Proprietatile fizice si fizico-mecanice ale solului
Proprietatile fizice:Culoarea; textura; structura; densitatea (specifica; aparenta) si porozitatea.Proprietatile fizico-mecanice:Consistent; coeziunea; plasticitatea; adezivitatea; variatia de volum.CuloareaEa rezulta in urma procesului pedogenetic fiind imprimata de component mineral si organic a s, astfel culoarea s e o combinative de 4 culori de baza: alb, rosu, negru si galben.Alb - saruri usor solubile, CaCo3
Negru - humus;Rosu - hematit, oxizi de Fe;Galben - hodroxizi de FeIn s mai apar si culori vinetii-albastrui, generate de stagnarea apei in s (apa hidrateaza hidroxizii de Fe).Culoarea s e utilizata chiar in denumirea unor s ; ex : cernoziom, brun-roscat, nigrosol
Pt s s-a intocmit un atlas pornind de la aceste culori (atlas de culori Munssel)In atlas, pt aprecierea culorii, se folosesc 3 variante : nuanta, valoarea, croma.Solurile din Ro au in general 10 YR. pt fiecare nuanta se intocmeste o plansa unde pe axa H se trece croma, iar pe axa V - valoarea culorii.Valoarea = gradul de luminozitate al culorii de la negru la alb.Croma da intensitate culorii; cu cat croma are valoare mai mare cu atat culoarea e mai apropiata de nuanta. 10 YR 4/5 - notatieTextura : componenta minerala a s e alc. Din particule de diferite dimensiuni rezultate in urma procesului de dezagregare si alterare.Aceste fracuiuni se impart in 2 mari categ:Scheletul s - d>2mm (pietre; pietris)Pamantul fin (textura s) - d<2mm:Nisip grosier: 2 - 0.2 mmNisip fin: 0.2 - 0.02 mm
Praf (pulbere): 0.02 - 0.002 mmArgila: d<0.002 mm Proportia de participare a fractiunilor de nisip, praf si argila din masa unui s constituie textura s.Nisipul: este alc din particule de minerale greu alterabile aflate intr-o inaintata stare de maruntire: calcit, cuart, feldspati, minele. Este necoeziv, f permeabil, nu are porozitate capilara, e f sarac in elemente nutritive (nu are capacitate de schimb cationic)Pulberile: sunt alc din minerale partial dezagregate si alterate.Prezinta o capacitate redusa de schimb ionic, iar in prezenta apei formeaza suspensii care se limezesc repede.Argila: este alc din minerale argiloase de Fe si Al, si alte minerale alterate.Argila pura e de culoare alba.Este o subst coloidala cu o mare capacitate de retinere a apei si a elementelor nutritive. Dispersata in apa genereaza solutii coloidale care coaguleaza f greu. Fractiunile amintite mai sus se determina cantitativ in laborator prin cernere umeda (nisip grosier) nisipul fin se det prin sedimentare printr-o coloana de lichid. In functie de proportiile de participare a celor 3 fractiuni, s se clasifica in categorii si clase texturale:
Textura grosiera ≤5%argila, ≤32% praf, Textura mijlocie
(Luto-nisipoasa,Lutoasa,Luto-prafoasa)( ≤12% 21-32%21-32%-argila) ≤33% 15-32% >33% praf. Textura fina (Argilo-lutoasa
Argiloasa) 46 -60% .>60 argila.Volumul edafic util este cantitatea de pamant fin aflat intr-o prisma cu baza de 1cm2 si "h" pana la rocaVe=h-h%schelet/100=h(100-%schelet)/100 [m3/m2]
Dupa % schelet s se clasifica in:S fara schelet - 5%; S slab scheletice - 5-10%; S moderat scheletice - 10-25%; S semischeletice - 25-50%; S scheletice - 50-75%; S excesiv scheletice - 75-100%; V=(1*100-75)/100=25/100=0,25 [m3/m2]
In fuunctie de procesele pedogenetice, textura poate fi uniforma pe profilul s sau poate varia de la un orizont la altul datorita procesului de eluviere (migrare). Pt a surprinde aceasta migrare, calculam indicele de diferentiere texturala - IdtIdt=%argB(E)/%argA - apropiat de 1Solurile nediferentiate textural au Idt≈1; slab diferentiate - Idt=1,1-1,2; moderat dif - Idt=1,2-1,4; puternic dif - Idt=1,4-2; f puternic dif - Idt>2.Textura s influenteaza celelalte proprietati fizice: textura, porozitatea; propr.chimice: capacitatea de absorbtie ionica.Textura grosiera se caracteriz prin permeabilitate ma 747g65h re pt apa si sare, afanare excesiva, complex coloidal slab reprezentat, astfel ca fertilitatea s e scazuta.Textura fina argiloasa da s permeabilitate mica pt apa, complecsi coloidali bine reprezentati, s imprima compactitate mare, regim aerohidric deficitar.Cele ai favorabile sunt s care au textura mijlocie, procentul de nisip, praf si argila - 30%.Cresterea plantelor e influentata direct de textura s. Plantele care dezvolta bulbi/radacini nu se dezvolta pe s argiloase. Cerul si garnita se dezv pe s cu textura fina. Salcamul se dezv pe s nisipoase.Structura s: este proprietatea s de a avea masa alc din agregate de marimi si forme diferite.Ea se formeaza prin procesul de agregare/de fragmentare.Agregatele se tealizeaza prin mai multe moduri:Prin coagulare sub actiunea cationilor bazici Ca,MgPrin aglutinare si cimentare sub actiunea humusului si CaCO3Prin presare sub actiunea radacinilor.In structura s, un rol imp joaca viermii de pamanr (rame care trec in tubul digestiv s si elimina coprolite Radacinile plantelor prin actiunea lor mecanica agrega particule din s sub f de mici fotiere.In aprecierea structurii s se tine seama de gradul de structurare si de tipul de structura.
