Observatie: Fundamentarea cheltuielilor comune le-am presupus ca avandu-le, asa ca am selectat ceaa ce apare specific in cadrul spitalului (unitate sanitara cu paturi)

Observatie: Fundamentarea cheltuielilor comune le-am presupus ca avāndu-le, asa ca am selectat ceaa ce apare specific īn cadrul spitalului (unitate sanitara cu paturi)

Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica, reprezentat de directorul general, medic primar chirurg, doctor īn stiinte medicale.

Managerul spitalului are atributiile de ordonator tertiar de credite si raspunde de modul de utilizare al fondurilor numai pentru nevoile unitatii pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, si īn conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Atributiile managerului sunt stabilite prin contractul de management, iar īn domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice acesta are, īn principal, urmatoarele atributii:

a) stabileste si aproba numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, īn functie de normativul de personal īn vigoare;

b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul spitalului;

c) aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal;

d) propune structura organizatorica, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii, īn vederea aprobarii de catre Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, de ministerele care au spitale īn subordine ori īn administrare sau retea sanitara proprie;

e) numeste membrii comitetului director.

Pe lānga atributiile īn domeniul politicii de personal, acesta mai īndeplineste:

a) organizeaza si raspunde de controlul activitatii de asistenta medicala pe sectii si cabinete, pe categorii de personal sanitar, pe diferite perioade ale zilei si noaptea, luānd masurile prevazute de lege, prevenirea abuzurilor, a īncalcarii eticii profesionale, recuperarea prejudiciilor si sanctionarea celor vinovati de asemenea īncalcari;

b) asigura aplicarea masurilor aprobate privind integritatea patrimoniului si recuperarea pagubelor produse unitatii;

c) stabileste, pe baza structurii organizatorice si a regulamentului de organizare si functionare, modul de lucru si de 22422p1515w colaborare dintre compartimentele de munca din structura functionala, organizeaza controlul īndeplinirii sarcinilor si urmareste aplicarea masurilor aprobate;

d) asigura si raspunde de organizarea controlului financiar preventiv, audit financiar si a inventarierii patrimoniului unitatii;

Īn cadrul spitalului se organizeaza si functioneaza un Comitet Director, format din: managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, directorul administrativ si directorul de īngrijiri.

Ocuparea functiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.

Atributiile comitetului director sunt urmatoarele: [2]

1. elaboreaza planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, īn baza propunerilor scrise ale consiliului medical;

2. elaboreaza, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;

3. propune managerului, īn vederea aprobarii, numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, īn functie de reglementarile īn vigoare;

4. elaboreaza regulamentul de organizare si functionare, regulamentul intern si organigrama spitalului, īn urma consultarii cu sindicatele, conform legii;

5. elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului, pe baza centralizarii de catre compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducatorilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, pe care īl supune aprobarii managerului;

6. urmareste realizarea indicatorilor privind executia bugetului de venituri si cheltuieli pe sectii si compartimente, asigurānd sprijin sefilor de sectii si compartimente pentru īncadrarea īn bugetul alocat;

7. asigura monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitatii medicale, financiari, economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si control, pe care le prezinta managerului, conform metodologiei stabilite;

8. īntocmeste informari lunare, trimestriale si anuale cu privire la executia bugetului de venituri si cheltuieli, pe care le analizeaza cu consiliul medical si le prezinta autoritatii de sanatate publica judetene , precum si Ministerului Sanatatii Publice;

9. negociaza, prin manager, directorul medical si directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate etc.

Īn cadrul spitalului functioneaza consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandari managerului spitalului īn urma dezbaterilor.

Membrii consiliului consultativ sunt:

a) 2 reprezentanti ai Autoritatii de Sanatate Publica Iasi;

b) 2 reprezentanti numiti de Consiliul Local al Municipiului Iasi, dintre care unul specialist īn finante publice locale;

c) managerul spitalului;

d) 2 reprezentanti ai mediului de afaceri, nominalizati de patronatele reprezentative la nivel national pentru spitale.

Consiliul medical este compus din medicii sefi de sectie, laboratoare sau compartimente ale spitalului, farmacistul-sef si asistentul sef, avānd atributii mentionate si īn fisa postului, avānd printre atributii: elaborarea proiectului de plan de achizitii al spitalului īn limita bugetului estimat, īntarirea disciplinei economico-financiare. Presedintele consiliului medical este directorul medical al spitalului.

Directorul medical are urmatoarele atributii:

īn calitate de presedinte al consiliului medical, coordoneaza si raspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri si cheltuieli;

coordoneaza implementarea programelor de sanatate la nivelul spitalului;

stabileste coordonatele principale privind consumul de medicamente si materiale sanitare la nivelul spitalului, īn vederea unei utilizari judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei si a rezistentei la medicamente etc.

Īn cadrul spitalului functioneaza si un consiliu etic. Componenta si atributiile consiliului etic se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice. Componenta consiliului etic al spitalului "Prof. Dr. Nicolae Oblu" este: presedintele Consiliului : medic primar, un reprezentant A.J.S.P. Iasi, un membru reprezentant al Consiliului Local Iasi, un asistent medical, un secretar (jurist).

Componenta nucleului de calitate este stabilita prin decizia managerului si atributiile Nucleului de calitate sunt stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii Publice

Componenta comisiei medicamentului este stabilita prin decizia managerului. Principalele atributii ale comisiei medicamentului sunt urmatoarele: analizeaza consumul de medicamente pe sectii, pe spital si propun masuri pentru reducerea sau suplimentarea consumului de anumite produse medicamentoase.

Componenta comisia de analiza D.R.G. este stabilite prin decizia managerului. Principalele atributii ale comisiei de analiza D.R.G. sunt urmatoarele: analizeaza toate cazurile iar cele care pot fi revalidate sunt transmise sectiei īn vederea remedierii deficientelor si transmiterii lor compartimentului de Statistica si D.R.G. pentru raportarea acestora spre revalidare, analizeaza modul de codificare īn vederea īmbunatatirii indicelui de complexitate.

Activitatea economico-financiara si administrativa este asigurata, de urmatoarele birouri:

Serviciul resurse umane, normare, organizare si salarizare are urmatoarele atributii:

- elaborarea darilor de seama curente si de perspectiva īn domeniul salarizarii si a celorlalte probleme legate de organizarea si normarea muncii;

- elaboreaza planul de munca si salarii;

- īntocmeste statul de functii conform normelor de structura aprobate pentru toate categoriile de personal;

- asigura īncadrarea personalului de executie potrivit statului de functii, respectānd nomenclatorul de functii si salarizare a indicatorilor, de studiu si de stagiu;

- efectueaza controlul de functii si salarizare, atāt īn cadrul lucrului cāt si īn afara acestuia (garzi, ore suplimentare);

- asigura acordarea drepturilor de salarizare pentru toate categoriile de personal;

- īntocmeste contractele de munca pentru personalul nou angajat etc.

