Orele de munca si odihna ale soferilor, Vārstele si Autorizarea conducatorilor auto

INTRODUCERE

Aceasta sectiune a comentariilor este īmpartita īn cinci parti:

Regulamentul Consiliului Europei (EU) numar 3820/85 referitor la armonizarea anumitor legislatii sociale cu privire la transportul rutier se aplica curselor efectuate īn urmatoarele tari:

Urmatoarele definitii au legatura cu aplicarea regulamentului.

O cursa   orice cursa facuta pe drumurile publice de catre autovehicule īncarcate 939g68j sau nu, utilizate la transportul de pasageri sau marfuri.

Un vehicul cuprinde autovehicule, tractoare, remorci si semi-remorci.

Un sofer   orice persoana care conduce vehiculul chiar si pentru o perioada scurta de timp, sau care sta īn vehicul īn scopul de a trece la volan īn caz de necesitate.

O saptamāna perioada de timp īntre luni ora 00:00 si duminica orele 24:00.

Regulamentul prevede exceptii pentru autovehiculele care sunt angrenate īn curse internationale:

a)         utilizate pentru transportul de marfuri, si a caror greutate maxima admisa inclusiv orice remorca sau semiremorca nu depaseste 3,5 tone;

b)         autovehicule care prin constructie si dotare sunt potrivite pentru transportul a nu mai mult de 9 persoane, inclusiv soferul si care sunt destinate acelui scop.

Sunt si alte exceptii ce se aplica la anumite vehicule speciale sau destinate anumitor operatiuni.

Vehiculele incluse īn reglementarile UE sunt autovehicule si tractoare care īn mod normal se folosesc la transportul de pasageri sau de marfuri si remorcile sau semi-remorcile facute sa fie cuplate la astfel de vehicule.

Nu se fac concesii pentru soferii ce conduc pe distante scurte, īncāt daca vehiculul nu este exceptat de la reguli, oricare persoana care conduce vehiculul pe drumurile publice trebuie sa se conformeze indiferent cāt de mica este distanta pe care o parcurge.

Regulamentele UE se aplica oricarei peroane care conduce un autovehicul de marfa sau de pasageri si care se īncadreaza īn sfera reglementarilor UE.

Regulile se aplica vehiculelor utilizate īn sfera activitatilor lucrative ale unei firme. Ele nu se aplica la soferul unui autovehicul utilizat īn scopuri pur personale (nu īn cursul unei activitati comerciale sau lucrative) chiar cānd autovehiculul īn cauza depaseste pragul de greutate.

Regulamentele nu includ pe soferul care munceste pentru un al doilea patron si pentru care soferul nu presteaza activitatea de conducere auto īn vehicule aflate sub incidenta regulamentului. Cu toate acestea, atunci cānd lucreaza la un al doilea patron, soferul nu īsi ia "perioada de odihna" si ca urmare acest timp nu poate fi trecut īn contul odihnei zilnice/saptamānale impuse de regulament.

Durata maxima de conducere auto, īnainte de luarea unei pauze statutare este de 4,5 ore. Aceasta poate fi o singura perioada de conducere auto sau perioade mai scurte de timp totalizānd 4,5 ore. Atunci cānd s-au acumulat 4,5 ore de conducere auto, un sofer trebuie sa ia o pauza statutara īnainte de a mai face altceva, daca nu cumva la acest moment el īsi īncepe odihna zilnica sau saptamānala. Termenul de conducere auto īnseamna: fiind la volanul masinii īn scopul de a-i controla deplasarea, fie īn miscare fie stationānd cu motorul īn functiune.

Perioada/perioadele de conducere zilnica dintre doua perioade zilnice de odihna nu trebuie sa depaseasca 9 ore. Cu toate acestea, se permite extinderea acestei perioade la 10 ore īn numai 2 zile pe saptamāna fara recuperare.