Gradul de structurare se refera la proprietatea in care particulele de sol sunt prinse in agregate.=>soluri nestructurate; slab structurate; puternic structurate.Tipul de structura se refera la forma agregatelor:Structura glomerulara: s e dispus in agregate sferice cu dimensiunea orizontala Ф de 0.2-5mm (mazerata)
Structura grauntoasa: fragmente colturoase 10 mm ?
Structura poliedrica: forma unor cubulete cu latura de 50 mm
Structura prismatica: fragmente alungite cu h=100mm
Structura columnara: asemanatoare cu structura poliedrica: 1,25(caracteristic oriz superioare); 3,4(caracteristric oriz inferioare, mai bogate in argila)Structura s se degradeaza in pimpul anului dat prelucrarii mecanice a s sau datorita substantelor ch., acidificarea s, dat scaderii cantitatii de humus din s, cauze biologice, dat activitatii slabe a microorganismelor.Structura s se reface prin araturi adanci de toamna prin aplicarea de amendamente (corecteaza reactia acida) si ingrasaminte.Structura s influenteaza porozitatea s si, in mod indirect, capacitatea de absorbtie a apei.
Densitatea specifica a s este raportul urmator: D=m/Vps (masa unei probe de sol/volumul partii solide)Densitatea specifica a s e influentata de compozitia sa mineralogica si variaza intre 2-2,5 g/cm3.Densitatea aparenta Da=m/Vt (masa / volum in asezare naturala). Ea variaza intre 1-1,8 g/cm3si e influentata de proportia de humus si argila din s. "Da" e folosita in calculul cantitatilor componentelor din s: Humus/t(ha)=p*Da*h. (p-procent de humus; h-adancimea pt care se calculeaza-in cm)K(kg/ha)=m*Da*h
M=mg/100 g sol Porozitatea s: = totalitatea spatiilor din s ocupate in proportii variabile de apa si aer.In general porozitatea s poate reprezenta intre 40-60% din volumul s.Ea se poate calcula folosind densitatea: Pf%=100*(1-Da/s)Pt=Pa+Pc (Pa-porozitatea de aeratie- pori mari cu Ф > 10µ, prin care apa din precipitatii se scurge in profunzime; Pc-porozitatea capilara- pori cu Ф intre 10-0,2µ prin care apa e retinuta un timp mai indelungat, apa circuland de jos in sus si invers)Porozitatea s e influentata de textura s (●nisip - porizitate escesiva ●argila - porozitate scazuta)Textura - s cu structura 1 si 2 Porozitate - s favorabile, unde Pa=Pc. Porozitatea totala a s scade o data cu profunzimea (adancimea)
C7. Propietatile hidrofizice ale solului. Fortele care retin apa in sol: Apa are rol important in formarea s. si in procesul de nutritie a plantelor. In formarea s. , apa contribuie la dezagregarea rocilor si mineralelor, la formarea humusului in sol. In privinta nutritiei plantelor apa reprezinta un constituient de baza a materiei vii. Ea solubizeaza subst. nutitive, transporta subst nutritive din sol la frunze.Solul fiind un corp poros are capacitatea de retinere, circulatie si cedare a apei. In timpul anului cantitatea de apa variaza (variatia= regimul hidric al s.) Apa e retinuta in s. in porii capilari si la suprafata particulelor de s. Fotele care tin apa in s. sunt: f. gravitationala, f. capilara, f. de absortie, f. de scurgere a radacinilor, f. osmotica, f. hidrostatica, f. vaporilor de apa. 1. Forta gravitationala: actioneaza aspura apei aflata in porii mari capilari. Prin acesti pori apacircula gravitational de sus in jos.Pe terenurile in panta aceste forte determina si scurgerea apei pe suprafata terenului sau paralel (prin sol). Aceasta apa ajunge in panza freatica.
2. Fortele capilare: actioneaza in porii fini unde apa e retinuta datorita fortelor de menisc (Intrucat apa circula in porii capilari de jos in sus, fapt pt aprovizionarea s cu apa din panza freatica).
Δp=2σ/r σ- tensiunea superficiala , r-raza menicului. r-mic , p -mare; h=2 σ/rg. Daca s. e argilos sunt pori, daca s. e nisipos at. porii sunt f. putini.
