RISCURI POTENTIALE PE TIMPUL EVENIMENTELOR PUBLICE DE AMPLOARE SI IN CAZUL ESECULUI UTILITATILOR PUBLICE

RISCURI POTENTIALE PE TIMPUL EVENIMENTELOR PUBLICE DE AMPLOARE SI IN CAZUL ESECULUI UTILITATILOR PUBLICE

Introducere

Evenimentele publice de amploare sunt astazi tot mai frecvente, mai extinse, mai mediatizate si cu riscuri multe si pericole surprinzatoare.

De asemenea, parametrii de gravitate si consecintele esecurilor utilitatilor publice au tendinte de crestere datorita in principal extinderii retelelor de utilitati publice si maririi frecventei riscurilor naturale care pot duce la caderea utilitatilor publice

Concepte cheie: eveniment public de amploare; esecul utilit 838b19i atii publice; sistemul calitatii in constructii (cu public);controlul si supravegherea publicului;evacuarea organizata a publicului.

REZUMAT

1. Clasificarea evenimentelor publice de amploare

In raport cu modul de organizare si desfasurare si cu scopul acestora, evenimentele publice de amploare pe timpul carora se pot produce situatii de urgenta, se clasifica in forme cum sunt:

adunari publice;

marsuri publice;

spectacole cultural-artistice;

competitii sportive;

mitinguri (politice, sociale, aviatice etc);

ceremonii (religioase, oficiale, festive etc.);

carnavaluri;

festivaluri;

parade;

pelerinaje religioase;

congrese, conferinte, summit-uri;

expozitii;

raliuri;

vizite oficiale sau ale VIP;

revelioane etc.

Aceste evenimente publice au in general caracter pasnic.

Potrivit legii, grevele din punct de vedere al gestionarii, nu se circumscriu acestor evenimente publice de amploare.

In functie de locatia de desfasurare, evenimentele publice de amploare au loc in:

spatii construite inchise special destinate, cum sunt: salile
aglomerate (de spectacole, de sport, de congrese, de conferinte
etc), salile polivalente, bisericile si alte locase de cult, arenele de
circ, pavilioane de expozitii;

- spatii construite deschise special amenajate, cum sunt: stadioane,
aerodroame, autodroame, tribune, standuri expozitionale in aer
liber etc;

spatii publice deschise neamenajate expres cum sunt: piete,
parcuri, sosele, strazi etc;

In raport cu timpul si locatiile de desfasurare, evenimentele publice de amploare pot fi:

singulare (unicat);

simultane in mai multe locatii;

succesive, cu aproximativ aceiasi participanti.

In functie de nivelul de organizare si de participare, evenimentele publice de amploare pot fi:

interne, organizate la nivel local, judetean, interjudetean sau
national;

internationale, organizate regional (bilateral, trilateral etc);
Amploarea evenimentelor publice este data in principal de numarul de persoane participante, de durata evenimentelor si de simultaneitatea acestora.

In cazul evenimentelor publice de amploare, numarul participantilor este frecvent de ordinul miilor, inclusiv al zecilor de mii, iar in cazul unor evenimente de amploare deosebita numarul acestora depaseste suta de mii de participanti, putand ajunge in cazul unor evenimente simultane la peste un milion de oameni.

2. Tipuri de riscuri potentiale si efecte principale

Pe timpul evenimentelor publice de amploare pot sa apara mai multe tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta, cum sunt:

incendii;

explozii;

accidente (auto, aviatice etc);

esecul unor utilitati publice (iluminat, radioficare etc);

prabusiri de constructii sau alte amenajari construite;

imbolnaviri in masa (toxiinfectii alimentare, gripe sau alte
epidemii).

Cutremurele nu pot fi excluse pe timpul evenimentelor publice de amploare.

Efectele principale din punct de vedere al gravitatii asupra participantilor ale acestor tipuri de risc, sunt:

panica;

traumatismele fizice si psihice;

decesul;

intoxicari;

arsuri;

raniri;

inec.

