Religia misterelor de la Eleusis
A) Potrivit istoriei, primii locuitori de la Eleusis erau tracii. Eleusis
se gaseste lânga Athena. Vecinatatea si protectia Athenei au contribuit
decisiv la plasarea misterelor de la Eleusis în centrul vietii religioase
panhelenice. Misterele au fost celebrate în decurs de 2000 de ani,
modificate, însa, pe parcursul timpului. Se distingeau micile mistere
telete), celebrate o data pe an primavara si marile mistere (epopteie
395 Cicerone Poghirc, Albanian Religion, în Mircea Eliade (editor),
The Encyclopedia of Religion, vol. I, New York, Mac Millan Academic
Publishers, 1987, p. 18 626d31g 0.
rezervate celor initiati, sarbatorite tot o data pe an, dar toamna, timp de o
saptamâna. Scenariul initiatic al misterelor de la Eleusis era în strânsa
legatura cu agricultura sacra, cu fertilitatea si sexualitatea mistica.
B) Religia misterelor are urmatoarele caracteristici: 1) cuplul de
zeitati; 2) cultul fertilitatii; 3) venirea la viata a vegetatiei si disparitia ei;
4) intensitatea sentimentelor si planul trairii personale; 5) aspectul sexual
pronuntat; 6) initierea (pe o durata de trei ani) si secretul 7) cultul
zeitatilor htoniene ale pamântului si 8) speranta în nemurire.
C) Cultul zeitei Demeter si al fiicei ei Kore, rapita de zeul
infernului, era despre schimbarea anotimpurilor. Demeter, zeita fertilitatii
si a agriculturii, si-a cautat fiica, pe care a regasit-o în infern. Este
simbolizata moartea si reînvierea naturii. Demeter era zeita agriculturii.
Pentru ea se sacrificau porci. Demeter a trimis apoi pe pamânt o seceta
mare. Atunci zeii au decis sa i-o redea pe Kore, silita în urma învoielii sa
petreaca o treime din fiecare an sub pamânt. Kore era identificata cu
Persephona.
D) Un altul este cultul zeului trac Sabazios, identificat cu veselul
zeu Dionysos-Bacchus. În cultul lui Dionysos avea loc sacrificiul unui
tap. Era mâncata carnea cruda, ospatul fiind însotit de muzica, dans si vin.
Dionysos sau Bacchus era zeul vinului si al vitei de vie. I se sacrificau
tapi. Sarbatoarea, mai degraba specifica tracilor sud-dunareni decât
helenilor, avea loc la culesul viilor. Era marcata si de orgii. Dionysos
reprezenta bucuria de viata.
E) Cultul cuplului Cybela-Attis era al casatoriei sacre de la hittiti.
F) Cultul zeitei Ishtar si a iubitului ei Tammuz venea de la
babilonieni.
G) Cultul zeitiei Isis si al lui Osiris fusese preluat de la egipteni.
H) Cultul lui Mithra era foarte raspândit, ca si la romani. Era
sacrificat taurul si urma botezul cu sângele lui.
I) Pythagoreismul era un alt element de baza în religia misterelor.
Pythagoras s-a nascut în 585 î. Hr. în insula Samos la Marea Egee. El si-a
însusit stiintele matematice de la egipteni, fenicieni si chaldeeni. A
întemeiat o scoala numita "hemiciclul lui Pythagoras", în care locuitorii
din Samos se strangeau si discutau treburile cetatii. scoala fondata de
Pythagoras la Crotona (în sudul Italiei) a fost la baza o comunitate
religioasa centrata în jurul figurii întemeietorului si al cultului zeului
Apollo si al muzelor. scoala înfiintata de Pythagoras era de felul unui
adevarat ordin religios cuprinzând practici initiatice si interdictii severe.
Discipolul trebuia sa asculte ce spuneau altii, timpul de tacere durând
pâna la doi ani, iar denumirea pe care o purtau cei ce se gaseau în acest
stadiu era de akustikoi (auditori)396. Abia dupa ce au învatat sa taca si sa
asculte, discipolii aveau voie sa întrebe si sa-si exprime parerile. Atunci ei
treceau în faza de mathematikoi (matematici). Prin matematici vechii
greci întelegeau geometria, muzica si alte discipline superioare. Astfel,
ajunsi în acest stadiu discipolii puteau cerceta alcatuirea universului si
principiile naturii, denumirea pe care o purtau cei ajunsi în aceasta faza
era de physikoi (fizicieni)397. Prin urmare scoala pythagoreica presupunea
nu doar o initiere graduala, ci si o organizare pedagogica în trepte cu
accent pe ordinea învatarii si educatiei filosofice si stiintifice. O buna
parte a filosofiei lui Pythagoras o constituiau numeroasele interdictii de
ordin alimentar, moral sau comportamental. Ceea ce ramâne din
pythagoreism, ca forma de gândire, independent de contributiile pe plan
filosofic si stiintific, este o anumita religiozitate, aureola de mit care
înconjoara figura lui Pythagoras. El a creat un curent filosofico-religios.
