Religia arienilor
A) În istorie indo-europenii au aparut în mileniul al II-lea î. Hr. O
data cu arienii, alte popoare indo-europene s-au desprins din cercul lor,
plasat de Marija Gimbutas în stepele Rusiei, de alti cercetatori în Pamir,
în Iran sau în zona carpato-pontica. Au invadat mai multe zone
geografice: India, Europa centrala, septentrionala si occidentala, zona
carpato-danubiano-pontica. Localizarea în timp si spatiu a indoeuropenilor
este o problema contestata între specialisti. Nu s-a stabilit
înca patria originara a indo-europenilor, formulându-se mai multe
ipoteze. Astfel, s-au presupus ca loc de origine, pe rând, urmatoarele
zone: Europa centrala, sudul Scandinaviei, Ţarile baltice, no 414d39e rdul
Carpatilor, nordul Marii Negre, zona carpato-danubiano-pontica,
Caucazul, Marea Caspica ori stepele Rusiei377. Indo-europenistul Bruce
Lincoln remarca diversitatea popoarelor în familia indo-europeana si
numeste urmatoarele populatii: celtica, germanica, toharica, romana,
hittita, greaca, albaneza, traca, slava, baltica, armeana, iraniana si indiana.
Arienii sunt cunoscuti ca unul dintre popoarele indo-europene. Iruptia lor
în istorie s-a produs, dupa unii cercetatori, între anii 2300 si 1900 î. Hr.,
asadar în mileniul al II-lea î. Hr. Ei au invadat India în jurul anului 1200 î. Hr.
Procesul de indo-europenizare sau arienizare, amintindu-ne noua de
procesul de romanizare din primul mileniu dupa Hristos, a durat mai
multe secole.
Denumirea de arian provine de la cuvântul sanscrit rya care
înseamna "om nobil". Arienii au invadat India în mileniul al doilea
înainte de Hristos si au patruns prin nord-vest, pe teritoriul actualului stat
indian Puńj b. Luptele violente au avut ca rezultat distrugerea civilizatiei
înfloritoare de pe Valea Indusului, dar si simbioza dintre cultura
predravi iana, dravi iana si cultura ariana, dintre populatiile aborigene si
cea ariana. Substratul autohton a rezistat, iar acest lucru poate fi dovedit
prin vocabularul vedic, domeniu de care s-au ocupat cercetatori ca:
Arthur Anthony Mac Donell, Jean Varenne si Jean Herbert, dar si prin
mituri, prin prezenta consoanelor cerebrale în sanscrita si în unele limbi
neoindiene s.a. Elemente ale religiei arhaice au supravietuit în hinduism,
fiind vorba îndeosebi de cult si devotiune.
B) Izvoarele religiei ariene sunt textele vedice, la fel ca în
hinduismul vedic. În anul 1786, savantul britanic William Jones
revolutiona cercetarile lingvistice prin descoperirea mai multor
similaritati între limbile europene, considerate ca derivate dintr-o limba
de baza, o limba-parinte, limba indo-europeana. Divizarea acestei limbi
se face în doua ramuri: centum si satem. Sanscrita, limba arienilor, face
parte din clasa numita satem. Nu s-au pastrat documente scrise în limba
indo-europeana din pricina lipsei culturii scrise si a traditiei orale la indoeuropeni,
însa comparatiile sistematice o pot reconstitui. Bruce Lincoln
ofera câteva exemple din limbile indo-europene, în studiul sau consacrat
indo-europenilor din The Encyclopedia of Religion: latina deus, greaca
veche (elina) théos, sanscrita deva, hittita dsius si lithuaniana dievas.
Aratând ca radacina cuvântului înseamna "zi" si "lumina", lingvistul
român Cicerone Poghirc, în cartea sa Philologica et linguistica, adauga si
alte exemple din limbile de azi cu radacini indo-europene: letona dievs
bretona doue, irlandeza dia, galeza duw, veche prusaca deiws, veche
germana Zio, franceza dieu, spaniola dios si româna (Dumne)zeu, etc.
C) Georges Dumézil, pornind de la societatea scitilor, a enuntat teza
tripartitiei functionale la indo-europeni. Diviziunea sociala cuprindea
urmatoarele trei clase: preotii, razboinicii si agricultorii. Ea avea în
corespondenta trei functii. Savantul francez în filologie si mitologie
comparata le numeste astfel: a) suveranitatea magica si juridica
b) suveranitatea razboinica si militara; c) suveranitatea productiva si
reproductiva. El insista, de asemenea, asupra dinamismului celor trei
functiuni, a raportului dintre ele. Georges Dumézil distinge, totodata, trei
tipuri de actiuni ierarhizate pe care le numeste trei functiuni
fundamentale: 1) stapânirea sacrului si a cunoasterii; 2) forta fizica si
valoarea razboinica si 3) fecunditatea si abundenta378. La popoarele indoeuropene
si implicit la arieni organizarea tine cont de aceasta împartire.