Regulile UE cu privire la orele de munca si odihna ale soferilor nu specifica o limita a numarului de ore pe care un sofer le poate conduce īntr-o perioada de timp fixa. Totusi, ele stipuleaza faptul ca, un sofer trebuie sa se odihneasca dupa nu mai mult de 6 perioade consecutive de conducere auto. Īn practica, ca urmare, un sofer care conduce īntr-un program de 6 zile/saptamāna este limitat la 56 de ore (4 zile a 9 ore de conducere si doua zile de 10 ore). Totusi, teoretic se pot conduce un numar mult mai mare de ore pe saptamāna daca zilnic si saptamānal se iau perioade scurtate de odihna

Īn multe cazuri, numarul de ore īn care un sofer poate sa fie la volan īntr-o saptamāna este dictat de numarul de ore pe care acesta le-a efectuat la volan īn saptamāna anterioara.

(Cele doua totaluri adunate trebuie sa nu depaseasca 90 de ore)

Durata maxima admisa īn oricare 2 saptamāni consecutive este de 90 de ore.

PCQ M.1.

Care din urmatoarele alternative , permite Reglementarea EC 3820/85, care limiteaza timpul de conducere auto la maxim 9 ore/zi?

A.                 10 ore de 2 ori īntr-o saptamāna;

B.                 10 ore de 2 ori īn oricare 7 zile;

C.                10 ore de 2 ori īn oricare 7 zile consecutive;

D.                nu se permit alternative.

PCQ M.2

Definitia saptamānii lucratoare īn acceptia regulamentului EU este:

A.             orice perioada de timp de 7 zile consecutive īn care soferul munceste;

B.              o saptamāna care īncepe sāmbata spre duminica si tine pāna la miezul noptii de sāmbata spre luni;

C.              orice perioada de timp de 7 zile care īncepe la miezul noptii si tine pāna la miezul noptii īn saptamāna urmatoare;

D.              o saptamāna care īncepe la miezul noptii duminica spre luni si tine pāna la miezul noptii de duminica spre luni din saptamāna urmatoare.

soferul trebuie sa ia o pauza statutara de cel putin 45 de minute, de īndata ce soferul a acumulat 4,5 ore de conducere fie de la īnceperea activitatii zilnice fie de la ultima sa pauza statutara. Odata cu aceste 4,5 ore de conducere e posibil ca soferul sa fi desfasurat si alte activitati de exemplu, distributia la o operatiune cu livrari multiple, verificarea, sau īncarcarea. Aceste alte activitati nu au nici o relevanta atunci cānd se evalueaza timpul la care trebuie sa se ia o pauza. Totul depinde de momentul cānd s-au facut cele 4,5 ore de conducere efectiva. Unii soferi este posibil sa nu atinga acest punct īntr-o zi cu sarcini de serviciu mixte. Īn timpul unei pauze un sofer trebuie sa nu faca alta munca sau sa conduca, cu toate acestea timpul de asteptare si timpul nealocat conducerii auto sau altor munci prestate īntr-un vehicul īn miscare, un feribot sau tren nu este socotit ca "alta munca".

O pauza poate fi īmpartita īn doua sau trei perioade, mai mici de 45 de minute dar de cel putin 15 minute, totalizānd 45 de minute de luat īnainte ca limita de 4,5 ore de conducere sa fie depasita.

Dupa o pauza statutara de 45 de minute īncepe din nou calcularea perioadei de conducere. Atunci cānd soferul a atins iarasi 4,5 ore de conducere (continuu sau cumulat), este necesara o noua pauza de 45 de minute īnainte de a se mai face alta munca sau de a se conduce masina īn continuare. Cānd un sofer este supus unei cerinte statutare de a ramāne īn asteptare cu vehiculul, de exemplu, soferul unei autocisterne de benzina, aceasta nu este considerata drept "alta munca" cu conditia ca, soferul sa nu aiba si alte sarcini de rezolvat. Acolo unde vehiculul are 2 conducatori auto, unul poate lua o pauza statutara īn timpul mersului īn timp ce celalalt sofer conduce.

