Religia scitilor
A) Istoria îi prezinta pe sciti divizati în patru triburi: 1) nomazi
regali agricultori si 4) plugari. Exista doua perioade mari în istoria
scitilor: înainte de tracizare si dupa ea. Scythia Minor reprezinta
Dobrogea de astazi, iar scitii pot fi socotiti între stramosii nostri.
Capeteniile lor erau si preoti. Nu aveau preoti, nici artisti si nu-si
construiau temple.
B) Izvoarele sunt urmatoarele: operele lui Herodot, Niceta de
Remesiana, Anacharsis, Ćthicus Histricus si chiar Ioan Cassian.
C) Doctrina religioasa era politeismul.
D) Pantheonul zeilor, în ciuda politeismului, nu era prea bogat.
Tabiti era zeita focului si a vetrei. Papaios era zeul protector. Api
reprezenta pamântul. Tamimasadas era zeul marii. Argimpasa era luna,
iar Goitosyros - soarele.
E) Cultul avea ca specific sacrificiul animalelor si al prizonierilor.
Scitii cunosteau practica juramântului numit ard, cel mai însemnat fiind
cel facut "pe vetrele regale", care, însa, trebuia rostit rareori. Daca regele
era bolnav, atunci ghicitorii spuneau ca se facuse un juramânt strâmb.
Juramântul pe piele de bou fagaduia ajutor militar, asa cum precizeaza
Georges Dumézil376. Scitii mai obisnuiau sa jure pe sabie sau pe vânt.
Înteleptii sciti erau foarte respectati si în afara capacitatii largi de
cunoastere, aveau si darul simplitatii. Enareii erau barbatii spâni, care
purtau vestimentatie femina si citeau viitorul în betisoarele de salcie.
Capeteniile lor erau îngropate cu onoruri.
|
