeriene Germane-Luftwaffe. În acest articol vom descrie istoria acestui aparat si utilizatorii sai initiali pâna la integrarea aeronavelor în rândurile aviatiei poloneze.

      Fulcumul  Cehoslovac.
   Fortele Aeriene Cehoslovace au receptionat primele Fulcrum în 1989, un total de 18 simple comenzi si doua duble comenzi. Apara-tele au fost repartizate escadrilei 11 SLP ale Bazei aeriene Zatec. La scurt timp dupa sosire au fost împartite în mod pasnic între noile state separate R. Ceha si Slovaca, prezentate în tabelul de mai jos:

   Republica Ceha a format 2 escadrile în nou înfiintata aripa nr. 1 SLP dispusa la Baza Ceske Budejovice, însa la scurt timp dupa ce devin operationale avioanele Mig-29 sunt plasate în conservare, moment în care guvernul Ceh dispune modernizarea a 30 de Mig-21 cu compania Israeli Aircraft Industries, ce a implementat un radiolocator nou, sisteme noi de avionica si posibilitati de acrosare a armamentului vestic. În total sunt modernizate 24 de Mig-21MF si 6 Mig-21UM utilizate de baza aeriana Kbely.
   La scurt timp se ajunge la decizia de punere la vânzare a avioanelor Mig-29 dupa doi ani de stat în conservare la Ceske Budejovice, ajungându-se la realizarea unui schimb benefic cu Polonia. În dec.'95 noua Mig-29A si un Mig-29UB, sunt date pentru 11 elicoptere noi PZL W-3 Sokol  ce urmau sa înlocuiasca vechile Mi-2.Spre deosebire de R. Ceha, F. A. Slovace au fost extrem de multumite de posibilitatile Mig-ului 29 pastrându-l în exploatare. Dupa separare, 10 aparate au fost distribuite escadrilelor 311 si 312 SL (Stihaci Letka- Escdrila de Vânatoare) din cadrul aripii de vânatoare 31SLK ( Stihaci Letecke Kridlo). Alte 13 Fulcrum sunt comandate, primele 8 sosind la 15 dec.'94, urmate de 3 Mig-29A  si un  Mig-29UB în 1995. Astazi sunt operationale între 12-15 Mig-29 în Slovacia.

       Mig-29 German si drumul catre Polonia.
   Sosirea primelor Mig-29 în Republica Democrata Germana are loc în 1986, fiind livrate escadrilelor sovietice dispuse în Germania pe baza acordului de sprijin între statele membre  ale Tratatului de la Varsovia. Primul regiment înzestrat a fost 33 IAP  al Bazei Wittstock.    La numai doi ani sunt receptionate si primele 4 Mig-29A apartinând LSK/NVA dispuse la Preschen în apropriere de Cottbus, semnalând astfel un nou început pentru aviatia est-germana. Acestora le-au succedat imediat alte 8 simple respectiv 3 duble comenzi. În mai'88 aripa 3 de vânatoare ( JG-3 Jagd Geschwader) "Vladimir Komarow" a început zborurile operationale cu noile avioane, fiind prima tara a tratatului de la Varsovia dotata cu acest tip de aeronava. Un total de 20 Mig-29A (Produs 9-12A) si 4 Mig-29UB (Produs 9-51) sunt încadrate cu  JG-3. În acel moment erau planuri de dotare a celor 3 escadrile din JG-3 cu Mig-29, înlocuind treptat flota de Mig-21, de asemenea JG-2 urma înzestrarea cu noile aeronave, reunificarea  Germaniei nemaifacând obiectul extinderii flotei de Mig-29. Tabelul de mai jos prezinta livrarea aparatelor catre Germania.