Panica este unul dintre cele mat periculoase si grave efecte. Ea poate surveni rapid dupa producerea tipurilor de risc. Panica poate fi generata si de propagarea in public a unor zvonuri referitoare la amenintari periculoase asupra vietii participantilor. De asemenea, se poate instala in momentul constatarii de catre participanti a imposibilitatii evacuarii din locatia in care se afla.

Pe timpul unor evenimente publice de amploare, desfasurate in strainatate, dar si in tara, in ultimii ani au aparut insa si amenintari sau riscuri provocate intentionat de catre unele persoane sau grupuri de persoane. Astfel, au avut loc amenintari, riscuri sau actiuni, cum sunt;

folosirea unor mijloace incendiare (exemplu: cocktail Molotov),

folosirea de materiale si substante explozive sau toxice;

autoincendierea;

aprinderea unor materiale usor inflamabile ori combustibile
introduse sau aflate in locatiile de desfasurare a evenimentelor
publice;

fortarea accesului publicului in zone interzise;

blocarea cailor de evacuare;

transmiterea prin sistemele de radioficare a unor mesaje
provocatoare;

iminenta unor actiuni teroriste in locatiile de desfasurare a
evenimentelor publice;

folosirea directa a fortei si a unor mijloace de lupta intre grupuri de
participanti, intre participanti si fortele de ordine publica sau intre
participanti si alte grupuri de populatie civila;

Ca urmare, unele din evenimentele publice de amploare si-au pierdut la un moment dat caracterul pasnic, dobandind caracter de tulburari ale ordinii publice sau de actiuni teroriste, a caror gestionare revine potrivit legii, altor sisteme specializate in managementul acestora. Cunoscute sunt in acest sens „mineriadele' ce au avut loc in Romania in perioada 1990-1999.

Incendii si alte tipuri de riscuri generatoare de situatii de urgenta au aparut si in cazul unor revolte populare sau turbulente urbane.

Incendii si alte situatii de urgenta produse in locatii pentru evenimente publice de amploare

1930 - incendiu in Biserica din Costesti, judetul Arges, izbucnit pe
timpul slujbei de la o lumanare care a aprins coroanele. Si-au
pierdut viata sute de persoane, printre care si cei 108 copii din
corul bisericesc;

1978 - incendiu la Sala Mare a Teatrului National din Bucuresti.
Au ars 23 tone de materiale, fiind afectati 2500 m.p. si pagube de
2,5 milioane lei. Au actionat 150 pompieri. Indici de gravitate: 1;
2; 3. In anul 2004 a izbucnit un incendiu si in sala Teatrului de
Opereta din complexul Teatrului National.

1985 - prabusirea tribunei supraaglomerate a unui mare stadion
(Hassel) din Olanda, pe timpul unui meci de fotbal international,
provocand multe victime si intreruperea meciului.

1987 - incendiu in statia King's Cross a metroului din Londra,
izbucnit sub scarile rulante. A provocat 31 victime omenesti.
Cauza - fumat.

1989 - pe timpul evenimentelor ce au avut loc in Romania in
perioada 16-31 decembrie, pompierii militari au intervenit la 350
incendii, din care 200 produse in Bucuresti. Peste 57% din incendii
au fost declansate de actiuni intentionate ori din cauze
necunoscute.

1991 - incendiu la Stadionul din Bradford din Anglia. S-au
inregistrat 80 de morti si 200 de raniti. Cauza: actiuni turbulente.

1994 - incendiu la un cinematograf din Kamay - China, pe timpul
unui spectacol de cantece si dansuri. Peste 300 de copii si-au
pierdut viata. Cauza: scurtcircuit electric.

1996 - incendiu la aeroportul Dusseldorf din Germania. S-au
inregistrat 16 morti, peste 150 raniti si mari pagube materiale.
Cauza: sudura.