Serviciul financiar-contabilitate are urmatoarele atributii:

- organizarea contabilitatii si asigurarea efectuarii corecte si la timp a īnregistrarilor;

- organizarea analizei periodice a modului de utilizare a bunurilor materiale si luarea masurilor necesare īmpreuna cu celelalte birouri si servicii, īn ceea ce priveste stocurile disponibile, supranormative, fara miscare, sau pentru prevenirea imobilizarilor de fonduri;

- asigura īntocmirea la timp a darilor de seama contabile;

- exercitarea controlului financiar preventiv;

- participarea la organizarea sistemului informational al unitatii;

- asigurarea, īntocmirea si pastrarea documentelor justificative care stau la baza īnregistrarilor contabile;

- organizarea evidentei tehnico-operative si gestionare;

- organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale, si regularizarea diferentelor constatate īntre stocurile scriptice si cele reale;

- exercitarea controlului operativ curent;

- īntocmirea studiilor comparative privind diversi indicatori: zi de spitalizare, pat fizic, pat efectiv ocupat, bolnav, comparativ cu sectiile din unitate, analiza cauzelor care determina diferente;

- īntocmirea proiectelor planurilor de venituri si cheltuieli bugetare;

- asigurarea efectuarii corecte a operatiunilor de īncasari si plati īn numerar;

- verificarea documentelor justificative de cheltuieli;

- asigurarea integritatii patrimoniului unitatii si recuperarea pagubelor produse;

- asigura efectuarea inventarierii patrimoniului īn conditiile si termenele stabilite etc.

Directorul financiar - contabil este persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si are urmatoarele atributii:

- raspunde de activitatea de īncasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor;

- verifica documentele justificative si īntocmeste instrumentele de plata pentru cheltuielile efectuate pe seama fondurilor publice;

- exercita controlul financiar preventiv, cānd constata ca operatiunile prezentate la control sunt nelegale sau nejustificate, iar īn cazul īn care conducatorul unitatii dispune pe proprie raspundere efectuarea lor, seful compartimentului financiar contabil va informa īn scris atāt Consiliul de Administratie cāt si Directia generala de control financiar de stat din Ministerul Finantelor sau Directia generala a controlului financiar de stat a judetului, care vor dispune masurile necesare, potrivit competentelor;

- da informatii si explicatii īn cazul unui control atāt scris cīt si verbal, īn legatura cu problemele controlate;

- semneaza cu sau fara obiectii actele de control si are datoria de a comunica, la termenele fixate, modul de aplicare a masurilor stabilite īn urma controlului;

- raspunde de completarea potrivit destinatiei si īn mod ordonat a registrelor de contabilitate si de pastrarea acestora si a documentelor justificative care stau la baza īnregistrarilor īn contabilitate, precum si de reconstituirea īn termen de 30 de zile de la constatare a documentelor contabile pierdute, sustrase sau distruse;

- īnregistrarile īn contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planurilor de conturi si normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor;

- documentele justificative care stau la baza īnregistrarilor īn contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au īntocmit, vizat si aprobat, ori īnregistrat īn contabilitate dupa caz, deci a contabilului-sef, care are obligatia vizarii documentelor pentru controale preventive;

- efectuarea inventarierii generale a patrimoniului cel putin o data pe an, evaluarea corecta a elementelor patrimoniale, pe baza inventarierii efectuate si reflectarea acestora īn bilantul contabil potrivit normelor stabilite de Ministerul Finantelor;

- conducerea contabilitatii se face īn partida dubla si contabilul sef raspunde de exactitatea datelor contabile furnizate, īntocmirea balantelor de verificare si a bilantului la timp, controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si realitatea acestora.

Relatiile cu institutiile ierarhic superioare, respectiv inferioare

Creditele bugetare sunt sume prevazute si aprobate prin bugetul de stat īn limitele carora institutia sanitara poate cheltui īn cursul anului mijloacele banesti primite pentru īndeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.[3]Creditele bugetare se primesc de catre spital īn cadrul unei proceduri specifice si se īntrebuinteaza pe baza actelor savārsite de catre ordonatorii de credite bugetare (AJSP Iasi si MSP).

Spitalul este subordonat Autoritatii Judetene de Sanatate Publica Iasi, care, la rāndul sau, se subordoneaza Ministerului Sanatatii Publice. Spitalul are obligatia sa īnregistreze, sa stocheze, sa prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al Ministerului Sanatatii Publice. Raportarile se fac catre AJSP Iasi si constituie baza de date la nivel national pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala īn domeniul sanatatii, are ca atributii: elaboreaza normativele de personal, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice, aproba structura organizatorica a spitalului, aproba reorganizarea unitatii, centralizeaza situatiile financiare trimestriale si anuale ale spitalului, potrivit reglementarilor legale in domeniu etc.

Ministerul Sanatatii Publice analizeaza si evalueaza periodic si ori de cāte ori este nevoie sau la sesizarea organelor abilitate ale statului performantele unitatilor sanitare publice cu paturi, care sunt īn relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, indiferent de subordonarea lor sau de titularul dreptului de administrare asupra lor, numind o comisie de evaluare.

Structura si relatiile existente īntre spital si ordonatorii de credite bugetare ierarhic superiori poate fi evidentiata prin urmatoarea schema:

Figura 3: Structura si relatiile existente īntre spital si ordonatorii de credite bugetare ierarhic superiori

Relatiile Spitalului Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi cu Ministerul Sanatatii Publice consta īn transferuri care se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii publice, pentru acoperirea drepturilor salariale ale medicilor rezidenti care realizeaza in cadrul spitalului pregatire teoretica generala. Unitatea de Primire Urgente (UPU) din cadrul spitalului este finantat din bugetul Ministerului Sanatatii Publice.

Managerul Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi este ordonator tertiar de credite bugetare utilizānd creditele bugetare ce i-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si īn conditiile stabilite prin dispozitiile legale. Spitalul este direct subordonat Casei Judetene de Asigurari Sanatate Iasi care este ordonator secundar de credite bugetare. Aici se repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, īn raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Relatiile cu Casa de Asigurari de Sanatate Iasi au la baza sumele īncasate de catre Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" pentru serviciile medicale prestate pe baza de contracte īncheiate cu aceasta. CAS Iasi monitorizeaza lunar executia bugetara, urmarind realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor, īn limita bugetului aprobat. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurari sociale de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor īn cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari sociale de sanatate, īn functie de indicatorii stabiliti īn contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Ordonatorul principal de credite este reprezentat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate care repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, īn raport cu sarcinile acestora.

