Religia tracilor sud-dunareni
A) Din punctul de vedere al istoriei, se stie de la Herodot ca tracii
erau "cei mai numerosi dupa inzi"403. Mircea Eliade îi numea "anonimii
istoriei"404. Tracii se 444j91e împarteau în 22 triburi potrivit lui Strabon: geti,
hedoni, ciconi, bistoni, peti si sarti etc. Unirea triburilor era aproape
imposibila. Curajul tracilor în batalii fusese explicat prin convingerile lor
eshatologice. Din punct de vedere istoric, se cunoaste urmatoarea
periodizare la traci: a) perioada straveche - tracii personificau fortele
naturii; b) perioada greaca; c) perioada persana; d) perioada
macedoneana - în vremea lui Alexandru cel Mare; e) perioada
helenistica si f) perioada romana. Tracii au avut o contributie
fundamentala la civilizatia vechilor greci.
B) Izvoarele sunt putine: operele lui Homer, Sophocle si Euripide.
C) Doctrina religioasa definitorie era politeismul.
D) Pantheonul zeilor avea în frunte triada Zbelsurdos Bendis si
Dionysos. Alti zei se regaseau si la heleni: Ares Artemis si Hermes
Zbelsurdos era un zeu solar si al cerului, echivalentul lui Gebeleizis de la
geto-daci. El trimitea ploaia. Bendis, consoarta lui, proteja vânatoarea,
padurile si pamântul. Dionysos (Sabazios) era zeul vinului si al vitei de
vie. El era fiul lui Ares si al zeitei Artemis, identificata cu Bendis.
Dionysos a fost identificat si cu Zagreus, zeul cretan al infernului, precum
si cu Sabazios Pan era zeul ocrotitor al turmelor si al pastorilor. Orpheus
aparea la traci ca erou si semizeu. Cavalerul trac, reprezentat cu lance,
venea calare pe un cal alb si vâna mistretul. El era un simbol al vietii si al
vietii de dincolo de moarte.
402 Ion Itu, Orfismul eminescian, Brasov, Editura Orientul latin, 1995.
403 Herodot, Istorii, V, 65.
404 Mircea Eliade, Histoire des croyances et des idées religieuses, vol.
al II-lea, p. 167.
E) Cultul se desfasura mai ales în natura. Tracii sud-dunareni
interpretau visele, oracolele si semnele divine. Aduceau jertfe animaliere,
dar uneori si umane. Sugrumarea sotiei celei mai iubite la moartea sotului
era un obicei specific.
F) Ritul funerar avea la baza îngroparea, care se facea cu podoabe
si arme.
G) Sufletul era nemuritor. Tracii aveau credinta în viata de dincolo
de moarte si în nemurire. Tracii credeau în nemuriea subpamânteana,
aceea a lui Dionysos identificat cu Hades. Patron al vietii pamântene, ca
si al celei de dincolo de moarte era zeul Dionysos-Sabazios.
|