Unsprezece ore consecutive īn 24 de ore. Aceasta poate totusi sa se reduca la un minim de 9 ore consecutive numai de cel mult 3 ori īntr-o saptamāna fixa, cu conditia ca reducerile din timpul de odihna sa fie recuperate cu un numar echivalent de ore pāna la sfārsitul saptamānii urmatoare. O "odihna redusa" va avea loc desigur atunci cānd se iau mai putin de 11 ore consecutive de odihna dar si cānd perioadele de odihna zilnica sunt separate de o sarcina de serviciu/sau se īntind pe mai mult de 13 ore. (Īntr-un astfel de caz perioada de 24 de ore, ce precede momentului cānd soferul este aproape de a iesi din serviciu, nu va cuprinde o perioada completa de odihna zilnica).

Exemplu:

Un sofer poate sa īmparta odihna sa zilnica īn 2 sau 3 perioade. Unul din avantajele acestei concesii este ca ea permite ca soferul sa serveasca masa si sa se cazeze īn locuri diferite. Totusi unele conditii trebuie sa existe:

i   cele 2 sau 3 perioade separate de odihna trebuie sa fie luate īn interval de 24 de ore consecutive;

ii   una din perioade trebuie sa fie de cel putin 8 ore consecutive. Aceasta trebuie sa fie ultima perioada de odihna "divizata" adica o odihna zilnica divizata poate arata dupa cum urmeaza:

2 ore-2 ore-8 ore = legal;

2 ore - 8ore - 2 ore = ilegal.

iii   fiecare din celelalte perioade trebuie sa fie de cel putin o ora;

iv   totalul perioadelor de odihna trebuie sa cumuleze cel putin 12 ore.

Perioada de cel putin opt ore consecutive trebuie de asemenea sa fie ultima parte a odihnei divizate.

Īn ceea ce priveste autovehiculele care au doi conducatori auto, fiecare sofer trebuie sa aiba o perioada de odihna de cel putin opt ore consecutive īntr-o perioada de 30 de ore consecutive. Pentru a beneficia de aceasta concesie ambii soferi trebuie sa-si asume raspunderea īn comun asupra autovehicului.

Odihna zilnica poate fi luata īn autovehicul atāt timp cāt autovehiculul stationeaza si are o cabina de dormit/pat de fier.

Īn cursele care implica īmbarcari pe feribot sau pe cale ferata, un sofer poate sa divizeze perioada sa zilnica de odihna īn nu mai mult de doua parti, una din ele urmānd a se lua pe uscat iar cealalta pe feribot sau tren. Totusi, trebuie īndeplinite urmatoarele conditii:

i   īntreruperea dintre cele doua parti trebuie sa fie cāt de scurta posibil si nu trebuie sa īnceapa mai mult de o ora īnainte de īmbarcare, sau sa se termine mai tārziu de o ora dupa debarcare. Formalitatile vamale sunt incluse īn perioada de īmbarcare/debarcare.

ii   Īn timpul ambelor parti ale perioadei de odihna soferul trebuie sa aiba acces la un pat sau cuseta/cabina;

iii   acolo unde odihna zilnica a fost īntrerupta īn felul acesta, ea trebuie sa fie prelungita cu doua ore.

Pe vas sau tren, perioada de odihna este considerata sa īnceapa dupa ce soferul poate sa lase autovehiculul si se continua pāna ce el primeste instructiuni sa mearga la masina īnainte de debarcare.

Un sofer trebuie sa ia o perioada de odihna saptamānala de cel putin 45 ore consecutive īn fiecare saptamāna. Īn plus, trebuie luata o perioada de odihna saptamānala dupa ce un sofer a īncheiat sase perioade consecutive de conducere auto. Odihna trebuie sa īnceapa nu mai tārziu de 144 ore (6 x 24ore) dupa ce odihna saptamānala precedenta s-a īncheiat.

Reducere/scurtarea perioadei de la 45 de ore este permisa pāna la un minim de 36 de ore daca aceste ore se iau la sediul autobazei sau la punctul de plecare al soferului sau la un minim de 24 de ore daca se iau altundeva. Orice perioada scurtata de odihna trebuie recuperata "īn bloc"si legata de alta perioada de odihna zilnica sau saptamānala īnainte de sfārsitul celei de-a treia saptamāni ce urmeaza dupa saptamāna īn care a avut loc scurtarea timpului de odihna. Aceasta compensatie trebuie sa fie cuplata cu o perioada de cel putin opt ore si va fi acordata soferului, la cerere, la locul de parcare al autovehicului sau la autobaza.