3. Forte de absortie: actioneaza asupra apei afate la suprafata particulelor de s. (= forte electrostatice date de caracterul de dipol al particulelor de apa). Aceste forte sunt de ordinul 10^4 atm.Apa retinuta cu aceste forte nu poate di pusa la disparitia plantelor.
4. Forte de scurgere a radacinilor plantelor: Este cuprinsa intre 15-20 atm. si actioneaza asupra apei din apropiera radacinilor datorita diferentei de concentratie dintre sucul celular si apa din s.
5. Forta osmotica: actioneaza in cazul s. bogate in saruri solubile care prin dizolvare creeaza in solutia s. o presiune osmotica ce impiedica apa sa fie absorbita catre plante. Pe s. saturate, chiar cand in s. exista o cantitate suficienta de apa, plantele se usuca datorita fenomenului de seceta fiziologica.
6. Forte hidrostatice: actioneaza in cazul s. saturate cu apa si care au si un strat de apa la suprafata.
Suctiunea solurilor: forta cu care apa e atrasa de catre s. s.n. Forta de suctiune. Ea este generata de foretele de absortie si fortele capilare. Forat ade suctiune e pusa in evidenta cu ajutorul tensiometrelor.
Tensiometrul = este alc dintr-un vas poros legat la un manometru. Acesta se introduce in solutie daca in s. apa e sub actiunea fortelor gravitationale, apa patrunde si impinge coloana de Hg.
Asemanatoare notiunii de pH este pF=log p (cm col de apa) pF=0-7;
Legatura dintre cantitatea de apa exprimata in procente de umiditate si suctiunea s (in unitatea pF s.n. curba caracteristica a umiditatii s. ) Curba are forma unui s alungit ceea ce denota ca forta de retinere a apei la s. uscat si als. Umed scade repede. La aceeasi umiditate apa e retinuta cu forta mai mare in s. argilos si din ce in ce mai mica in s. nisipos. Forta de scetiune a solului e direct proportionala cu textura solului. INDICII hidrofizici ai solului. pF7 = log10 1. Coeficientul de higroscopicitate(CH) este umiditatea la care ajunge un sol uscat la aer (umiditate pe care o absoarbe acest sol uscat dintr-un mediu suprasaturat in vapori de apa). La nivelul acestui coeficient, apa e retinuta cu forta de 50atm nefiind accesibila plantelor. 2 Coeficientul de ofilire(CO).este cantitatea maxima de apa din sol la care plantele se ofilesc ireversibil. Forta corespunzatoare CO=15 atmosfere(4pF), umiditatea solului e de 4% la so, 18% la sol de de "L" si 32% la s "a". 3capacitatea de apa in camp(CC) este cantitatea de apa retinuta pe sol dupa o ploaie abundenta, dupa ce apa s-a scurs datorita fortelor gravitationale. La nivelul acestui coeficient, toti porii capilari sunt plini cu apa. Forta de suctiune a capacitatii in sol e de 2.5pF (0.33atm) umiditatea corespunzatoare acestui indice e de 8% - "l"=24% "a"=42%. Umiditatea cuprinsa intre CO si CC reprezinta apa accesibila plantelor (10%). 4capacitatea de apa utila(CAU) CAU=CC-CO Formele de apa din sol in functie de fortele care actioneaza asupra apei din sol, acesta a fost impartita in mai multe categorii: apa sub forma de vapori- se gaseste in porii solului si provine din evaporarea altor forme de apa atmosfere. Ea se misca in sol de la presiuni mai ridicate la cele mai coborate. Vaporii din straturile inferioare ale solului, noaptea ajunge la suprafata, fenomen numit roua subterana. b) apa de hidroscopicitate - e reprezentata de pelicule de apa retinute prin fortele de absortie la suprafata solului. Ea nu poate fi retinuta de catre plante datorita fortelor mai mari de 50atm ce o retin. c) apa peliculara - este mai slab legata, se gaseste absorbita la suprafata peliculelor in continuarea apei de hidroscopicitate. Este retinuta cu forte cuprinse intre: 4,2pF si 4,7pF(15-50atm) d) apa capilara - cantitatea de apa retinuta in polii capilari datorita fortelor de menisc. Volumul de apa capilara depinde de porozitatea solului si textura. Ea este accesibila plantelor pentru ca e retinuta cu forte cuprinse intre 0.33-15atm. De asemenea ea provine si din panza freatica prin ascesiunea capilara. IN functie de textura solului, apa poate sa urce 1.5m in sol "a", 0.8-1m in sol "l" si foarte putin in sol "n". e) apa gravitationala - apa din sol care se scurge prin porii largi in adancime acumulandu-se asupra unui strat impermeabil formand panza de apa freatica. Bilantul apei din sol: solul are capacitatea de a retin si ceda apa. Apa se pierde din sol prin: 1. absortia de catre plante, evaporarea directa, transpiratia plantelor, drenaj. Intaririle de apa provin din: precipitatii atmosferica (P) vapori de apa din atmosfera (C), panza freatica din ascensiunea capilara, scurgerile laterale, irigatii. Bilantul apei din sol e suma algebrica a intrarilor si iesirilor de apa intr-o anumita perioada de timp. Daca suma = pozitiva in sol e un surplus de apa favorabil plantelor. Daca suma algebrica e negativa, atunci e seceta. Rf-Ri=P+Af+C+I+S-(E+T+If+S'). Rf - rezerva finala de apa, Af-aport freatic, If-infiltratie in panza freatica, E-evaporare, T-transpiratie.
