SCHIZA
Tabela de prescurtari
PR : promovare (amenintare de)
D : dubla (amenintare)
DD : dedublata (amenintare)
DF : defavorabila (amenintare in pozitie)
DR : dublu repartizata (amenintare)
F : favorabila (amenintare in pozitie)
IMP : impas (amenintare pentru)
N : neutra (carte)
R : repartizata (amenintare)
T : transfer (carte de)
T pt. S : transfer pentru schizanta
S : schizanta (carte)
Tabela explicativa a simbolurilor si termenilor
1F = amenintare in pozitie favorabila
|
|
R |
|
|
A |
|
|
|
|
R x |
|
|
A x |
|
|
in care se realizeaza o levata jucind din mina.In studiul ce urmeaza o astfel de amenintare este considerata in pozitie favorabila ( 1F ).
1DF = amenintare in pozitie defavorabila
|
|
R |
|
|
|
|
A |
Amenintarea este aceeasi dar garda ne
arata ca
|
|
R x |
|
|
|
|
A x |
care nu permite nici o levata daca se joaca din mina.
2F = amenintare de doua carti in pozitie favorabila
|
|
A V |
|
|
R x |
|
|
Tot pozitia garzii in raport cu jocul normal este aceea care determina daca pozitia este favorabila.
2DF = amenintare de doua carti in pozitie defavorabila
|
|
A V |
|
|
|
|
R D |
determinata tot de pozitia cartii de garda.
Aceste patru amenintari se mai numesc si determinate pentru ca trebuie determinat adversarul pe care dorim sa-l schizam.
T = carte de transfer
Toate amenintarile de doua (sau mai multe) carti de orice tip (in afara de cele repartizate) au nevoie in mina opusa de o carte de comunicatie, numita carte de transfer.
O singura schema face exceptie, anume schema H.
Amenintarile de o singura carte nu necesita o astfel de carte, cu mici exceptii pe care le vom intilni in cursul acestui studiu.
Putem trage concluzia ca, fara carte de transfer nu exista amenintare de doua sau mai multe carti, fie ea determinata sau nu.
Combinatia urmatoare :
|
|
A R 10 |
|
|
A |
|
D V 9 |
care ar fi o 3F in pozitie favorabila, nu poate fi adusa la 2F daca, la inceput, mina opusa nu contine decit un singleton in culoare, adica exact cartea de transfer.
N = carte neutra care nu apare intotdeauna in scheme si care este uneori o carte absolut inutila, pe cind alteori ea este indispensabila. Ea completeaza numarul de carti impartite intre cele doua miini.
S = carte schizanta: este carte ce completeaza schema de schiza; este o carte majora si de obicei nu apartine culorilor in care exista amenintari.
Schema = grupeaza si incadreaza simbolurile care se substituie cartilor de joc. Se clasifica dupa literele alfabetului si indica diversele posibilitati. Constituie un pretios ghid mnemotehnic.
Un exemplu de schema (L) :
|
NORD |
1F |
2F |
|
|
SUD |
N |
T |
S |
In mina Nordului, sunt trei carti indispensabile pentru orice schiza: o amenintare de o carte si o alta amenintare de doua carti.
In mina Sudului: o carte neutra (cu totul inutila in aceasta schema) care completeaza numarul de carti, o carte de transfer si cartea schizanta, cartea decisiva, intr-o a treia culoare.
Diagrama= in care se reprezinta cartile de joc ce dau schema, daca sint simbolizate.
Diagrama relativ la schema L:
R (1F)
A V (2F)
A x
R D x
x
x (N)
x (T)
A (S)
Schema inversata= toate schemele, fara exceptie, pot sa fie vazute inversat, fara sa se schimbe simbolurile.
Schema N directã
|
NORD |
|
2DF |
N |
|
SUD |
1F |
T |
S |
Inversã
|
NORD |
1F |
T |
S |
|
SUD |
2DF |
N |
|
A juca dupa o schema = a nu se referi la alte scheme, chiar daca sint posibile (de exemplu la schiza dubla).
Daca schema pretinde o amenintare de o carte (de exemplu 1f), aceasta nu trebuie sa fie una 2f, cartea din frunte trebuie sa fie deci jucata in toate cazurile tocmai pentru a se ajunge ulterior la schema.
Schiza simpla = asupra unui singur adversar si are nevoie de doua culori pentru amenintari si de a treia pentru schizanta.
Schiza simpla in trei culori = supranumita schiza repetata sau schiza in cascada. Se face asupra unui singur adversar si are nevoie de trei culori pentru amenintari, cea de a patra producind schizanta. Important : ea produce doua levate suplimentare deci trebuie sa va ginditi la ea atunci cind va lipsesc doua levate.
Schiza dubla = se face asupra ambilor adversari si cere in mod normal trei culori pentru amenintari si a patra pentru schizanta.
Fac exceptie schemele din seria I, unde doua culori sint suficiente pentru amenintari, pentru ca din cele trei amenintari necesare, doua sint concentrate intr-o singura culoare.
Numaratoare pentru schiza = mod de "numaratoare absolut deosebit"
Numaratoare pentru joc de manevra = diferit de cel anterior. Trebuie in mod normal sa preceada schiza, care ramine cea din urma categorie dintre jocurile de inalta clasa.
Rectificare a numaratorii = reprezinta cedarea catre adversari, la inceput sau in cursul jocului, a levatelor pe care trebuie sa le realizeze oricum.