Timpul de odihna saptamānal trebuie luat īn cursul oricarei saptamāni fixe sau pentru ca soferul a condus continuu 6 zile. Este important, totusi faptul ca, īntrucāt aceste reglementari/cerinte se bazeaza acum pe o saptamāna fixa, un timp de odihna saptamānal poate sa se suprapuna dintr-o saptamāna fixa īn alta si practic poate sa fie cuplat la oricare din cele doua saptamāni. La fel ca si īn cazul odihnei zilnice, timpul de odihna saptamānal se poate lua la masina daca aceasta stationeaza si este prevazuta cu un pat (de fier).

Saptamāna este de 168 de ore īntre luni ora 00:00 pāna duminica ora 24:00

Nu exista limite anume cu privire la limitele legale pentru munca maxima prestata sau pentru limita maxima de desfasurare a muncii īntr-o zi sau pentru munca prestata īntr-o saptamāna sau 2 saptamāni. Totusi, cerintele de a se lua anumite perioade de odihna minime īnseamna ca munca zilnica/desfasurata se limiteaza la 13 ore, inclusiv pauzele, cu exceptia cazului cānd se ia un timp scurtat de 9 ore de odihna zilnica iar munca zilnica/desfasurata, inclusiv pauzele poate ajunge la 15 ore. Īn mod similar, īn ceea ce priveste saptamāna, cu conditia ca sa se ia timpii minimi regulamentari de pauza, odihna zilnica si saptamānala, soferul poate fi la serviciu pentru restul perioadei de timp.

PCQ M.3

soferul Brown a venit la serviciu la 07:00 si a īnceput imediat sa īncarce furgoneta/camioneta sa de 10 tone cu marfuri generale. La 08:30 el a pornit spre un oras situat la o distanta de 210 mile. Īn conformitate cu regulamentele UE el trebuie sa ia o pauza statutara nu mai tārziu de:

A.                

B.                

C.               

D.               

PCQ M.4

Un sofer care are autobaza īn Varsovia, īsi īncheie serviciul sau zilnic la Paris. Perioadele sale de odihna pe parcursul acelei saptamāni nu au fost īn niciuna din zile sub 11 ore. Īn baza reglementarii EC numar 3820/85 care este timpul de odihna minim pe care el īl poate lua cu aceasta ocazie?

A.                 8 ore;

B.                 9 ore;

C.                10 ore;

D.                11 ore.

PCQ. M.5

Īn baza Reglementarii EU numar 3820/85 un sofer dintr-un autovehicul echipat cu 2 conducatori auto poate sa-si reduce odihna la:

A.                 8 ore īntr-o perioada de 30 ore;

B.                 9 īntr-o perioada de 30 ore;

C.                8 ore īntr-o perioada de 24 ore;

D.                9 ore īntr-o perioada de 24 ore.

PCQ M.6

Īn baza prevederilor legislatiei UE cu privire la orele de odihna si munca ale soferilor, care din urmatoarele perioade de pauza nu este suficienta pentru a satisface prevederile legale:

A.                 45 de minute dupa 4,5 ore de conducere cumulata;

B.                 2 pauze de 25 minute fiecare luate īnainte de a se depasi perioada de 4,5 ore de conducere cumulata;

C.                3 pauze a 15 minute fiecare luate īnainte de a se depasi perioada de 4,5 ore de conducere cumulata;

D.                2 pauze a 20 de minute fiecare si o pauza de 10 minute luate īnainte de a se depasi perioada de 4,5 ore de conducere cumulata.

