Religia peruvienilor (incasilor)
A) Istoria precizeaza ca peruvienii au trait în vechiul Peru, dar si în
Ecuador, Columbia, Bolivia si Chile. Erau condusi de un mare preot.
Construisera orase înfloritoare. Spaniolii condusi de Francisco Pizzaro iau
cucerit pe incaş 313b11d ;i. Atahuallpa, ultimul Inca, a fost înfrânt si ucis.
Cultura incasilor dateaza din 1200 î. Hr. si cuprinde o zona care
astazi este reprezentata de statele: Peru, Columbia, Ecuador, Bolivia,
Uruguay, Argentina si Chile. Suveranul se numea Inca. Se remarca o
diferenta în interiorul civilizatiei inca între regiunile de coasta si cele ale
Anzilor. Civilizatia de coasta e mai veche.
B) Izvorul principal al religiei incasilor este textul sacru numit Imn
catre Viracocha
C) Cosmogonia îl gaseste pe zeul Pachacamac, fiul soarelui si al
lunii, drept creatorul si pastratorul lumii. El a creat barbatul si femeia. La
început a fost creat lacul Titicaca. Pe de alta parte, Viracocha era zeul
creator, venerat deopotriva ca creatorul, cât si ca sustinatorul lumii.
D) Ca doctrina religioasa, ca si la mayasi si azteci, incasii
cunosteau politeismul. Aveau, însa, forme antropomorfe ale zeilor. Ca
forma de organizare se întâlnea monarhia divina. Regele inca era
întruparea pe pamânt a zeului soare.
E) Pantheonul zeilor era dominat de zeul soare. Acesta era Inti sau
Intip si era zeul suprem al incasilor. Termenul inca, de fapt, însemna
"poporul soarelui". Luna era Mama Quilla, iar curcubeul - Cuycha
Catequil era zeul cerului si al fulgerului. Chuqui illa era zeul tunetului si
avea o reprezentare statuara în Templul soarelui din Cuzco. Doi zei
principali si foarte populari erau Viracocha si Pachacamac. Viracocha era
cel mai popular dintre zeii incasilor. Vira înseamna "lava", iar cocha
"lac". Zeul incas are multe afinitati cu Quetzalcoatl de la azteci. Acesta era
creatorul si pastratorul a toate câte sunt. Pachacamac era zeul focului si
eroul civilizator. Totodata, el era marele spirit al pamântului, nefiind, însa,
pamântul ca materie, solul, ci spiritul generator care anima toate câte sunt.
Lui i se aduc sacrificii omenesti, la fel ca lui Huitzilopochtli de la azteci.
F) Cultul se desfasura în temple. Acestea erau constructii
monumentale. Cel mai important era Templul soarelui din Cuzco. El era
prevazut cu mai multe porti si placi de aur. Numai incasii aveau dreptul sa
intre în el. Chipul soarelui se afla deasupra altarului asezat la rasarit.
Capitala incasilor era la Cuzco. Preotii si mai ales clerul vorbeau cu
spiritele de dincolo, aveau darul prezicerii. Marele preot nu avea voie sa
se casatoreasca. Preotii se rugau si pentru binele regilor. Termenul yana
avea mai multe semnificatii: a) supunere si umilinta în fata zeilor;
b) ajutor dat cuiva si c) servitor al statului si al regelui188. Incasii
cunosteau si un sacerdotiu feminin, preotesele fiind numite "fecioarele
soarelui". Se aduceau zeilor ofrande din frunze de coca si de tutun. Ca
ofrande se dadeau si pietre pretioase, stofe, pene, aur, legume si fructe.
188 John V. Murra, Civilizatie inca, traducere de Ata Iosifescu,
Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1987, p. 221.
Vrajitoria si cercetarea maruntaielor animalelor erau adesea întrebuintate.
Marturisirea pacatelor în fata unui preot era un obicei foarte respectat. La
incasi se faceau jertfe, dar multe erau de animale, numai rareori se
petreceau sacrificii umane. Oamenii erau strangulati sau li se taia gâtul.
Moartea prin sufocare era considerata plina de sens. Un rol important îl
avea sacrificarea baietilor virgini moja. Ritualul trecerii la maturitate era
cel mai raspândit.
G) Ritul funerar avea la baza înhumarea. Cadavrele erau pastrate ca
mumii. Hrana se punea lânga cadavre. Se împrastia faina de porumb în
jurul raposatului. Exista si credinta în viata viitoare si în renastere.
H) La incasi exista credinta ca sufletul îsi are sediul în cap, aceasta
fiind o credinta larg raspândita la popoarele antice. Dupa moarte sufletele
continuau sa traiasca în jurul corpului.
Civilizatiile vechi din America Latina si America Centrala erau
înaintate prin educatie si precepte morale, dar crude prin sacrificiile
umane, care pot fi întelese numai prin prisma culturii, nu si prin grila
civilizatiei moderne.
|