C8. Regimul hidric al solului. Def:reprezinta variatia umiditatii solului in decursul unui an. Acesta depinde de climatul regiunii, relieful: influenteaza scurgerea apei de la suprafata solului, proprietatile solului:textura si porozitate, prezenta vegetatiei prin consum si transpiratie. In functie de sursa principala de aprovizionare cu apa a solului, deosebim mai multe reginui hidrice: de precipitatii, de precipitatii cu aport freatic, predominant freatic(luncile raurilor din campie, de irigatii). In cadrul regimului de precipitatii, deosebim urmatoarele tipuri: partial percolativ: caracaterstic s din zona de campie. Ia=Pm/(tm+10) = 500/20=25. Ia-indice de ariditate Pm-precipitatii medii, tm-temperatura medie. Ia<25;ETP>P(evapo-transpiratia potentaiala). Periodic percolativ: in anumite perioada ale anuului, precipitatiile spala solurile. E caracteristic zonelor de deal cu Ia:26-35;ETP~P. Percolativ: repetat la fiecare ploaie, solul se umezeste de sus pana jos. E caracteristic zonelor montane cu Ia>35. ETP<P. Regimul predominant freatic. Freatic stagnat de pronfuzime, freatic stagnant: apa stagneaza in profilul solului. Umiditatea momentana a solului. Intereseaza in cultura plantelor: ordinea vegetatiei, inforirea, coacerea fructelor. Ea se determina prin uscarea probei de sol in laborator, dar si prin metode organoleptice. U0-sol uscat, U1-uscat, U2-reavan, U2-3-reavan-jilva, U4-Jilav, U5-jilav umed....U10-submers. Plecand de la umiditatea solului, se poate determina rezerva de apa din sol. R=(W-CO)*Da*h/10 W-umiditatea momentana, CO-coeficient de ofilire, Da-densitatea aparenta, h-grosimea solului(cm). Procesele tipogentice (pedogenetice) Sunt procese complexe de transformare a materiei minerale si organice de la suprafata scoartei terestre. Procesele de solificare sunt de natura fizica, chimica, biologica, care se asociaza in diferite moduri generand tipuri de sol. In urma proceselor pedogenetice, in masa solului se diferentiaza orizonturi de sol cu proprietati diferite. Profilul solului=succesiunea de orizonturi de la suprafata pana la roca de formare a solulului. Procese pedogenetice: 1. procesul de bioacumulare si humificare - procesul prin care resturile organice sunt transformate in humus si ametecate intim cu partea minerala a solului. Orizonturile astfel rezultate se noteaza cu A si se gasesc in partea superioara a solului. In functie de conditiile de humificare se deosebesc orizonturi: Am-moldic - prezinta humus de tip mull si vegetatie ierbacee. Ao-ocric: in zonele de deal, sub vegetatie forestiera. Au-umbric: in climate reci si umede sub vegetatie forestiera. Sub padure la suprafata solului se formeaza materii nedescompuse formand orizont organic sub forma de litiera. 2Procesul de argilizare. un proces prin care se alterneaza silicatii primari in urma caruia rezulta minerale argiloase. Argila rezulta in sol prin: hidratarea micelelor, sau reactii de sinteza din compusii rezultati din hidroliza silicatilor. Bv-orizont cambic. - de culoare rosie, are o textura mai fina decat materialul parental si structura poliedrica. 3Procesul de eluviere-iluviere.Consta in depozitarea complexului coloidal, acidificarea solutiei solului, dispersarea coroizilor de argila si FeO3, si migrarea acestora sub actiunea precipitatiilor pe profilul solului. Acest proces e conditionat de climatul umed si rece, de materialul parental sarac in elemente calice si vegetatii care prin descompunere pune in libertate acizi fulvici. E-orizont din care pleaca argila, Bt-orizont in care se acumuleaza argila. E-este saracit in argile si oxizi de fier, prezinta particule de silice secundare, culoare deschisa, albicioasa - galbuie. Bt-argic are o textura mai fina decat orizontul E, prezinta textura poliedrica primsatica, iar argila provine din migrare din orizonturi superioare. 4Procesul de podzolire(humicoferi-iluviale) - Consta in distributia silicatilor secundari in separarea bioxidului de siliciului de oxizii de fier si Al2O3 si migrarea oxizilor pe profilul solului. Este favorizat de climatele reci si umede si vegetatie predominant acidifira; activitatea microbiologica e slaba. Descompunerea resturilor organice facandu-se de catre ciuperci - in urma acestui proces intr-un orizont superior se acumuleaza: bioxid de siliciu care genereaza orizont spodic Es. Fe2O3 - orizont Bs(sescvioxidic/B spodic).5Procesul de gleizare si pseudogleizare. e generat de prezenta apei in exces provenita fie din panza freatica fie a apei din precipitatii. Acest proces se caracterizeaza prin conditii de anaerobioza in sol astfel incat, compusii de fier trec din starea oxidata in starea redusa si imprima solului o culoare vinetie - albastruie; micro-organismele in lipsa oxigenului iau oxigen din materie organica, si se imbogateste in Carbon si capata o culoare neagra intensa. In urma acestui proces rezulta: Go-orizont gleic de oxido-reducere, Gr-orizont gleic de reducere. In cazul procesului de pseudo-gleizare, apa din precipitatii stagneaza asupra unui orizont impermeabil rezultan astfel: w-orizont stagnogleizare, W-orizont stagnogleic. 6procesul de salinizare si alcanizare - apare in climate uscate pe forme de relief plane unde apa freatica bogata in saruri urca in profilul solului, se evapora, iar sarea precipitata in sol, generand salinizarea acestuia. Orizonturi: Sa-salic, Sc-salinizat. Un orizont e notat cu Sa atunci cand contine 1-1,5%saruri si Sc 0.1-0.15%saruri. Alcalizarea, este procesul prin care ionii de Na din solutia solului patrund in complexul coloidal. Daca acesti ioni sunt >15% din T solul e alcanizat. na-orizont natric. Na +>15%T. ac-orizont alcalizat 5<Na<15%.
