Religia canaaneenilor
A) Din unghiul istoriei se constata ca exista un amestec de populatii
în Siria antica, învrajbite între ele, în majoritate semitice: canaaneeni,
fenicieni, aramei, amoriti si filisteni etc.
Canaaneenii traiau 333g69d în anul 3100 î. Hr. între Iordan si Marea
Mediterana. Construisera trei importante orase-cetati: Lahish, Betshan si
Ierihon. Cunosteau o civilizatie înaintata, influentata de civilizatiile
egipteana si mesopotamiana si cu influenta, la rândul ei, asupra evreilor.
B) Dintre izvoarele sacre se distinge Legenda lui Aqhat, care era
fiul regelui Daniel, un rege canaanean legendar.
C) Cosmogonia canaaneeana cunostea conceptia creatiei din haos,
peste care bântuie un vânt puternic. Îmbratisându-se, vântul l-a nascut pe
Mot, iar din el au aparut fapturile create. O alta cosmogonie avea la baza
doua principii: Dorinta si Întunericul, din unirea carora au aparut Aerul si
Aura (rasuflarea). Aerul este inteligenta pura, iar Aura e prima fiinta.
D) Ca doctrina religioasa, constatam ca poporul canaaneean avea o
religie politeista si o religie a naturii, cu accent pe cultul fertilitatii.
Zeitatile lor erau personificari ale fenomenelor naturale. Religia
canaaneeana a fost considerata imorala si decazuta datorita prostitutiei
sacre, motiv pentru care este adeseori depreciata în textele biblice.
Prostitutia sacra fusese prezenta si în Babilon.
E) Pantheonul zeilor era foarte bogat, dar ordinea zeilor era diferita
în fiecare cetate. În frunte se afla zeul El (cel puternic sau primul), cu
sotia sa Asherat-Yam, protectoarea marii. Baal (stapânul) era zeul furtunii
si avea ca animal simbolic taurul. Dagon era un zeu agrar, adorat ulterior
si de fenicieni.
F) Cultul se desfasura în locuri sacre situate pe înaltimi. Mai târziu
au fost ridicate temple luxoase. Existau si preoti si preotese. Zeii
interveneau în viata oamenilor. Ei trebuiau îmbunati prin jertfe, cea mai
apreciata fiind aceea a primului baiat nascut, sacrificiu numit molk
practicat si de evrei. Se aduceau ofrande constând în mâncare, bautura,
tamâie, cereale si legume, dar se faceau si sacrificii animale si omenesti la
punerea pietrei de temelie a unei constructii. Practicile divinatorii, magia
si mantica, portul amuletelor erau foarte raspândite. Dintre sarbatori cele
mai însemnate erau cele agrare si sarbatoarea Anului Nou.
G) Ritul funerar dezvaluie faptul ca la canaaneenii s-a întâlnit mai
întâi incinerarea si apoi înhumarea cadavrelor. Se practica pozitia chircita
la îngropare, aceasta simbolizând stadiul de foetus. Ulterior s-a întâlnit
mumificarea. Existau necropole la Ghezer si Ierihon. Cadavrul era
considerat sacru.
H) Sufletele mortilor ramâneau în contact cu trupul parasit. Un rol
aparte îl juca credinta în viata de dincolo.
|