PCQ M.7

Un sofer dintr-o echipa de 2 conducatori auto, are voie sa-si ia timpul de odihna īntr-o cabina de dormit/cuseta atunci cānd:

A.                 autovehiculul stationeaza;

B.                 soferul este departe de autobaza;

C.                autovehiculul are 2 conducatori auto;

D.                nu exista o alta alternativa potrivita īn vecinatate.

PCQ. M.8

Īn baza Regulamentului EC numar 3820/85 un sofer poate īmparti perioada sa de odihna zilnica cu conditia ca aceasta sa se reduca la:

A.                 nu mai mult de 3 perioade diferite;

B.                 nu mai mult de 2 perioade diferite;

C.                orice numar de perioade de peste o ora;

D.                orice numar de perioade daca una din ele depaseste 8 ore.

Prime

Primele acordate soferilor sub forma de bonificatii sau suplimente sunt acceptate atāta vreme cāt ele sunt de o natura care nu pericliteaza siguranta circulatiei.

Stari de urgente

Atāta timp cāt siguranta drumului nu este pusa īn pericol si īn scopul de a da posibilitatea ca soferul sa ajunga la un loc potrivit, conducatorul auto poate sa se abata de la prevederile regulamentului īn masura īn care acest lucru este necesar pentru asigurarea sigurantei persoanelor, a autovehicului sau a īncarcaturii. soferul trebuie sa indice īn diagrama de tahograf natura si motivul abaterii de la prevederi. Acest lucru trebuie facut cāt de curānd posibil dupa momentul urgentei.

Urgenta care necesita ca orele de munca si odihna ale soferilor sa nu fie respectate trebuie sa fie neprevazuta.

Una din principalele probleme analizate pe perioada pregatirii noilor reglementari a fost necesitatea de respectare corespunzatoare a lor.

Toti patronii trebuie sa examineze atent actiunile pe care le iau pentru a se conforma cu prevederile legale. Urmatoarele proceduri trebuie urmate:

aplicarea metodelor de programare si de munca trebuie sa respecte limitele de condus si perioadele zilnice si saptamānale de odihna;

monitorizarea regulata a diagramelor. Desi nu toate diagramele trebuie sa fie verificate, un anume numar de diagrame trebuiesc verificate la intervale regulate. Cu cāt se īntāmpla mai des greseli cu privire la proasta planificare a curselor, a orelor de odihna ale soferilor, sau la tinerea unor proaste evidente, cu atāt trebuie sa fie mai frecvente verificarile. Persoana care verifica diagramele trebuie sa le marcheze si sa indice si masura care s-a luat cu privire la erorile detectate. Este important de amintit ca, verificarea diagramelor este numai prima faza din procedura de monitorizare, īntrucāt daca se descopera greseli, trebuie sa actioneze īn scopul prevenirii repetarii acestora. Aceasta poate presupune management eficient sau educarea soferilor (fie individuala fie colectiva) iar īn cazuri severe chiar unele masuri disciplinare sau o re-examinare a programarii curselor.

Constituie o contraventie ca un sofer sa īncalce oricare din regulile cu privire la orele de odihna si munca sau ca un patron (sau oricare altcineva caruia i se subordoneaza un sofer) sa -l determine sau sa-i permita sa faca acest lucru.

PCQ M.9.

Un sofer este gasit ca, a depasit maximum de ore de conducere permise īn saptamāna sa de lucru. La investigatie s-a descoperit ca noul sau patron i-a impus un orar nerealist al curselor.

A.                 Numai patronul poate fi condamnat pentru infractiune/contraventie īn baza reglementarilor īn vigoare;

B.                 soferul, dar nu patronul poate fi condamnat;

C.                soferul poate fi condamnat pentru depasirea orelor regulamentare si patronul lui de faptul ca a cauzat acest lucru;

D.                Daca contraventiile/infractiunile legate de perioadele de conducere au loc pe continent, atunci autoritatile locale nu au nici o putere.

PCQ M.10.

Īn baza reglementarilor UE cu privire la orele de odihna si munca ale soferilor timpul de conducere auto poate fi considerat ca:

A.                 Perioada de munca minus pauzele platite;

B.                 Toate perioadele soferului īnregistrate īn carnetul sau de control;

C.                Timpul petrecut la volan cu motorul mergānd (neoprit);

D.                Tot timpul īn afara de "timpul liber".

PCQ M.11

Īn baza reglementarii UE numar 3820/85 un sofer īsi īncheie ziua de munca, joi, departe de casa. Īn timpul celor 7 zile anterioare perioadele sale de odihna zilnice au fost:

Care este perioada minima de odihna zilnica pe care soferul o poate lua īn cea de a opta zi?