C9. Unitati de clasificare: unitati de nivel superior: clasa, tipul, subtipul de sol.2unitati de nivel inferior: varietatea, familia, specia, variatia de sol. Pentru separarea unitatilor de sol se utilizeaza elemente de diagnostic, care la randul lor sunt de 2 feluri: orizonturi si caractere de diagnostic. Sistemul actual de clasificare a solului cuprinde 11 clase de sol si o a12`a sol incipient. Fiecare clasa de sol prezinta un anumit orizont de diagnostic caracteristic: 1clasa protisoluri: protis=cel dintai - cuprinde s care au un orizont A situat direct pe roca de formare (A-C; A-R). 5 tipuri de sol 2Clasa cernisoluri: prezinta orizont Am(molic), 4tipuri de sol, climate calde. 3Clasa umbrisoluri: Orizont Au(umbric), 2 tipuri de sol, climate reci.4clasa cambisoluri: orizont Bv(cambric), proces de argilizare, 2 tipuri de sol. 5Clasa luvisoluri: orizont Bt(argic). Proces de eluviere a argilei sub influenta precipitatiilor, 4tipuri s. 6Clasa spodisoluri: orizont Bs(spodic), 3tipuri de sol, climate reci. 7clasa polisoluri. orizont Y,Z. Soluri formate argiloase, 2 tipuri de soluri. 8Clasa Andisoluri: orizont andic - an. S formate pe roci vulcanice, un tip de sol. 9clasa hidrisoluri - orizont G,W, s formate sub influenta apelor in exces, 3tipuri de soluri. 10Clasa salsodisoluri. Orizont Sa, Sc, s saturate, 2 tipuri de s. 11Clasa histrisoluri.orizont T,s turboase, 2 tipuri de sol. 12antrisoluri: soluri create de om, prin depunere a materialelor, 2 tipuri de sol. Tipul de sol-unitatea taxonomica fundamentala in clasificarea solurilor care reuneste solul cu aceasi combinatie de orizont si caractere diagnostice. Tipurile de sol dintr-o clasa sunt asemanatoare ecologic. Subtipurile de sol fac trecerea dintre 2 tipuri vecine. Varietatea de sol: este inferioara subtipului si separa solul in functie de intensitatea unor procese(gleizare,salinizare). Familia de sol grupeaza soluri formate pe aceleasi roci. Specia de sol grupeaza soluri care au aceeasi textura. Varianta de sol separa functie de folosinta. terenului sau gradul de poluare. In caracteristicile unui tip de sol se prezinta urmatoarele elemene: de diagnoza, de raspandirea tipului de sol la nivelul tarii, de conditii de formare, roca, relief, climate, vegetatie, factori de solificare, procese pedogenetice caracteristice, alcatuirea profilului, proprietatile solului(fizice-chimice), subtipuri, fertilitate, folosinta si masuri de ameliorare. Clasa protisoluri(PRO). Tipuri de sol: litosoluri, prezinta orizont A/O (organic) situat direct pe roca, avand grosimea<20cm. In regiunea montana pe rocile dure, compacte. Se formeaza pe roci dure: magmatice, metamorfice, sedimentare rezistente la alterare. Relief monat caracteristic cu versanti cu pante accentuate. Climat montan cu temp. 3-4grade si precipitatii mai mari de 800mm.Vegetatia forestiera: pasuni montane. Procesul pedogenetic de bioacumulare ce genereaza un humus de tip moder si humus brun. Alterarea e slaba rezultand cantitati foarte mici de argila. Prezinta orizont Ao/Au urmat direct de roca dura R. Subvegetatie forestiera, O-Au-R. In general proprietatile sunt putin favorabile pt cultura plantelor pentru ca textura e grosiera-nisipoasa. Structura grauntoasa, s puternic debazificat cu pH - 4-5. Prezinta volum edafic foarte mic astfel incat prezinta capacitate mica, de retinere a apei. S de fertilitate scazuta, paduri pipernicite, vegetatie ierbacee saracacioasa. Folosita la ierbacee si paduri, corectarea reactiei acide si mentinerea vegetatiei forestiere. 