CNAS este institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate īn vederea aplicarii politicilor si programelor Guvernului īn domeniul sanitar.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai īn limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiei publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale.

Īn relatiile contractuale cu casele de asigurari de sanatate spitalul este obligat:

a) sa acorde servicii medicale respectānd criteriile de calitate elaborate de Colegiul Medicilor din Romānia si negociate cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

b) sa factureze lunar, in vederea decontarii de catre casa de asigurari de sanatate, activitatea realizata, conform contractului de furnizare de servicii medicale;

c) sa respecte destinatia sumelor contractate prin acte aditionale;

d) sa transmita datele solicitate de casele de asigurari de sanatate si de Autoritatea de Sanatate Publica privind furnizarea serviciilor medicale si starea de sanatate a persoanelor consultate sau tratate, fiind direct raspunzatoare de corectitudinea acestora, potrivit formularelor de raportare stabilite prin ordin comun al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al ministrului sanatatii publice, care se pun la dispozitie in mod gratuit;

e) sa prezinte casei de asigurari de sanatate, in vederea decontarii, indicatorii specifici stabiliti prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;

f) sa raporteze indicatorii prevazuti in normele privind executia, raportarea si controlul programelor nationale de sanatate si sa utilizeze eficient sumele cu aceasta destinatie etc.

Conducerea spitalului participa la actiuni de instruire organizate de Autoritatea de Sanatate Publica si de Casa de Asigurari de Sanatate Judeteana privind aplicarea unitara a actelor normative referitoare la asigurarile sociale de sanatate si a actelor normative privind asistenta medicala in Romānia.

Īn relatiile contractuale cu Casa de Asigurari de Sanatate Iasi, spitalul are urmatoarele drepturi:

a) sa primeasca contravaloarea serviciilor medicale efectiv realizate potrivit contractelor si actelor aditionale īncheiate cu casele de asigurari de sanatate;

b) sa īncaseze contravaloarea serviciilor medicale efectuate de la persoanele care se prezinta fara bilet de trimitere si care nu constituie urgente medico - chirurgicale, precum si coplata pentru unele servicii medicale spitalicesti acordate in asistenta medicala spitaliceasca, stabilita de catre comisia formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cu consultarea reprezentantilor Colegiului Medicilor din Romānia, si prevazuta in norme;

c) sa īsi organizeze activitatea in vederea cresterii eficientei si eficacitatii actului medical, cu respectarea reglementarilor legale in vigoare.

n relatiile contractuale cu spitalul, Casa de Asigurari de Sanatate Iasi are urmatoarele obligatii:

a) sa monitorizeze activitatea spitalului conform contractelor īncheiate;

b) sa deconteze spitalului, in primele 10 zile ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguratilor in baza facturilor si a documentelor īnsotitoare, cu īncadrarea in sumele negociate si contractate;

c) sa raporteze Casei Nationale de Asigurari de Sanatate datele solicitate privind serviciile medicale acordate asiguratilor de catre spital, in baza contractelor īncheiate cu acesta, si sa respecte termenele de raportare stabilite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

d) sa informeze permanent spitalul despre conditiile de contractare;

e) sa tina evidenta internarilor pe asigurat, in functie de casa de asigurari de sanatate la care acesta vireaza contributia.

Īn ceea ce priveste relatiile cu exteriorul din punct de vedere al finantarii spitalul: īncheie contract prestari servicii spitalicesti cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Iasi si poate primi fonduri si de la Autoritatea Judeteana de Sanatate Publica Iasi prin transferuri pentru programe de sanatate si investitii.

Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume obtinute, īn conditiile legii de la persoane fizice si juridice si īsi elaboreaza, aproba si executa bugetul propriu de venituri si cheltuieli.

Capitolul 2. Fundamentarea indicatorilor bugetari la Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu"

2.1. Cadrul juridic utilizat īn fundamentarea indicatorilor bugetari

Cadrul juridic utilizat īn fundamentarea indicatorilor bugetari este urmatorul:

Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma īn domeniul sanatatii, care stabileste organizarea si functionarea spitalelor;

Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta pentru institutiile sanitare, ca de altfel si pentru celelalte entitati organizatorice, instrumentul principal de conducere, prognozare si analiza a activitatii economico-financiare.

Īn principiu, propunerile de venituri si cheltuieli se vor face avāndu-se īn vedere:

- reglementarile si normele īn vigoare, precum si structura organizatorica existenta la data īntocmirii bugetului de venituri si cheltuieli;

- sursele de venituri si baza legala a īncasarii lor, nivelul taxelor sau tarifelor, īn lei si valuta, daca este cazul, stabilit prin legea de organizare a institutiei publice sau legea de aprobare a constituirii fondului special īn afara bugetului, frecventa prognozata a indicatorilor fizici īn noul an fata de anul de baza, pentru venituri, iar pentru cheltuieli, evolutia īn perspectiva a domeniului de activitate respectiv, nivelul īntregit la an al cheltuielilor realizate īn anul de baza fata de anul de plan, influentat cu indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si al inflatiei si indicele de crestere a indicatorilor fizici, obiectivele stabilite prin programul de perspectiva propriu si national, prioritatile de ordin economico-social care se impun īn domeniul de activitate respectiv, care trebuie realizate prin dirijarea de fonduri pentru investitiile ce nu se pot lasa pe seama reglajelor economiei de piata;

- nivelul preturilor avute īn vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel īn vigoare la data solicitarii propunerilor de cheltuieli, de regula la 1 mai al anului īn curs, īntrucāt proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli se depun pāna la 1 iunie al anului īn curs, indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si cel de crestere al inflatiei fiind indicat de Ministerul Finantelor īn adresa de solicitare a proiectelor de buget, ca si cursul de schimb leu/dolar. Īn lipsa unor precizari se ia īn calcul indicele de crestere prognozat al cursului de schimb al dolarului sau indicele cresterii preturilor si al inflatiei din anul precedent, ponderat cu cresterea cursului de schimb leu/dolar fata de aceeasi perioada;

- consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil luate īn calcul sunt cele aprobate prin hotarāre sau ordonanta de Guvern, īn domeniul respectiv, sau īn lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date de ordonatorul principal de credite;

- fundamentarea cheltuielilor īn anul de plan fata de anul de baza se va face, la cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectarea acestora cu influentele cunoscute care au actionat pāna la data elaborarii proiectului bugetului de venituri si cheltuieli prin reglementari legale. Trebuie subliniat ca, īn baza art. 24 din Legea finantelor publice nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt obligati ca pāna la 1 mai a fiecarui an sa comunice Ministerului Finantelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuare de venituri pentru bugetul anului viitor fata de anul īn curs, iar consiliile locale si judetene sa comunice solicitarile de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat īn anul de plan fata de anul īn curs.