1998 incendiu la o discoteca din Gotteborg din Suedia,
inregistrandu-se 63 de morti. Cauza: scurt-circuit electric.

1998 - incendierea a peste 50 automobile, tramvaie si autobuze din
Strasbourg - Franta pe timpul unei sarbatori religioase.

2005 - pe timpul turbulentelor urbane produse noaptea, pe durata a
trei saptamani (octombrie - noiembrie) in Paris, Lyon si alte orase
din Franta, au fost incendiate aproximativ 3000 de autoturisme
parcate pe strazi ori aflate in expozitii. Aceste proteste au costat statul francez 250 milioane Euro. Mijlocul de incendiere frecvent utilizat a fost cocktailul „Molotov'.

2006 - pe timpul turbulentelor urbane produse in luna februarie, ca urmare a protestelor religioase din Damasc (Siria), Beirut (Liban), Teheran (Iran) si alte orase din tari musulmane, declansate de publicarea unor caricaturi ale Proorocului Mahomed (Mohammed) - fondatorul religiei islamice - in unele publicatii din tari europene (Danemarca, Franta etc.) s-au inregistrat persoane care si-au pierdut viata ori au suferit traumatisme, incendii, devastari de ambasade si consulate, precum si alte daune.

4.Masuri preventive la evenimente publice de amploare

4.1. Masuri privind securitatea la incendiu a constructiilor

In cazul cladirilor publice special construite si destinate desfasurarii evenimentelor publice de amploare, masurile de prevenire se stabilesc din faza de proiectare si se asigura realizarea lor pe timpul lucrarilor de executie a cladirilor respective.

Aceste masuri vizeaza asigurarea cerintelor esentiale de calitate in constructii prevazute la art.5 din Legea nr. 10/1995 si anume:

a)     rezistenta si stabilitate;

b)    siguranta in exploatare;

c)     siguranta la foc (securitatea la incendiu);

d)    igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

e)     izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

f)      protectia impotriva zgomotului.

Prin aceeasi lege, s-a definit sistemul calitatii in constructii care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora si s-au stabilit componentele sistemului respectiv:

a)     reglementari tehnice in constructii;

b)          calitatea produselor folosite Ia realizarea constructiilor;

c)           agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;

d)    verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor
si a constructiilor;

e)           conducerea si asigurarea calitatii in constructii;

f)      autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in
activitatea de constructii;

g) activitatea metrologica in constructii;

h) receptia constructiilor;

i) comportarea in exploatare si interventii in timp;

j) postutilizarea constructiilor;

k) controlul de stat al calitatii in constructii.

Analizand tipurile de risc care pot apare pe timpul evenimentelor publice de amploare (incendii, explozii, prabusiri de constructii, toxinfectii alimentare, cutremure) se constata ca acestea sunt strict dependente de o parte din cerintele de calitate in constructii (rezistenta, stabilitate, siguranta in exploatare, securitatea la incendiu, igiena si sanatatea oamenilor).

Prin urmare, masurile de prevenire specifice acestor tipuri de risc trebuie realizate in cadrul Sistemului calitatii in constructii. Una din modalitatile principale de verificare si impunere a masurilor necesare este avizarea si autorizarea.

O masura comuna tuturor acestor cladiri consta in asigurarea prioritara a evacuarii in conditii de siguranta a tuturor persoanelor participante la manifestari.

In cadrul acestei masuri se urmaresc aspecte cum sunt: stabilirea si asigurarea numarului necesar de cai de evacuare, in raport cu numarul de fluxuri de evacuare si cu lungimea maxima a acestora; deschiderea tuturor usilor in sensul fluxurilor de evacuare, existenta si functionarea iluminatului de siguranta, intocmirea planului de evacuare si coordonarea punerii lui in aplicare, corelarea masurilor de paza cu cerintele evacuarii prioritare a persoanelor participante, identificarea posibilelor blocari ale usilor si cailor de evacuare si inlaturarea lor, marcajul cailor de evacuare, fixarea corespunzatoare a scaunelor de pardoseala etc.