2Regosoluri-spre deosebire de litosoluri prezinta un orizont A mai gros de 20cm situat pe rocile neconsolidate C: argile, marne. Sunt raspandite in zona de podis, subcarpati, pe versanti cu panta accentuata. Se formeaza pe roci neconsolidate: marne, argile, depozite de loess. Relief in zona deluroasa,numai pe versanti cu panta accentuata frecvent cu alunecari de teren. Vegetatie: initial forestiera, in prezent subpasuni, culturi de vita de vie, pomi fructiferi. Climat: caracteristic de deal, temperatura - 6-7 grade C,precipitatii 600-800mm.Alterarea e mai intensa decat la litosol rezultand cantitati mai mari de argila. Bioacumularea e redusa datorita eroziunii permanenta care se manifesta pe versanti. Prezinta orizont Ao-C. Prezinta textura mijlocie spre fina, structura grauntoasa, reactie slab acida, volum edafic mic. Sunt soluri cu fertilitate scazuta, dar prin masuri de ameliorare pot fi folosite pentru viticultura,pomicultura. 3Psamosoluri - orizont Ao, urmat de material parental alcatuit din nisipuri coliene cu o grosime de cel putin 50cm; se gasesc in zonele cu nisipuri eoliene in S Olteniei, S Moldovei; la nivelul RO, aceste soluri ocupa ~250.000ha. Formate de nisipuri eoliene, relief de dune si inter-dune, climat de campie, temp 8-10grade, precip: 400-500mm. Vanturi puternice care bat dintr-un singur sens, si transporta nisipul. Vegetatie slaba de stepa, cu ierburi inalte datorita umiditatii scazute. Datorita substratului nisipos si vegetatiei slabe, procesul de humificare slab. Humusul e de tipul mull. Alterarea foarte slaba rezultand cant mici de argila,. Procesul de solificare e intrerupt de deflatie. Profil - Ao-C. Textura nisipoasa intotdeauna, structura grauncioasa slab formata, reactia slab acida. Sarace in humus. Fertilitate scazuta datorita proprietatilor fizice. Folosinta: agricultura, prin ameliorarea irigatiilor(pepeni)culturi de salcam. 4. Aluviosoluri. orizont A situat direct pe aluviuni cu o grosime de cel putin 50cm. In luncile raurilor interioare, in lunca si sudul dunarii, pe terenuri frecvent inundate. Ocupa 2milioane ha din suprafata romaniei. Roca e construita din aluviuni transportata de apele raurilor. Relief de lunca si terase joase, vegetatie: iubitoare de umiditate : plop , salcie anin. Climat favorabil. Procesele pedogenetice predominante sunt bioacumularea datorita acumulatiilor oriz A, fiind frecvent deranjat, amestecat cu aluviuni. Alterarea e relativ mica, cant mica de argila. Profil simplu Ao-C. Textura solului e variabila in functie de natura depozitelor aluviate. Proprietatile chimice sunt variate in functie de provenienta aluviunilor. Aprovizionarea cu apa e favorabila. Fertilitatea variaza in functie de natura rocilor, cultura de grauri. In imediata apropiere a albiei minore, aceste soluri sunt ocupate de vegetatie forestiera, zavoaie de plopi si salcie. Masuri de ameloriare, amendamente si descarcari.5Entriantrosol. Sol in curs de formare pe materiale depozitate de catre om, reprezentate de excavatii. In urma instalarii vegetatie spontane / populate incepe procesul de humificare rezultand in timp un orizont A situat pe aceste depozite.