2.2.1. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii bugetare

Fundamentarea veniturilor din contractele īncheiate cu casele de asigurari de sanatate (finantarea din BASS)

Directorul general al Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi este ordonator tertiar de credite bugetare utilizānd creditele bugetare ce i-au fost repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiei pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si īn conditiile stabilite prin dispozitiile legale. El este direct subordonat Casei Judetene de Asigurari Sanatate Iasi care este ordonator secundar de credite bugetare.

Relatiile cu Casa de Asigurari de Sanatate au la baza sumele īncasate de catre Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" pentru serviciile medicale prestate pe baza de contracte īncheiate cu aceasta. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurari sociale de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor īn cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari sociale de sanatate, īn functie de indicatorii stabiliti īn contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Conform Hotarārii nr. 1842 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale īn cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, Sectiunea a 8-a (Servicii medicale īn unitati sanitare cu paturi - spitale) asistenta medicala spitaliceasca se acorda īn unitati sanitare cu paturi, autorizate si evaluate conform legii, iar Casele de asigurari de sanatate īncheie contracte cu spitalele numai pentru sectiile care au īncadrare cu personal medical de specialitate si dotare tehnica necesara acordarii serviciilor medicale contractate.

Reprezentantul legal al spitalului (directorul general) īncheie contract de furnizare de servicii medicale spitalicesti cu Casa Asigurarilor de Sanatate Iasi īn fiecare an conform normelor metodologice īn vigoare.

Asistenta medicala spitaliceasca se acorda īn regim de: spitalizare continua si spitalizare de zi. Serviciile medicale spitalicesti sunt preventive, curative, de recuperare si paliative si cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratamente medicale si/sau chirurgicale, īngrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare si masa.

Serviciile medicale spitalicesti se acorda asiguratilor pe baza recomandarii de internare din partea medicului de familie, a medicului de specialitate din unitati sanitare ambulatorii aflate īn relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate precum si a medicilor din unitatile de asistenta medico-sociala.

Valoarea totala contractata de casele de asigurari de sanatate cu spitalele se constituie din urmatoarele sume, dupa caz:

a) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face pe baza de tarif pe caz rezolvat: sistem DRG sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialitati, finantata din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

b) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face pe baza de tarif/zi de spitalizare pentru spitalele/sectiile finantata din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

c) suma aferenta programului national cu scop curativ pentru medicamente si materiale sanitare specifice, finantata din fondul alocat pentru programele nationale cu scop curativ, care face obiectul unui contract distinct;

d) suma pentru serviciile de hemodializa, finantate din fondul alocat pentru serviciile de hemodializa si dializa peritoneala care face obiectul unui contract distinct;

e) sume pentru serviciile medicale de tip spitalicesc, efectuate īn regim de spitalizare de zi, finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca, īn conditiile prevazute prin norme, a caror plata se face prin tarif pe serviciu medical / tarif pe caz rezolvat.

Casele de asigurari de sanatate deconteaza serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale spitalicesti, cu īncadrarea īn sumele contractate, īn functie de realizarea indicatorilor negociati conform normelor, īn urmatoarele conditii:

a) pentru spitalele īn care serviciile medicale furnizate se deconteaza pe baza de tarif pe caz rezolvat (DRG) sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialitati, decontarea se face īn functie de numarul de cazuri externate, raportate si validate de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, validate si de casele de asigurari de sanatate, conform regulilor de validare stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, īn limita valorii de contract;

b) pentru spitalele/sectiile īn care serviciile medicale furnizate se deconteaza prin tarif pe zi de spitalizare pe baza indicatorilor specifici care sunt aceiasi cu cei avuti īn vedere la contractare cu conditia respectarii criteriilor de internare si īn conditiile stabilite prin norme, īn limita valorii de contract; numarul de cazuri externate se raporteaza si se valideaza de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar precum si de casele de asigurari de sanatate, conform regulilor de validare specifice, stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

c) suma aferenta programului national cu scop curativ pentru medicamente si materiale sanitare specifice se deconteaza la nivelul realizarilor, īn limita sumei prevazuta prin program pentru medicamente si materiale sanitare specifice;

d) suma pentru serviciile de hemodializa se deconteaza la nivelul realizarilor, īn limita sumei contractata cu aceasta destinatie;

e) sumele pentru serviciile medicale efectuate īn cabinete medicale de specialitate īn: oncologie medicala, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, efectuate īn regim ambulatoriu, se deconteaza īn conditiile specifice ambulatoriului de specialitate;

f) suma pentru investigatii paraclinice efectuate īn regim ambulatoriu se deconteaza īn conditiile prevederilor specifice ambulatoriului de specialitate pentru specialitati paraclinice, īn limita sumei contractate;

g) sume pentru serviciile medicale de tip spitalicesc, efectuate īn regim de spitalizare de zi, finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca, īn conditiile prevazute prin norme īn limita sumelor contractate.

Cazurile internate īn regim de spitalizare continua care nu au īndeplinit criteriile de internare nu se deconteaza de casele de asigurari de sanatate. Cazurile care fac obiectul internarii prin spitalizare de zi si au fost rezolvate prin spitalizare continua la solicitarea asiguratului, se deconteaza de casele de asigurari de sanatate la tariful pe serviciu medical/caz rezolvat aferent spitalizarii de zi, diferenta reprezentānd cheltuielile hoteliere fiind suportata de asigurat.

Nerespectarea oricareia dintre obligatiile unitatilor sanitare cu paturi prevazute īn contractul īncheiat cu casa de asigurari de sanatate atrage dupa sine diminuarea valorii de contract dupa cum urmeaza:

a) la prima constatare cu 1% din valoarea de contract aferenta lunii respective;

b) la a doua constatare cu 3% din valoarea de contract lunara;

c) la a treia constatare cu 5% din valoarea de contract lunara;

Odata cu prima constatare casele de asigurari de sanatate prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate anunta Ministerul Sanatatii Publice despre situatiile respective īn vederea luarii masurilor ce se impun.

Contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti, īncheiat cu casa de asigurari de sanatate, se modifica īn sensul suspendarii unor servicii din obiectul contractului, printr-o notificare scrisa, īn urmatoarele situatii:

a) o sectie sau unele sectii nu mai īndeplinesc conditiile de contractare; suspendarea se face pana la īndeplinirea conditiilor obligatorii pentru reluarea activitatii;

b) retragerea, la nivelul sectiei/sectiilor, a autorizatiei sanitare de functionare sau a documentului similar; suspendarea se face pana la obtinerea noii autorizatii sanitare de functionare sau a documentului similar.

c) pentru cazurile de forta majora confirmate de autoritatile publice competente, pana la īncetarea cazului de forta majora dar nu mai mult de 6 luni sau pana la data ajungerii la termen a contractului.

Īn relatiile contractuale cu CAS Iasi, spitalul este obligat:

a) sa informeze medicul de familie al asiguratului sau, dupa caz, medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, prin scrisoare medicala transmisa direct sau prin intermediul asiguratului, despre diagnosticul stabilit, controalele, investigatiile, tratamentele efectuate si alte informatii referitoare la starea de sanatate a asiguratului;

b) sa īntocmeasca liste de prioritate pentru serviciile medicale programabile, pentru eficientizarea serviciilor medicale;

c) sa prezinte casei de asigurari de sanatate, īn vederea contractarii, indicatorii specifici stabiliti prin norme;

d) sa transmita institutiilor abilitate datele clinice la nivel de pacient, codificate conform reglementarilor īn vigoare;

Īn situatia īn care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul acorda serviciile medicale de urgenta necesare, avānd obligatia sa evalueze situatia medicala a pacientului si sa externeze pacientul daca starea de sanatate a acestuia nu mai reprezinta urgenta; la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale de catre acesta; spitalul are obligatia de a anunta casa de asigurari de sanatate cu care a īncheiat contract de furnizare de servicii medicale despre internarea acestor pacienti, lunar, printr-un centralizator separat, cu justificarea medicala a internarii de urgenta; īn aceasta situatie casele de asigurari de sanatate deconteaza spitalului contravaloarea serviciilor medicale īn conditiile stabilite prin norme.

De asemenea, īn relatiile contractuale cu casele de CAS Iasi, spitalul are dreptul sa primeasca contravaloarea serviciilor medicale realizate si validate de casele de asigurari de sanatate si scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, īn limita valorii de contract si actelor aditionale īncheiate cu casele de asigurari de sanatate.

Īn ceea ce priveste relatiile contractuale cu Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu", CAS Iasi are urmatoarele obligatii:

a) sa deconteze, īn primele 10 zile ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguratilor īn luna precedenta, īn baza facturii si a documentelor insotitoare, cu īncadrarea īn sumele negociate si contractate. Pentru fiecare luna casele de asigurari de sanatate pot efectua pana la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1-15 a lunii, īn baza indicatorilor specifici realizati si īn limita sumelor contractate, pe baza facturii si a documentelor insotitoare;

b) sa tina evidenta externarilor pe asigurat, īn functie de casa de asigurari de sanatate la care este luat īn evidenta asiguratul.

Conform Ordinului nr. 1781 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale īn cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, Anexa 17 (Conditiile acordarii serviciilor medicale īn unitati sanitare cu paturi si modalitatile de plata ale acestora), furnizarea de servicii medicale spitalicesti se acorda īn baza contractelor si a actelor aditionale īncheiate de spitale cu casele de asigurari de sanatate, avānd īn vedere urmatorii indicatori specifici spitalelor, dupa caz:

a) indicatori cantitativi:

1. numar personal existent conform structurii spitalelor, avānd īn vedere numarul de posturi aprobate, potrivit legii;

2. numar paturi stabilit potrivit structurii spitalelor prin ordin al ministrului sanatatii publice;

3. nivelul optim al gradului de utilizare a paturilor stabilit prin ordin al ministrului sanatatii publice;

4. numarul de zile de spitalizare, total si pe sectii, stabilit pe baza nivelului optim al gradului de utilizare a paturilor pe tipuri de solicitare;

5. durata optima de spitalizare sau, dupa caz, durata de spitalizare efectiv realizata;

6. numarul cazuri externate;

7. indice de complexitate a cazurilor;

8. numar de servicii medicale spitalicesti pe tipuri de cazuri rezolvate/servicii efectuate īn regim de spitalizare de zi;

9. numarul si tipul investigatiilor paraclinice estimate a se realiza de catre spitale, īn regim ambulatoriu;

10. tarif pe caz rezolvat (DRG );

11. tarif mediu pe caz rezolvat;

12. tarif pe serviciu medical/tarif pe caz rezolvat;

13. tarif pe zi de spitalizare;

b) indicatori calitativi:

1. gradul de complexitate a serviciilor medicale spitalicesti acordate īn functie de morbiditatea spitalizata, de dotarea spitalului cu aparatura si de īncadrarea cu personalul de specialitate;

2. infectii nosocomiale raportate la numarul total de externari;

3. infectie clinic aparenta sau asimptomatica provocata de germeni cunoscuti patogeni, care se manifesta pe perioada spitalizarii la un interval de timp mai mare decāt incubatia minima sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decāt incubatia maxima.

Valoarea totala contractata de spitale cu casele de asigurari de sanatate se constituie din urmatoarele sume, dupa caz:

a) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face pe baza de tarif pe caz rezolvat (DRG) pentru afectiunile acute, care se stabileste astfel:

numar de cazuri externate x indice case-mix pentru anul 2006 x tarif pe caz ponderat pentru anul 2007

1. Numar de cazuri externate

La negocierea numarului de cazuri externate pe spital si pe sectie se vor avea īn vedere urmatoarele:

- evolutia cazurilor externate īn ultimii 5 ani la nivelul spitalului si al judetului;

- cazurile estimate a fi externate pe spital si pe sectie īn anul 2007, īn functie de numarul de paturi aprobat, de nivelul optim al gradului de utilizare a paturilor si de durata optima de spitalizare/durata efectiv realizata.

Pentru sectiile chirurgicale, numarul de cazuri externate obtinut īn conditiile prevazute mai sus se poate diminua prin negociere īntre furnizori si casele de asigurari de sanatate īn functie de gradul de operabilitate realizat īn anul 2006 comparativ cu cel optim care este de 70% din numarul total de externari din anul 2006.

Pentru sectiile medicale, numarul de cazuri externate, obtinut īn conditiile prevazute mai sus, se poate diminua prin negociere īntre furnizori si casele de asigurari de sanatate, cu numarul de internari corespunzatoare anului 2006 pentru care nu se justifica internarea.