Intrucat sunt spatii construite inchise, pentru prevenirea intoxicarii cu fum si produse de ardere in caz de incendiu, sunt necesare masuri de ventilare si de evacuare a acestor agenti nocivi.

4.2. Masuri preventive pe timpul utilizarii constructiilor:

Interzicerea accesului participantilor la manifestari cu mijloace care pot produce incendii sau tulburari de comportament (cum sunt bauturile alcoolice) este o masura preventiva foarte importanta, nerespectarea ei ducand adesea la evenimente cu consecinte negative.

Folosirea focului deschis si a artificiilor in cadrul spectacolelor constituie un risc si trebuie facuta in conditii foarte stricte, cu luarea masurilor preventive de interventie necesare.

Permiterea accesului in salile aglomerate a unui numar de persoane mai mare decat capacitatea salilor respective, pe langa disconfortul creat pe timpul activitatilor, pericliteaza evacuarea acestora in conditii de siguranta si in timp util in caz de nevoie.

O problema importanta este si limitarea stricta a sarcinii termice de incendiu din aceste stabilimente publice, indeosebi a densitatii acesteia in salile aglomerate si pe caile de evacuare, precum si limitarea cantitatilor de gaze nocive ce pot rezulta din arderea sau termodegradarea materialelor combustibile, mai ales a materialelor plastice si sintetice.

In ceea ce priveste spatiile construite deschis, amenajate special pentru evenimente publice de amploare, sunt de asemenea valabile cerintele de calitate in constructii mentionate anterior, aplicate la categoriile de obiective respective (stadioane, tribune, aerodroame, autodroame, standuri expozitionale etc). Unele din aceste obiective (tribune, standuri expozitionale etc.) sunt provizorii.

Stadioanele sunt constructiile in care pe timpul unor evenimente importante si de amploare se afla cel mai mare numar de persoane, ajungand la 100.000, iar in unele cazuri chiar 200.000.

In ultimii douazeci de ani, pe unele stadioane din lume au avut loc evenimente care s-au soldat cu multe victime si cu pagube materiale care au avut un impact negativ asupra populatiei.

Astfel, datorita suprapopularii unor stadioane si solicitarilor dinamice create de spectatori, s-au prabusit unele tribune ori au fost demolate unele imprejmuiri de protectie. In alte cazuri s-au incendiat scaune si alte materiale combustibile. Caile de evacuare au fost in unele situatii blocate sau incendiate. Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor de nocturna s-au intrerupt temporar. Mijloacele si fortele de interventie nu au fost distribuite judicios pentru a acoperi punctele periculoase.

Incidente s-au inregistrat pe unele stadioane din Bucuresti si din alte orase.

Pentru prevenirea unor astfel de situatii este necesar sa se respecte reglementarile organismelor internationale din domeniul sportului. Parlamentul Romaniei a aprobat Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei in sport cu ocazia competitiilor si jocurilor sportive. Potrivit prevederilor acestei legi, spectatorilor le este interzis accesul pe stadioane sau in salile de sport cu bauturi alcoolice, faclii, artificii, petarde, torte, sticle, materiale incendiare ori fumigene, substante toxice, lacrimogene sau paralizante, precum si cu alte obiecte (afise, banere, pancarte, steaguri etc.) care incita la xenofobie, ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, discriminari, huliganism sau acte de violenta care pot duce la tulburarea ordinii publice.

Obligatiile organizatorilor de competitii si jocuri sportive sunt stabilite prin normele emise de fosta Agentie Nationala pentru Sport sau de Ministerul Tineretului si Sportului.