Jean Haudry, în cartea La religion cosmique des Indo-Européens (Religia
cosmica a indo-europenilor), identifica trei domenii care ilustreaza cele
trei functii (psihologic, istoric si social), trei ceruri (diurn, crepuscular si
nocturn), respectiv trei culori (alb, rosu si negru). În India ariana existau
trei caste (var a) corespondente: a) br hma a; b) k triya si c)
vai ya, câta vreme dra este considerata în afara sistemului, p riya
Ele functioneaza si în India de astazi. Din unghiul tripartitiei functionale
la indo-europeni, Georges Dumézil descopera si alte elemente la inzi: 1)
trei focuri artificiale (al stapânului casei, al ofrandelor si cel de aparare);
2) trei valori morale (dharma artha si k ma) si 3) cele trei ipostaze ale
materiei (sattva rajas si tamas
D) Doctrina religioasa întâlnita în religia ariana este henoteismul, la fel
ca în vedism, spre care nu se face o trecere brusca. Dintre caracteristicile
societatii indo-europene specifice arienilor enumeram : patriarhalitatea,
nomadismul pastoral, practicarea agriculturii, cresterea vitelor, cultul focului,
incinerarea, sacrificiul, venerarea zeilor masculini, pasarea ca simbol
fundamental în mitologie, organizarea militara, migratia, luptele de cucerire,
consumarea bauturii nemuririi soma la arieni, haoma la iranieni, jocul de
zaruri, precum si cântatul la harpa si flaut etc.
E) Pantheonul zeilor nu este atât de bogat ca în religia vedica.
Arianizarea Indiei va conduce la hinduizarea Indiei. Mitologia ariana, ca
si cea vedica, este dominata de zei masculini. Zeul cerului are un rol
aparte. El este Dyauspit r, ce are corespondent pe Jupiter la romani. De
asemenea, el apare uneori împreuna cu sotia sa, zeita pamântului P thiv
Treptat, însa, locul lui Dyauspit r, un zeu slab reprezentat în mitologia
indiana, este luat de Varu a. Spre deosebire de Dyauspit r, Varu a nusi
va pierde suveranitatea, ci si-o va accentua, devenind rege universal,
sa r ja. Initial, Varu a a fost un asura (un demon), zeii si demonii
fiind frati în mitologia indiana, la fel ca în alte mitologii. Ei erau copiii lui
Praj pati, fiinta suprema. Victoria lui Indra, stapânul zeilor, asupra
sarpelui-demon V tra a fost încununata de succes si prin trecerea unor
asur (demoni), în clasa dev (a zeilor). Între acestia s-au numarat
Varu a si Agni (zeul focului). Nu este vorba de o biunitate, ci de o
ambivalenta structurala în cazul zeului Varu a, cel ce domina mitologia
ariana. El domneste nu numai peste oameni, ci si peste zei, locul de
stapân al zeilor fiind ocupat mai târziu, în mitologia vedica, de catre
Indra. Varu a vegheaza asupra mentinerii ordinii universale a lucrurilor.
Are în posesia lui pe ta, adica ordinea liturgica, morala si cosmica a
universului. Este, totodata, si un m yin (magician), care-i pedepseste pe
cei ce nu respecta legea cosmica prin legarea lor cu nodurile conditiei
umane de muritori. Varu a formeaza o pereche importanta în mitologia
ariana cu zeul Mitra. Ei sunt în acelasi timp complementari si solidari.
Georges Dumézil avertizeaza ca nu este vorba de o opozitie sau de o
rivalitate în cazul celor doi zei, ci de o uniune, deosebirea dintre ei fiind
data de mijloacele si modurile de actiune, de afinitatile sociale si mai ales
de cele cosmice380. Suveranitatea diurna este reprezentata de Mitra,
regasit si la iranieni ca Mithra, în vreme ce suveranitatea nocturna de
Varu a. Mitra are ca asociati pe Bhaga, cel ce asigura împartirea
bogatiilor, prosperitatea si pe Āryaman, simbolul ospitalitatii, protectorul
arienilor si al casatoriilor. Acesta are grija de relatiile dintre membrii
societatii ariene, în vreme ce Bhaga vegheaza repartitia bunurilor. Zeii
arienilor sunt numiti si regi, iar gratie functiei de cârmuitori ai
universului, Abel Bergaigne le spune "zei suverani", dar nu în sens
sacerdotal, ci în acela de putere concreta.
|