Numarul de externari diminuat atāt pentru sectiile chirurgicale, cat si pentru sectiile medicale poate fi contractat numai ca servicii medicale/cazuri rezolvate efectuate īn regim de spitalizare de zi, cu īncadrarea īn valoarea de contract.

Numarul anual de cazuri externate negociat se defalcheaza pe trimestre. La stabilirea numarului de cazuri externate contractate pe spital, se tine seama si de modul de realizare a indicatorilor calitativi din anul precedent.

2. Indicele case-mix pentru anul 2006 se calculeaza pentru fiecare spital pe baza numarului si a tipurilor de cazuri raportate īn perioada ianuarie - noiembrie 2006. Numarul de cazuri ponderate se obtine prin īnmultirea numarului negociat de cazuri externate cu indicele de case-mix.

3. Tariful pe caz ponderat pentru anul 2007 se stabileste pentru fiecare spital īn parte.

Lista cuprinzānd categoriile majore de diagnostice, tipurile de cazuri ce sunt decontate (grupele de diagnostice, valorile relative, durata medie de spitalizare la nivel national si limitele superioare si inferioare ale intervalului de normalitate al duratei de spitalizare pentru fiecare grupa de diagnostic, precum si definirea termenilor utilizati) sunt prevazute īn ordin.

b) suma pentru serviciile medicale spitalicesti acordate pentru afectiuni acute īn spitale, precum si pentru servicii medicale spitalicesti acordate īn sectiile si compartimentele de acuti (de sine statatoare aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice īn structura spitalelor) din spitalele de cronici si de recuperare, care se stabileste astfel:

numar de cazuri externate x tariful mediu pe caz rezolvat

unde tariful mediu pe caz rezolvat se stabileste prin negociere īntre furnizori si casele de asigurari de sanatate avānd īn vedere si indicatorul cost mediu cu medicamentele pe caz externat pe anul 2006, cu īncadrarea īn valoarea de contract.

c) suma pentru serviciile medicale efectuate īn regim de spitalizare de zi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat/serviciu medical, si care se determina prin īnmultirea numarului negociat si contractat de servicii medicale spitalicesti pe tipuri cu tariful negociat aferent acestora. Tariful pe serviciu medical se negociaza īntre spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare decāt tarifele maximale decontate de casele de asigurari de sanatate. Tariful pe caz rezolvat se negociaza īntre spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare de 1/3 din tariful pe caz rezolvat pentru serviciile medicale acordate īn regim de spitalizare continua, cu īncadrarea īn valoarea de contract.

La contractarea serviciilor medicale spitalicesti casele de asigurari de sanatate vor avea īn vedere 95% din fondurile alocate cu aceasta destinatie la nivelul casei de asigurari de sanatate dupa ce s-a dedus suma aferenta serviciilor medicale paraclinice ce se pot efectua īn ambulator de catre unitatile sanitare cu paturi.

Decontarea de catre casele de asigurari de sanatate a serviciilor medicale contractate cu spitalele se face dupa cum urmeaza:

a) pentru serviciile medicale spitalicesti acordate īn spitalele a caror plata se face pe baza indicatorului tarif pe caz rezolvat (DRG), decontarea lunara si regularizarea trimestriala se realizeaza, astfel:

1. decontarea lunara īn limita sumei contractate se face īn functie de:

- numarul de cazuri externate si raportate de catre spital, din care se scad cazurile nevalidate īn luna anterioara (validarea si invalidarea cazurilor externate raportate se face de catre scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar si de catre casele de asigurari de sanatate, conform regulilor de validare stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate);

- indicele de case-mix prevazut;

- tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul 2007;

2. Regularizarea trimestriala se face īn functie de:

- numarul total de cazuri externate, raportate si validate, pentru perioada de la īnceputul anului pana ia sfārsitul trimestrului respectiv;

- indicele de case-mix realizat īn perioada de la īnceputul anului pana la sfārsitul trimestrului respectiv;

- tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul 2007;

- coeficientul k al cazurilor extreme (ca durata de spitalizare). Acest coeficient se calculeaza trimestrial de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, pe baza cazurilor externate raportate si validate pentru perioada de la īnceputul anului pana la sfārsitul trimestrului respectiv.

b) serviciile medicale spitalicesti, pentru care plata se face prin tarif mediu pe caz rezolvat, acordate pentru afectiuni acute īn spitale, precum si pentru servicii medicale spitalicesti acordate īn sectiile si compartimentele de acuti (de sine statatoare aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice īn structura spitalelor) din spitalele de cronici si de recuperare, decontarea lunara si regularizarea trimestriala se realizeaza astfel:

1. Decontarea lunara, īn limita sumei contractate, se face īn functie de:

- numarul de cazuri externate realizate si validate de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar si casele de asigurari de sanatate conform regulilor de validare specifice stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate,

- tariful mediu pe caz rezolvat, aferent serviciilor medicale spitalicesti pentru patologie care necesita internare prin spitalizare continua;

2. Regularizarea trimestriala se face īn functie de numarul de externari realizat si validate pentru perioada de la īnceputul anului pana la sfārsitul trimestrului respectiv si tariful mediu pe caz rezolvat negociat, tinānd cont si de numarul de externari contractat.

c) suma aferenta programului national cu scop curativ pentru medicamente si materiale sanitare specifice se deconteaza īn limita sumelor aferente subprogramelor din cadrul programului national cu scop curativ;

d) suma pentru investigatii paraclinice efectuate īn regim ambulatoriu, decontata din fondul alocat asistentei medicale spitalicesti pentru serviciile medicale paraclinice stabilita conform prevederilor din ordin;

e) suma pentru serviciile medicale efectuate īn regim de spitalizare de zi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat/pe serviciu medical si care se determina prin īnmultirea numarului negociat si contractat de servicii medicale spitalicesti pe tipuri cu tariful negociat aferent acestora. Tariful pe serviciu medicale spitalicesc se negociaza īntre spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare decāt tarifele maximale decontate de casele de asigurari de sanatate prevazute īn anexa nr. 16 la ordin.

Tariful pe caz rezolvat se negociaza īntre spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare de 1/3 din tariful pe caz rezolvat pentru servicii medicale acordate īn regim de spitalizare continua, cu īncadrarea īn valoarea de contract.

Conform art. 16 a acestui ordin, suma anuala prevazuta īn bugetul de venituri si cheltuieli si, respectiv, suma prevazuta īn contractul de furnizare de servicii medicale īncheiat cu casele de asigurari de sanatate se defalcheaza de catre spitale pe trimestre si luni, cu acordul autoritatilor de sanatate publica sau al ministerului, īn functie de subordonare, si al caselor de asigurari de sanatate.