   Aparatele Mig-29 est-germane aveau posibilitatea acrosarii a 2 arme nucleare , aceasta sarcina nu a fost folosita nici în exercitiile aeriene, datorita alocarii exclusive misiunii de aparare aeriana. Pâna la reunificare avioanele au fost incluse în servicul de lupta permanent, echivalentul NATO al QRA (Quick Reaction Alert). Dupa livrare partea electronica, respectiv avionica pentru armamentul nuclear fost eliminat asa cum dupa reunificare sistemul de identificare PAROL a fost scos de rusi din motive de securitate. Aparatele est-germane primite aveau dotari asemanatoare celor rusesti.Totusi, regimentele sovietice au primit produsul 9-13 (Mig-29C) cu posibilitati sporite fata de 9-12. La 3 oct'90 datorita viitorului incert, datorat reunificarii, toate tipurile de aeronave operate de est germani au fost incluse în inventarul Luftwaffe, multe puse în conservare pâna la luarea unei decizii ferme. În cazul "Mig-29" comandamentul Luftwaffe  a decis continuarea zborurilor operationale, aparatul la acel moment reprezentând o realizare de seama a industriei sovietice, detinând capabilitati manevriere impresionante. Totodata, acestea au jucat un rol cheie în realizarea cerintelor functionale pentru programul Eurofighter, a caror specificatii se puneau la punct la acel moment, de aceea s-a decis investigarea amanuntita a posibilitatilor oferite de Mig-29.
   Dupa reunificare aparatele au fost desemnate "Aripii de evaluare si încercare Mig-29" din Luftwaffe. Doua simple si o dubla comanda sunt transferate la Manching pentru un program de încercare în cadrul Centrului de evaluare si încercare 61 (WdTsD-61), alte Mig-29A participând întro serie de zboruri de antrenament în lupta în martie'91 la Wittmund baza aripii 71 "Richtofen (JG-71), moment în care în baza se derula programul de modernizare ICE destinat pentru F-4. O luna mai târziu 6 Mig-29 sunt trimise la Decimonannu, Sardinia în primul exercitiu NATO de lupta aeriana împotriva unei varietati de avioane din cadrul NATO. Pilotii germani facând uz de sistemul de vizare prin casca, unic la acel moment, au facut  posibila lansarea simulata a rachetelor R-73 pâna la unghiuri de 75 de grade luând prin surprindere multi adversari. Dupa exercitiu USAF impruta pentru 18 luni pentru diferite încercari. Dupa perioada de teste si încercari de la WTD-61, a fost întocmit un raport înaintat ministrului apararii germane Gerhard Stoltenberg. La 25 iulie'91 acesta a decis pastrarea pentru înca 12 ani în serviciu a flotei de Mig-29.

   Aeronava 29+03  a fost trimisa muzeului Berlin Gatow. Aparatul 29+09 s-a prabusit la 25 iunie'96 în apropriere de Brudersdorf la 50 km est de Laage. Înmatricularea 29+13 a fost sarita, cifra 13 fiind considerata ghinion. În schimb un autoturism Trabant produs în fosta RDG a preluat acesta înmatriculare  jucând rol de mascota si prezentat static în numeroase mitinguri aeriene fiind o atractie la fel de interesanta ca Mig-ul 29. Avioanele 29+19 si 29+21 au primit seriile 98+06 respectiv 98+08 atât timp cât au servit la centrul WdTsD-61 de la Manching. Pentru adaptarea aeronavelor la standardele NATO, toate cele 24  de aparate au fost modernizate de catre DASA între 1991-1995 devenind Mig-29G (Germania) si dublele GT (German Trainer) înglobând pachetul" ICAO I"  cu urmatoarele echipamente.

1. Sistem de navigatie TACAN 
2. Sistem IFF
3. SIF (Selective Identification Facility)
4. Modernizarea avionicii la nivel NATO
5. Noi statii radio VHF/UHF în locul celor UHF si statii radio de urgenta
6. Lumini anticoliziune
7. Etichete si afisaje din cabina în lb. engleza în locul celor în lb. rusa
8. Recamuflarea din nuante de verde si maro în nuante de gri.