Caracteristicile acestuia erau credinta în transmigrarea sufletului sau
metempsihoza, reamintirea existentei sufletului înainte de întrupare,
credinta în vesnicia sufletului, precum si studiul matematicii si al muzicii.
Pythagoras arata ca la adevar se ajunge nu prin exaltari orgiastice, ci prin
studiu si abstinenta. Potrivit lui Pythagoras, divinitatea suprema se
identifica sublim cu sufletul lumii si este omniprezenta. Ţelul filosofiei lui
Pythagoras era purificarea si eliberarea intelectului. Pythagoras definea
partea secreta a filosofiei sale prin expresia greaca gnosis ton onton
(cunoasterea fiintei)398. Porphyros selecteaza urmatoarele sfaturi date de
Pythagoras: a) a-i cinsti pe zei; b) a aduce jertfe zeilor; c) a se vorbi cu
religiozitate despre zei, eroi si demoni; d) a se purta cuviincios fata de
parinti si e) a se supune legilor399. Trebuie precizat ca supunerea legilor
396 Gheorghe Vladutescu, Ontologie si metafizica la vechii greci
Bucuresti, Editura Paideia, 1998, p. 73.
Ibidem, p. 74.
398 Alexandrian, Istoria filozofiei oculte, traducere de Claudia Dumitru,
Bucuresti, Editura Humanitas, 1994, p.35.
399 Porphyros, Viata lui Pytagora, în Pytagora, Imnurile sacre
traducere de Radu Duma, Bucuresti, Editura Herald, 2000, p. 25.
sau respectul juramântului se refera la legile divine. Aceste sfaturi, numite
precepte generale ale filosofiei, sunt mult mai multe enumerate de
Pythagoras în Imnurile sacre, încheiate cu promisiunea ca omul,
respectându-le, va fi ca un zeu, adica "nemuritor, etern si de-a pururi
biruitor al mortii"400. Pythagoreicii cerceteaza forma lumii. Ei sunt
interesati de principiile care alcatuiesc lumea, dar nu se preocupa de
materie. Pythagoreicii ca si orficii considerau ca prin renastere exista
posibilitatea ca oamenii, respectând prescriptiile, sa-si purifice sufletele si
sa scape din roata nasterii. Casa originara a sufletului era în stele. Din
acest motiv omul este strain de aceasta lume si doreste sa se elibereze din
lantul trupului si sa se reîntoarca în casa cereasca a sufletului. Pe lânga
conceptele privind natura si soarta sufletului sau organizarea unei scoli
filosofice si religioase, ordinul pythagoreic a dezvoltat si o teorie asupra
numarului. Astfel, adevarata realitate si elementul explicativ al lumii
constau în numere si în proportiile exprimate de acestea.
J) Orfismul s-a afirmat în secolul al IV-lea î. Hr. Orpheus, care
însemna fie "voce frumoasa", fie "întunecime"401, era un cântaret din lira
originar din Thracia, fiul lui Apollo si al muzei Calliope. Moartea sotiei
sale Eurydike l-a marcat puternic. Umblând desculta, ea a fost muscata de
un sarpe si a murit. Orpheus coboara în lumea umbrelor pentru a o
readuce la viata pe Eurydike. Zeii s-au învoit, dar Eurydike trebuia sa-l
urmeze si Orpheus sa nu se uite nici o clipa înapoi. La suprafata, el a
aruncat o privire în urma pentru a se convinge ca Eurydike îl urma. Ea îl
urma într-adevar, dar pentru ca el si-a întors privirea, Eurydike a ajuns
înapoi în lumea umbrelor. Bacantele l-au omorât pe Orpheus, l-au rupt în
bucati, iar capul, desprins de trup, continua sa pluteasca pe mare si
Orpheus continua sa cânte si sa prooroceasca. Câteva din caracteristicile
esentiale ale orfismului erau: viziunea despre timp si spatiu ca principii
prime si vesnice în univers, precum si deplângerea tragismului existentei
umane. Fanes era parintele noptii, al cerului, al zeilor, dar si al
pamântului. El era zeul creator. Cosmogonia în orfism se refera la Timpul
care a conceput în Aither oul primordial. Din el se naste primul dintre zei,
Eros. Acesta este principiul nasterii. Sunt creati toti ceilalti zei si lumea.
Dar Zeus îl înghite si cu el întreaga creatie, nascând o alta lume. Prin
400 Pythagoras, Imnurile sacre, p. 46.
401 Gheorghe Musu, op. cit., p. 252.
aceasta înghitire simbolica se recunoaste efortul de a face dintr-un zeu
cosmocrator creatorul lumii pe care o guverneaza. Neamul omenesc avea
o natura dubla: divina prin elementul dionysiac si demonica prin titani.
Sufletul era de natura divina si nemuritor, în vreme ce trupul - o
închisoare a sufletului si omul trebuia sa se elibereze de el. Filosofia
orfica este una dintre sursele de inspiratie ale poeziilor filosofice scrise de
Mihai Eminescu402.
|