Īn primele 10 zile ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata, casa de asigurari de sanatate deconteaza contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguratilor īn luna precedenta, īn baza facturii si a documentelor insotitoare, cu īncadrarea īn sumele negociate si contractate. Pentru fiecare luna, casele de asigurari de sanatate pot efectua pana la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1 - 15 a lunii, īn baza indicatorilor specifici realizati si īn limita sumelor contractate, pe baza facturii si a documentelor insotitoare.

Spitalele vor raporta autoritatilor de sanatate publica sau ministerului, īn functie de subordonare, si caselor de asigurari de sanatate, pana la data de 5 a lunii curente pentru luna precedenta, executia bugetului de venituri si cheltuieli, respectiv realizarea indicatorilor cantitativi si calitativi comparativ cu cei contractati.

Trimestrial, pana la data de 5 a lunii urmatoare expirarii unui trimestru, spitalele vor raporta autoritatilor de sanatate publica sau ministerelor, īn functie de subordonare, si caselor de asigurari de sanatate executia bugetului de venituri si cheltuieli, respectiv realizarea indicatorilor trimestriali comparativ cu cei contractati īn vederea regularizarii trimestriale. Regularizarea si decontarea trimestriala se fac īn primele 25 de zile ale lunii urmatoare trimestrului īncheiat.

Contractele pentru furnizarea serviciilor medicale acordate īn spitale se semneaza din partea spitalelor de catre Comitetul Director care raspunde, īn conditiile legii, de realitatea si exactitatea datelor prezentate atāt cu ocazia negocierii contractelor, cat si cu ocazia raportarii datelor īn cursul executiei.

Refuzul semnarii contractului cu casa de asigurari de sanatate de catre unitatea furnizoare de servicii medicale spitalicesti va fi adus la cunostinta Ministerului Sanatatii Publice sau celorlalte ministere, īn functie de subordonare, si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care vor analiza situatia si vor lua masurile ce se impun pentru solutionarea divergentelor.

Indicele de complexitate a cazurilor si tarifele pe caz ponderat pentru Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" este prezentat īn urmatorul tabel.

Sursa: Ordin nr. 1.781 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale īn cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, Anexa 17a

*) Indicele de case-mix (ICM) a fost calculat pe baza datelor raportate de spital īn primele 11 luni din anul 2006

**) Din luna noiembrie, denumirea este Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu"

Fundamentarea veniturilor din donatii si sponsorizari

Veniturile din sponsorizari pentru spitale sunt reglementate prin Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 36/1998, aprobata prin Legea nr. 204/5 iulie 2001, īn aceasta categorie īncadrāndu-se doar sumele care se aloca pe baza de contract de sponsorizare.

Sumele provenite din contracte de sponsorizare īncheiate cu persoane fizice sau, cel mai adesea, cu persoane juridice sunt destinate finantarii anumitor actiuni, ca de exemplu: pentru asigurarea unei mai bune functionari a spitalului, pentru dotarea laboratoarelor, sectiilor etc.

Īn categoria veniturilor din donatii se includ sumele donate de persoanele fizice si juridice. Aceste sume sunt utilizate īn contul cheltuielilor de functionare si īntretinere a unitatii. Donatiile pot fi atāt sub forma financiara, cāt si sub forma materiala (obiecte de mobilier, aparatura de birou, medicamente etc).

Veniturile din donatii se prevad īn bugetul de venituri si cheltuieli la nivelul anului precedent sau la nivelul estimat pentru anul curent pe baza informatiilor extrase.

2.2.1. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare actiune īn parte pe baza sarcinilor si a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzatoare anexa la bugetul de venituri si cheltuieli.

Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de venituri si cheltuieli, planul de finantare a investitiilor, indicatori si calcule de fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole si subcapitole.

Fundamentarea cheltuielilor curente

Pentru fundamentarea cheltuielilor curente trebuie avute īn vedere cele doua categorii de cheltuieli, ceea ce presupune fundamentarea fiecarui aliniat si articol de cheltuiala bugetara, pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectate cu influenta factorilor semnificativi.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile au cea mai mare pondere īn totalul cheltuielilor efectuate de catre spital.

10 01 Salarii de baza

Conform Legii nr. 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza īn sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica,
salariile de baza īn sectorul bugetar se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente:

a) valoarea de referinta universala;

b) indicatorii de prioritate intersectoriala, exprimati īn procente, diferentiati pe domenii de activitate (pentru sanatate este de 53%);

c) valori de referinta sectoriala, rezultate din inmultirea valorii de referinta universala cu indicatoriul de prioritate intersectorial, pentru domeniul sanatatii este de 61,4 RON;

d) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru functiile specifice fiecarui sector de activitate.

10 02 Salarii de merit

Personalul spitalului poate beneficia de salariul de merit conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede ca pentru rezultate deosebite obtinute īn activitatea desfasurata, personalul poate primi un salariu de merit care face parte din salariul de baza. Acesta poate fi de pāna la 15%, aplicat la salariul de baza.

Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numarul total de posturi prevazute īn statul de functii al unitatii bugetare, din care cel putin doua treimi vor fi utilizate pentru functiile de executie.

10 03 Indemnizatii de conducere

Persoanele care ocupa functii de conducere a unei institutii publice au dreptul, pentru activitatea desfasurata, la o indemnizatie lunara care se stabileste pe baza valorii de referinta sectoriala, īnmultita cu coeficientul de multiplicare, rotunjit din o mie īn o mie de lei īn favoarea persoanei respective. Indemnizatiile lunare calculate īn suma bruta sunt impozabile, potrivit legii.

Limita maxima a indemnizatiei de conducere acordata personalului cu functii de conducere medico-sanitare, stabilita īn procente din salariul de baza este urmatoarea

- 50% pentru medic (farmacist) director;

- 40% pentru medic (farmacist) director adjunct, medic sef (policlinica, statie salvare etc.);

- 25% pentru medic (farmacist, biolog, biochimist, sef sectie, sef laborator etc.).

10 04 Sporul de vechime

Persoanele salarizate beneficiaza de un spor de vechime in munca de pāna la 25% calculat la salariul de baza corespunzator timpului efectiv lucrat īn program normal.

10 05 Spor pentru conditii de munca

Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate plati un spor de pāna la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplica la salariul de baza. Sporul de noapte se calculeaza doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (īn intervalul 22 - 06).

Orele suplimentare se platesc cu un spor din salariul de baza de 50% pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru si cu 100% din salariu pentru urmatoarele ore.

Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute pot fi platite numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de conducatorul institutiei sanitare cu paturi, fara a depasi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior si a conducatorului institutiei.

10 08 Fondul de premii

Personalul spitalului beneficiaza de premii si de alte drepturi banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca.

Unitatile sanitare cu paturi pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salariu prevazut īn bugetul de venituri si cheltuieli al acestora. Din acest fond se poate acorda un premiu īn cursul anului salariatilor cu rezultate deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate īn luna urmatoare īn cadrul aceluiasi an bugetar.

Pentru activitatea desfasurata personalul spitalului beneficiaza la sfārsitul anului scolar de un premiu anual (al 13 lea salar) de pāna la un salariu mediu lunar de baza realizat īn anul pentru care se face plata.

Fondul de salarii anual

Indicatorii ce se i-au īn calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

- numarul de personal angajat, respectiv numarul de posturi, indicator īn statul de functii;

- numarul de beneficiari salarii de merit, indemnizatii de conducere, spor de vechime etc.;

- salariul tarifar de īncadrare (salariul de baza), indemnizatia pentru sporul de vechime, alte sporuri potrivit statului de functii.

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de baza plus toate celelalte sporuri si drepturi banesti. Aceasta face ca fundamentarea cheltuielilor cu salariile sa fie cea mai exacta, sumele īnscrise īn buget īn cazul unei fundamentari judicioase fiind cele care se apropie eel mai mult de cerintele reale.

Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoana, asa cum apar ele īn statul de functii, se determina astfel:

Cheltuieli cu salariile = SB + SM + IC + SV +13ASC+ST+SL+ SCM + POS + AS

unde: SB = salariul de baza;

SM = salariul de merit;

IC = indemnizatie de conducere;

13ASC = spor de clinica;

ST = spor ture noapte;

SL = plata ore suplimentare lucrate sāmbata si dumunica;

SV = spor de vechime;

SCM = spor conditii de munca;

POS = plata orelor suplimentare;

AS = alte sporuri.

Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determina fondul brut de salarii ca fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toti angajatii unitatii sanitare.

In determinarea cheltuieliior cu salariile pentru anul bugetar urmator, metodologia de fundamentare fixeaza ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului in care se face calculul, asa cum apare el in statul de functii.

Cuantumul valoric al fondului de salarii serveste ca baza de fundamentare a necesarului de fond de salarii pentru anul urmator, inmultit cu 12 luni. La acesta trebuie sa se adauge si fondul destinat platii celui de-al treisprezecelea salar, precum si cuantumul premiilor (2% aplicat la totalul fondurilor), intrucat acestea nu apar incluse in statul de functii, document ce sta la baza calculelor de fundamentare.

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determina dupa formula:

FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii

Suma astfel obtinuta se poate inmulti cu un coeficient de prognozare, daca se anticipeaza o crestere a salariilor (de exemplu de 10%).

Exemplu de calcul

Asistent medical principal PL (postliceal), clinica de Neurochirurgie:

Vechime īn unitate: 21 de ani si 4 luni

Salar de īncadrare (salar din contract): 1228 RON

Spor vechime (25%): = 1228 x 0,25 = 307 RON

Salar de merit (15%): = (1228+307) x 0,15 = 230 RON

13A spor de clinica (15%): = (1228+230) x 0,15 = 219 RON

Spor de ture (noapte 15%): = 1.228 x 0,15 = 184 RON

SL-uri 24 ore efectuate sāmbetele si duminicele): ==347 RON

Salar brut = 2515 RON

Contributiile obligatorii sunt:

Totalul contributiilor obligatorii = 428 RON

Deducerea personala = 250 RON

Venitul net lunar = Venit brut - Contributii obligatorii = 2515 - 428 = 2087 RON

Venitul impozabil = 2087 - 250 = 1837 RON

Impozit = 16% x 1837 = 294 RON

Rest de plata = 2087 - 294 = 1793 RON

Cheltuieli cu contributiile la asigurarile sociale de stat

Baza legala pentru calculul contributiei angajatorului la fondul asigurarilor sociale de stat o reprezinta: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Contributii pentru asigurarile de somaj

Ajutorul de somaj se refera la cote retinuta lunar salariatului din salariul brut realizat. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat īn anul de baza, corectat cu influentele din anul de plan si cu luarea īn considerare a posibilitatilor de modificare a cotei de impunere.

Contributii pentru asigurarile sociale de sanatate

Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat īn anul de baza, corectat cu influentele din anul de plan si cu luarea īn considerare a posibilitatilor de modificare a cotei de impunere.

Fundamentarea cheltuielilor īn natura

Īn cadrul spitalului, salariul īn natura acordat angajatilor apare sub forma tichetelor de masa. Cheltuielile cu tichetele de masa se fundamenteaza dupa urmatoarea formula:

Fundamentarea cheltuielilor materiale si a serviciilor

Fundamentarea cheltuielilor materiale si a serviciilor se face pe baza calculelor proprii si a actelor normative specifice domeniului de activitate.

Fiecare unitate sanitara calculeaza si propune necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numarul de pacienti, consumurile specifice de energie si apa, etc.

Īn cadrul titlului II al clasificatiei bugetare a cheltuielilor, intitulat "Cheltuieli materiale si servicii", fundamentarea cheltuielilor la spital se face pe urmatoarele articole de cheltuieli: medicamente si materiale sanitare, cheltuieli pentru īntretinere si gospodarie, materiale si prestari de servicii cu caracter functional, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament, reparatii curente, reparatii capitale, carti si publicatii, alte cheltuieli, cheltuieli de capital.

Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare

Īn cadrul acestor cheltuieli sunt incluse fondurile necesare pentru achizitionarea medicamentelor si materialelor sanitare pentru asigurarea bunei functionari a spitalului.

Nivelul cheltuielilor cu medicamente si materiale sanitare pentru anul de plan se determina pe baza valorii acestora din anul de baza, corectata cu rata inflatiei.

Fundamentarea cheltuielilor pentru īntretinere si gospodarire

Īn cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna functionare spitalului, fiind incluse īn aceasta categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru: īncalzit, iluminat si forta motrica, posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax, apa, canal, salubritate, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari servicii.

24 01 Īncalzit

pentru iluminat si functionare iluminat electrica/corp

canal, salubritate   potabila/an canalizare/mc salubritate/mc

24 04 Posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Cheltuieli cu posta = Pretul scrisorilor (interne/externe) Nr. scrisori expediate

24 06 Materiale pentru curatenie

Cheltuieli cu carti si publicatii = Nr. de carti si publicatii/an Pret estimativ