   Dupa intrarea în Luftwaffe, avioanele cu înmatricularea est-germana de lânga priza de aer va disparea si plasata în prima faza în vârful derivei, în acest timp aparatele vor zbura cu camuflajul lor original. Dupa recamuflarea în nuante de gri avioanele cu fostele serii est-germane au fost sterse. La 1 iunie'93 unitatea a pierdut statutul de "încercare si  evaluare" redenumita JG-73. În noua aripa formata (Geschawader) fostii piloti est germani si pilotii de F-4 ai JG-71 ce au finalizat trecerea pe Fulcrum, debuteaza zborurile operationale  si serviciul de politie aeriana-QRA la baza Preschen. În acest timp pentru comandamentul aviatiei germane, locatia Preschen nu reprezenta o solutie viabila pe termen lung dispusa în aproprierea granitei cu Polonia. O solutie alternativa pentru o noua locatie a fost stabilita în NE-ul Germaniei. Baza aeriana Laage  lânga Rostock utilizata pâna atunci de aparate SU-22  va deveni noua casa pentru JG-73. În oct'94 Mig-urileau fost dislocate, iar la 15 dec. ultimul Fulcrum  paraseste Preschen, începând cu febr'95 JG-73 este pusa la dispozitia NATO si "National Quick Reaction Alert" ce devine QRA. Astfel Mig-ul 29 devine primul aparat ex. sovietic din structura nord atlantica. Din 1997 în baza este încorporata o escadrila de F-4 pentru misiuni de lupta si antrenament, avioane provenind din fosta  JBG-35  a carei baza Pherdsfeld a fost desfiintata cu putin timp în urma.
   La 18 sept'97 JG-73 este denumita"Steinhoff"si pâna în martie 2002 a fost singura unitate din Luftwaffe ce a operat doua tipuri de avioane de lupta operationale. În cadrul exercitiilor, aparatele zburau în formatie denumita "tactical pair" combinând avantajele F-ului 4 în lupta pentru distante lungi, iar Mig-29 cu agilitatea sa în lupta apropiata. În perioada 1996-2000 s-a desfasurat programul de modernizare ICAO II"  vizând 7 aeronave, destinat îmbunatatirii navigatiei si razei de actiune. Modelul Mig-29A(G) neavând posibilitatea de realimentare în aer pe lânga pilonul ventral destinat unui rezervor extern de 1500 litri suplimetar pentru traversarea Atlanticului sunt atribuite doua rezervoare auxiliare de 1150 litri pe pilonii 1 si 2 (  folositi în mod normal de rachete aer-aer R-27), sporindu-i autonomia fata de capacitatea interna cu 100% fara cel de 1500l. Suplimentar va fi instalat si un sistem GPS echipamentului de avionica. Testarea acestora survine în toamna anului 1999 când sase aparate participa la cunoscutul exercitiu aerian de la Cold Lake, Canada si Red Flag, Nevada din anul 2000 cu rezultate impresionante în lupta aeriana. Din motive financiare o parte din flota de Fulcrum nu a fost supusa reparatiilor capitale extinse de germani la 1300 de ore. La putin timp s-a luat decizia de predare unui stat membru NATO a aparatelor la un contract simbolic de un Euro. Aviatia poloneza dotata cu acest tip de aeronava si vecin Germaniei si-a aratat interesul, în scurt timp s-au perfectat conditiile de predare a avioanelor.

      Fulcrumul Polonez.
   În tabelul de mai jos sunt trecute în revista multiplele loturi de aeronave Mig-29 primite noi sau la mâna a doua de Polonia.

   Primele Mig-29 ajung în Polonia în anul 1989, livrate de fabrica Mig-MAPO, 9 simple si 3 duble comenzi distribuite escadrilei 1.plm al bazei Minsk Mazowiecki dispusa la NE de Varsovia. Acesta urma sa înlocuiasca Mig-21, coloana vertebrala la acel moment în F.A. Poloneze. Pe parcursul livrarilor aparatele Mig-21/29 au efectuat zboruri comune de aparare a spatiului aerian. Aparatele destinate Poloniei au sosit în 2 etape, primul lot livrat în aug.1989 cu urmatoarele aparate prezentate în tabelul de mai jos:

   Al doilea lot a sosit în octombrie 1990 cu urmatoarele aparate.