C10. Clasa cernisoluri. prezinta orizont amolic. Tipuri de sol: kastanoziomuri, cernoziomuri, redzime. 1Kastanoziomuri-orizont amolic cu nuante mai uscate. Orizont C-calcic in primii 125 cm. Se gasesc restrans in dobrogea; s-au format pe materiale parentale alcatuite din loess depozite leossoidale.Relief: campie cu altit mai mici de 150m. Climat - se gasesc in teritoriile cele mai aride,temp 10.7-11.3grade, precipit 300-400mm.Vegetatie tipica de stepa, semiarida(pajisti xerofile).In conditii de climat cald, bioacumulare e activa,dar datorita veget slabe rezulta cant de humus mici iar solul are o culoare deschisa. Alterarea silicatilor e slaba datorita precipitatiilor mici, in orizont amolic 30cm, orizont de tranzitie A-C, orizont C-calcic. Textura: nediferentiata pe profil(textura luto-nisipoasa), structura e glomerulara mica, propriet fizico-mecanice si aeriatie favorabile; continu de humus scazut, si prezinta reactii bazice cu pH cuprins intre 8 si 8.3.Grad saturatie: 100%. Fertilitate:necesita irigatii si uneori ingrasaminte organice si minerale pt a putea fi folos in agricultura. 2Cernoziomuri-orizont amolic cu crome mai mici de 2, la materialul in stare umeda. Orizont A/C. Prezinta CaCO3. In primii 120cm. In zona de campie, campia rom, campia de v, podisul dobrogei. S-au format pe loess, mai rar pe argile, relief de campie, cu suprafete plane de pana la 200m. Climat: umed si racoros, cu temp 8-11grade, precipitatii 400-500mm.Veget: de stepa din pajisti mezoxerofile care formeaza un covor continuu. Bioacumuluarea e mai intensa datorita climatului mai umed si vegetatiei ambundente, rezulta cantit mai mari de humus si argila in sol. In conditii de alterare mai intensa a siliciului, rezulta subtipurile cernoziom cambric cu Bv si argilic cu orizont Bt. Profilul prezinta orizont A, Bv cambric, si calcic. A 40-50cm, Bv 30-60cm. Textura e nediferentiata, pe profil dar mai fina decat la Kastanoziomuri. Structura glomerurala, bine formata, contin intre 3-6% reactie slab neutra, slab alcalina. pH 7-8.3, grad saturatie in baze 85%. Cele mai fertile soluri, singurul factor limitativ il prezinta deficitul de umiditate din perioadele secetoase. 3Faeoziomuri-orizont A, A/C, Bv, Bt cu crome sub 3.5 la materialul in stare umeda. Nu prezinta carbonati in primii 125cm. In zona forestiera de campie, Oltenia, Muntenia, Transilv, Depres Brasov s=au format pe loess marne, marne argiloase dar si pe nisipuri si luturi. Relief: de campie sau podis, cu altit. de 550m. Climat: temperat continentatl cu tempert 7.5-10grade C, precipit 550-900mm. Regim hidric percolativ. Veget: initial a fost de padure, dar dupa defrisari au devenit terenuri agricole: paduri de stejar si gorun. Bioacumulare si humificare: prezenta procesului de eluviere ce genereaza orizont Bt. Profil A-30-60cm, A/C, Bv, Bt, C. Textura fina, mijlociu fina, structtura glomerurala bine dezvoltata, pH 6-7. Fertilitate ridicata spre mijlocie. 4Rendzimele-orizont A, cu crome mai mici de 2; materialul parental e alc din roci calcaroase ce apar la 50cm. In regimurile montane, Carpati. Materialul e alc din calcare, pietrisuri calcaroase, relief montan cu versanti in panta. Climat rece si umed, veget variata, montana si de silvostepa. Bioacumularea, iar din alterarea calcarelor rezulta cantit mari de argila si FeO3. Profil: orizont A, mai subtire, orizont de tranzitie A-R orizont format din calcare Rrz. Prezinta profil scurt A, ~30cm si orizont de tranzitie 20cm. Textura e lutoasa, luto-argiloasa, nediferentiata pe profil. Structura glomerurala, reactie slab alcanizata in zonele montane dar bazica in stepa dobrogeana. Fertiltatea e limitata datorita grosimii mici a profilului si a reliefului accidentat. Sunt folosite ca terenuri forestiere si pasuni montane. 5Clasa luvisoluri-sunt cuprinse solurile ce prezinta orizont Bt(argic) Tipuri de sol: preluvosol, luvosol, planosol, alosol. 1.Preluvisoluri-orizont Ao(ocric), A(molic), urmat de orizont Bt, avand culori cu valori >3.5. Pot prezenta concentrari de carbonati in primi 125cm. IN zonele forestiere de campie si coline din Sud, Sud-V, V tarii: Podisul Transilvaniei, Podisul Getic. S-au format pe materiale parentale alc din loess, argile, conglomerate, gresii. Relief de campie, fragmentate de vai cu terase. Climat umed, temp 7-9grade C, precipit 600-1000mm. Veget: padure de stejar, fagete. Procese pedogenetice de eluviere datorita rocilor mai acide, si precipit mai abundente. Humificarea e destul de activa, la altit formeaza orizont A, profil: orizont Ao 30-40cm, Bt 1cm, C. Structura grauntoasa. Reactie slab acida cu pH 6-7. Grad saturatie in baze 75-90%. Fertilitate: sunt prealabile cu o mare capacitate de inmagazinare a apei. Prezinta reactie slab acida, factor limitativ: compactitatea orizontului Bt. 2Luvosoluri: orizont Ao, urmat de orizont eluvic E si Bt. In zona forestiera de coline si dealuri, podisul Transilv, Piemont Getic. S-au format pe materiale sarace in elem calice, luturi , argile. Relief: plan sau ushor depresionar. Climat umed si rece, temp 7-9 grade, precipit 600-1000mm. Regim hidric, tipic percolativ. Veget: goronete, fagete, amestec de fac cu rasinoase. Procese pedogenetice: eluviere-iluviere, bioacumularea e redusa, de aceea rezulta cantit mai mici de humus de tip moder. Profil: Ao 20cm, El , Bt, C. Textura diferentiata pe profil 1.7. Structura grosiera in eluvic. Fertilitate: variabile functie de azotat. E mai scazuta datorita orizontului E, cu structura grosiera, si veget acida. 