A.                 9 ore;

B.                 11 ore;

C.                13 ore;

D.                15 ore.

Belarus

Estonia

Romānia

Bosnia-Hertegovina

Kazakstan

Rusia

Bulgaria

Letonia

Slovacia

Croatia

Moldova

Slovenia

Republica Ceha

Norvegia

Iugoslavia

Confederatia Statelor Independente

Polonia

Reglementarile AETR au fost acum armonizate complet cu reglementarile UE deja detaliate.

PCQ M.12.

Īn care tari, un sofer al unui autovehicul cu o greutate afisata pe placuta de peste 3,5 tone, plecat īn cursa din Marea Britanie, s-ar supune reglementarilor acordului AETR cu privire la orele de odihna si munca ale soferilor?

A.            Danemarca;

B.            Finlanda;

C.            Turcia,

D.            Iugoslavia.

PCQ M.13.

Un sofer de pe un camion mare de transport este trimis de patron īntr-o cursa internationala de la Leeds īn Suedia. La Harwich, portul de īmbarcare el ia 4 ore de odihna īnainte de a se īmbarca pe feribot spre Gothenberg. Īn baza reglementarilor privind orele de odihna si munca ale soferilor el:

A.            Poate sa calculeze aceste 4 ore ca parte din timpul sau zilnic de odihna si sa completeze restul pe feribot cu conditia ca, timpul total de odihna zilnica sa fie prelungit cu o ora;

B.            Poate sa calculeze aceste 4 ore ca parte din timpul sau zilnic de odihna si sa completeze restul pe feribot fara nici o extensie a perioadei totale de odihna zilnica;

C.            Poate sa calculeze aceste 4 ore ca parte din perioada sa de odihna zilnica si sa completeze restul pe feribot cu conditia ca timpul total de odihna zilnica sa fie prelungit cu 2 ore;

D.            Nu are voie sa īmparta timpul sau de odihna zilnica pentru a se adapta la traversarile cu feribotul.

Situatia cānd soferii sunt scutiti de la prevederile reglementarilor EU si AETR este dupa cum urmeaza:

a)   i Curse internationale īn tarile EU, facute de autovehicule exceptate de la Regulamentul EC numar 3820/85. Īn astfel de cazuri soferii trebuie sa se conformeze cu regulile aferente tipului de autovehicul din tara respectiva;

ii Curse internationale catre tarile AETR, facute de autovehicule exceptate de la Acordul AETR (ca la punctul de mai sus).

b)   Cānd se conduce īn tarile care nu au ratificat nici Regulamentul EC nici Acordul AETR soferul se supune regulilor interne din tara respectiva aferente tipului de autovehicul condus.

Cu una sau doua exceptii, un sofer care se conformeaza reglementarilor EC īn aceste situatii, nu are de ce sa īntimpine vreo problema. Singura problema care īntr-adevar apare este cea legata de unele tari din Orientul Mijlociu si īn acest caz trebuie sa se respecte regulile locale.

VĪRSTELE CONDUCĂTORILOR AUTO

Atāt Regulamentul EC numar 3820/85 cāt si Acordul AETR prescrie o vārsta minima pentru soferii angajati īntr-o curs de transport marfa.

AUTORIZAREA CONDUCATORILOR AUTO

Cāteva tari cer un permis de conducere international. Acestea sunt cerute īn Albania, Ungaria, Polonia, (dupa trei luni) si toate tarile din Orientul Mijlociu.

Comunitatea Statelor Independente cere ca un sofer sa aiba asupra lui un permis de conducere, īmpreuna cu o traducere īn limba respectiva, sau un permis de conducere international. Cele mai multe traduceri de permise īn limba rusa se pot procura de la Īn Tourist la frontiera CSI.

Un permis de conducere international este valabil 12 luni. Solicitantii trebuie sa aiba cel putin 18 ani.