   La începutul anului '92 trecerea s-a finalizat, iar Mig-21 a ramas operational pâna la sosirea Mig-ului 29 din R.Ceha.
Primul lot primit din R. Ceha în dec.'95

   Al doilea lot din ian.'96.

   În dec. '95 la numai doi  ani de la destramarea Cehoslovaciei ,Polonia primeste primul lot din cele 10 Fulcrum întrun schimb ageear de ambele parti, moment în care numarul creste la 22 de Mig-29 (din care 4 duble comenzi). Al doilea lot  soseste în ian.'96, toate schimbate cu elicoptere WZL-3 Sokol. Dupa livrarea avioanelor din Cehia, flota este supusa modernizarii de catre WZL-2 Bydgoszcz în scopul adaptarii la standardele NATO, pe parcursul programului avioanele au primit un nou camuflaj în nuante de gri si urmatoarele echipamente:
   - Rockwell Collins ANV-241MMR VOR/ILS, AN/ARN-153 (TCN 500) TACAN, receptor GPS Trimble 2101 AP, receptor de avertizare radar Thomson-CSF SB-14, IFF polonez Radwar SC-10, statii radio VHF/UHF  Unimor-Radiocom RS 6113-2 cu un nou panou de control R-862, lumini anticoliziune. Sisteme GPS, TACAN si VOR/ILS sunt integrate cu sistemul de navigatie al avionului via interfata TGR-29A.
   În cadrul escadrilei 1 ELT (fosta 1 PLM) 16 avioane sunt operationale în timp ce restul flotei a fost pus în conservare. Dupa sosirea aparatelor din Cehia, avioanele Mig-21 au fost redistribuite altor escadrile, iar cele vechi plasate în stocare la Mierzecieze, astfel 1ELT al bazei Minsk Mazowiecki fiind singura operationala cu Mig-29. Urmatoarele livrari catre Polonia vor urma dupa 2004 provenite de la Luftwaffe, aparatele primite de Polonia sunt urmatoarele(cele marcate în albastru nemaifiind în uz operational).

   Aparatul înmatriculat 4112 se afla la scoala de zbor Deblin destinat diferitelor scopuri didactice si instruirea viitorilor tehnicieni, 4119 urmând pentru acelasi scop. Dupa livrare aeronavele au fost trimise la centrul WZL-2 Bydgoszcz, 4 transferate în acest an la 41. ELT (Eskadra Lotnictwa Taktycznego) cu baza la Malbork. Fostele Mig-29 germane livrate Poloniei erau întro stare nu foarte buna, astfel centrul de mentenanta WZL-2  a decis ca numai 14 din cele 22 (15 ICAO I SI 7 ICAO II)  primite sa fie livrate 41. ELT. În 2006 zece aparate au intrat în programul de modernizare "Kurpie" un parteneriat între MIG-MAPO si WZL-2. Acesta consta în prelungirea resursei la celula aeronavelor pâna în 2015 sistemul de avionica adusa la standardul aparatelor din . ELT, singurul echipament pastrat la bord fiind sistemul de navigatie ex. Luftwaffe. În 2007 41. ELT  va primi 6 avioane modernizate, 4 din acestea foste germane si 2 luate din conservare de la 1 ELT. Cel mai probabil avioanele escadrilei 1 vor primi o prelungire de resursa la celula, asa cum au receptionat si cele din escd. 41. Avioanele ambelor escadrile vor zbura pâna în 2015-2020 fiecare din ele având în compunere câte 18 Fulcrum din care 4 duble comenzi. Astfel aparatele 1 ELT sunt modernizate si asteapta prelungirea la resursa în timp ce 41.ELT  receptioneaza avionica (la standardul escd.1) si prelungirea de resursa simultan.