3planosoluri Orizont Ao, El, Bt. Cu schimbare texturala brusca pe cel mult 7.5cm. Schimbare datorata materialului parentale bistratificat. Aceeasi areale cu luvosolurile. Datorita prezentei argilei in cantit mari, apa stagneaza in orizont El si Bt. Profil: Aow, Elw, Btw,C. Schimbarea texturala brusca, structura grauntoasa, reactie moderat acida, rezerve mici de humus. Fertilitate mai scazuta ca la luvisoluri, datorita proprietatilor hidrofizice si chimice defavoraile. 4alosoluri-sunt luvosoluri formate pe materiale parentale foarte acide. Se diferentiaza de luvosoluri prin experimente de laborator. Prezinta aluminiu in proportii foarte mari. pH<4. cea mai scazuta fertilitate
C.11 Clasa Cambisoluri prezinta oriz Bv cu culori mai deschise, mai galbuiTipuri de sol: eutricambisoluri, fostele brune eumezobaice; districambisolurile, fostele brune acide
1 Eutricambisolurile1) prezinta oriz Bv cu grad de saturatie in baze >
53%2) de la campiile inalte pana in zona Montana: subcarpati, piemonturi, 1,3*10^6
ha din sup tarii(5,8%)3) roca s-a format pe materiale
parentale bogate elemente calcice, marme, gresii calcaroase, conglomerate
calcaroase etc.- relieful variat cu grenaj extern bun
- Cimat temperat, boreal, t.m.a: 6-9°C si precip 600-1000 mm - vegetatie: paduri de foioase bogate in plante de..
4) procesul pedogenetic dominant e cel de alterare (algilizare) ce genereaza oriz Bv, bioacumularea e active deoarece padurile de foioase si flora de mull genereaza humus bogat in acizi huminici(humus de tip mull)
5) profil Ao(30 cm)- Bv(20>100cm)-C(difuza)6) textura mijlocie cu dif mare pe profil, struct grauntoasa in Ao si poliedrica in Bv.porozitate buna- prop ch: prezinta reactie moderat-acida, grad de saturatie in baze>55%7) subtip molic la contact cu cernoziomurile , subtip stagnic, subtip salinic, subtip sodic8) s profunde bune struncturate rezulta sunt de fertilitate ridicata2 Districambisolurile1) oriz Bv(cambic) cu grad de saturatie in baze <53%2) zona mantana (700-1700 m) si la deal pe roci acide3) s-au form pe materiale parentale sarace in elemente calcice, pe roci acide: cuartite, granute- relief: tipic montan cu versanti de inclinari si expozitii variabile- climat: umed si racoros, t.m.a 3-6°C si precip 800-1200mm- vegetatie: padure, fagete, amestec de molid, fag si rasinoase4) procesul pedogenetic dominant e alterarea interna a silicatilor
- reactie acida si activitate slaba a microorgRez humus brut
5) profil O(organic/litiera)- Ao- Bv-C6) textura usoara, nisipoasa/ nediferentiata pe profil, grauntoasa(struct) in Ao, humus brut de tip madem, pH sub 5,0; grad de saturatie in baze<53%8)fertilitate scazuta datorita reactiei acide si humusului de calitate inferioara- pt unele specii de rasinoase sunt s trofice deuarece rasinoasele au hranire microtrofa(azot fixat cu ajut micolizelor)Clasa spodisoluti (SPO)oriz Bs, Bhs sau Bcp(cristospodic)oriz organic O, Es - eluvianat in argila si humusTipuri de sol : prepodzolur i(brune feriiluviale), podzoluri, criptopodzoluri, tranzitie intre celalalte 21 Prepodzoluri1) oriz Bs situate sub oriz Ao/Au2) in etajul alpin, molidu(regiunea superioara) ocupa 4,1% din sup tarii3) pe roci acide: gresii, sisturi- relief: cu versanti accentuate-climat: montan cu t.m.a 3-6°C si precip 800-1300mm- vegetatie:molid, arbusti4) procesul pedogenetic dominant este podzolirea: migrarea oriz Fe
- bioacumulare slaba rez humus de tip moder5) profile O-Ao-Bs-C/R6) reactie puternic acida; saturatie <30%, textura nisipoasa, raport C/N=18 moder7) subtip umbric, suptip litic, subtip scheletic8) fertilitate mai buna decat podzolurile- humus de calitate inferioara pt paduri de molid
2 Podzolurile1) oriz Bs situate sub Es2) in etajul montan superior dar in zonele mai plane3) pe roci acide- relief: montan cu platou- clima: t.m.a 3-6°C si precip >1000mm
- vegetatie: molidisuri pure4) procesul de pedogenetica dominant este podzolirea/humico feri-iluviala5) profil O-Ae/Au-Es-Bhs-Bs-C/R6) textura nisipo-lutuasa, humusul scade din Es si creste in Bhs, s acid cu pH<4; grad de saturatie < 30%-10%; activitate microbiologica f redusa
8) fertilitate f scazuta datorita lipsei N din sol
|