O atentie deosebita pe timpul competitiilor si jocurilor sportive trebuie acordata:

efectuarii controlului de securitate la accesul spectatorilor pe stadioane;

nedepasirii capacitatii maxime stabilite pentru fiecare stadion, in raport cu
natura evenimentului cu public organizat;

intocmirea si respectarea planului de amplasare in tribune a diferitelor categorii de spectatori;

- echiparea stadionului cu instalatiile, utilajele si mijloacele de supraveghere, de protectie si de interventie, precum si mentinerea lor in functiune.

Atat la spatiile construite inchise cat si la cele deschise, se recomanda ca inainte de desfasurarea unor evenimente publice de amploare de importanta deosebita, organele abilitate sa efectueze controale tehnice de securitate sau recunoasteri si sa stabileasca, potrivit competentelor legale, masuri pentru remedierea deficientelor si asigurarea nivelului de securitate corespunzator. Cu acest prilej se actualizeaza si planurile de actiune, de interventie sau de cooperare.

Diverse riscuri pot sa apara pe timpul turbulentelor urbane.

5. Riscuri in cazul esecului utilitatilor publice

Prin utilitati publice in domeniul situatiilor de urgenta se inteleg utilitatile publice vitale si de amploare cum sunt retelele importante de:

Ø      radio,

Ø      televiziune,

Ø      telefonie,

Ø      comunicatii,

Ø      energie electrica,

Ø      gaze (naturale)

Ø      energie termica centralizata,

Ø      alimentare cu apa,

Ø      canalizare si epurare a apelor uzate si pluviale.

Principalele riscuri generatoare de situatii de urgenta care se pot produce in cazul esecului utilitatilor publice sunt adesea asociate altor riscuri, cu precadere celor naturale.

Asa de exemplu, cutremurele pot duce la esecul tuturor utilitatilor publice mentionate mai sus, intr-o masura mai mare sau mai mica functie de parametrii de gravitate a acestora si de zonele afectate.

Inundatiile afecteaza indeosebi retelele de utilitati subterane (alimentare cu apa, canalizare si epurare ape, retelele de cabluri pentru telefonie, comunicatii, TV, NET).

Furtunile, ninsorile abundente, frigul si chiciura afecteaza retelele de comunicatii aeriene. Gerul reduce presiunea in retelele de gaze si ingheata armaturile (vane, robinete etc) ale retelelor de apa.

Alunecarile de teren pot rupe sau deteriora grav retelele subterane de utilitati si uneori chiar si cele aeriene (energie electrica, telefonie).

Unele incendii de padure pot afecta retelele electrice sau de transport prin cablu.

Colapsul unor cladiri in care se afla dispecerate si alte puncte vitale ale utilitatilor publice, duce la scoaterea din functiune a utilitatilor respective.

Totodata utilitatile publice pot fi afectate de evenimente produse in componentele acestora, cum sunt:

- incendii in imobile, la instalatii si la utilaje;

- explozii (la retelele de gaze, statiile electrice de transformare, statiile de pompe, statii de acumulatori, depozite de gaze etc.),

- avarii grave in retele.

Intreruperea alimentarii cu energie electrica a utilitatilor publice reprezinta o cauza directa de oprire a functionarii sistemelor de utilitati care nu au surse de alimentare de rezerva.

Efectele directe ale esecului utilitatilor publice constau in principal in privarea populatiei si a altor beneficiari (institutii, agenti economici) de serviciile convenite in buna masura prin contracte.

Consideram ca unul din efectele cu consecinte potentiale foarte grave este panica in randul populatiei. Reactiile sunt uneori imprevizibile.

Prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta determinate de esecul utilitatilor publice se realizeaza potrivit normelor specifice.

La actiunile respective un rol important il au serviciile comunitare de utilitati publice (gospodarie comunala) care sunt organizate si functioneaza potrivit prevederilor legilor specifice categoriilor de servicii, ale legii cadru (Legea nr. 51/2006 modificata in 2008) si ale normelor ANRSCUP (agentia nationala de reglementare).

Gestionarea incendiilor, exploziilor si a altor evenimente se face cu concursul serviciilor pentru situatii de urgenta.