Este strins legata de numaratoarea pentru schiza.
Amenintari nedeterminate
1D = amenintare dubla nedeterminata de o carte impotriva celor doi adversari, care apare numai in schemele E, G si H.
2D = amenintare dubla de doua carti impotriva fiecaruia dintre cei doi adversari.
|
|
A x |
|
|
R x |
|
D x |
|
|
x x |
|
Acesta este principiul de baza al schizei duble si schema obisnuita este B, unde aceasta amenintare este insotita de o 1F si de inca o 1F care trebuie sa se gaseasca neaparat in mina opusa pentru a completa schema de trei carti :
Schema B
|
NORD |
1F |
2D |
|
|
SUD |
1F |
T |
S |
cu diagrama :
: A x (2d)
: R (1f)
R x D x
A
A
x (T)
R (1f)
A (S)
Sint trei culori cu amenintari si a patra cu schizanta.
Particularitate importanta :
Din moment ce schizanta se joaca din sud, defosa mortului este dictata de cea a vestului ; acesta nu va defosa in mod sigur garda la amenintarea 1f din masa ( A) deci din masa se va defosa riga de cupa devenit inutil, iar est nu se poate desparti de garda la 1f din sud va defosa si el tot o carte din garda la amenintarea dubla amenintare care acum va furniza levata lipsa.
Inca ceva foarte important : daca sud a reusit sa creeze pozitia adecvata, el nu mai trebuie sa se preocupa de garda la amenintarea dubla, aceasta putindu-se afla fie la vest fie la est, dupa cum ne arata diagramele urmatoare:
A x (2d)
R (1f)
R x
A x x
A
x (T)
R (1f)
A (S)
A x (2d)
R (1f)
R x
A
A x x
x (T)
R (1f)
A (S)
In primul caz nord va defosa tot R.
In al doilea caz, el va defosa comandat de vest. De remarcat ca daca amenintarile nu sint in pozitie favorabila (1df in loc de 1f) schiza nu mai are loc. Cel mai mult conteaza pozitia si ea este data de sensul de joc.
3d = amenintare dubla de trei carti asupra ambilor adversari.
|
|
A R x |
|
|
D x x |
|
V x x |
|
|
x x x |
|
Cartea mica ce insoteste A R este una oarecare si reprezinta o amenintare nedeterminata.
2dr
3dr = amenintare dublu repartizata intre cele doua miini
si care priveste pe ambii adversari.
|
|
A x x |
|
|
D x x |
|
D V x |
|
|
R x x |
|
Cele doua carti mari sint impartite intre cele doua miini si, daca in miinile adverse cartile stau ca in exemplu (oglinda), se poate alege intre
|
2DR |
sau |
3DR |
|
3DR |
|
2DR |
doua in masa si trei in mina sau invers si, particularitate importanta, in schemele unde apare amenintarea dr, nu mai este nevoie de carte de transfer - ea facind parte din amenintare - cele doua miini comunicind natural.
2imp = amenintare de doua carti la impas
|
|
A V |
|
|
R x |
|
D x |
|
|
x x |
|
Aceasta amenintare se prezinta identic cu cea 2F sau 2df, dar presupune onorii lipsa partajati intre cele doua miini. Ea permite o situatie de impas, unul dintre cei doi adversari putind fi pus in situatia sa gardeze trei culori (de vazut schemele E, G, H).
3dr
imp = este o parte din amenintarea 2dr ; ea poate
3dr
comporta o carte ce creeaza o situatie de impas (zecele din exemplul urmator) :
|
|
A x |
|
|
D x x |
|
V x x |
|
|
R 10 x |
|
2dd = amenintare de 2 carti dedublata
|
|
A x |
|
|
R D |
|
|
|
|
V x |
|
Ar fi fost o amenintare 2f daca valetul ar fi fost in masa. Este clasica pentru schemele L si K in care amenintarea este determinata.
Este nedeterminata in schemele din seria I, unde se prezinta sub forma :
A x
R x I I D x
x x
In acest mod ea este identica cu cea 2d, dar exista posibilitatea de a o dedubla in cazul cartilor - oglinda defosind cartea mica de linga as, amenintarea trecind din mort in mina.
3df = este identica cu 2df dar cu trei carti in loc de doua si situatia trebuie sa fie tot o oglinda 3 - 3.
A R x
D x x I I V x x
x x x
Se prezinta deci ca o 3d dar, lasind in masa A R
seci amenintarea trece in sud, dedublindu-se in
A R seci
3df
1df + 1f= doua amenintari simple concentrate in aceeasi culoare. De obicei apare la schiza prin tai, dar poate sa fie folosita si la fara atu. Daca vom considera amenintarile in masa atunci 1df va fi dirijata impotriva estului iar 1f impotriva vestului. Aceasta dispunere 1df + 1f este obligatorie si semnul + indica aflarea lor in aceeasi culoare.
Particularitate importanta :
1df + x = x este o amenintare de majorare.
amenintare
de majorare = este vorba de o carte mica care se adauga la orice amenintare si care este deja considerata ca o carte perdanta ; totusi ea poate fi cauza unei valorificate prin intermediul amenintarii.
Vom intelege mai bine pe un exemplu :
sp : R x (1df + x)
ht : A R x (A R seci + N)
dd : -
cl : -
nu sp : A x
conteaza ht : D x x
dd : -
cl : -
sp : -
ht : V x x (3df)
dd : -
cl : x x (atuuri) (S)
Cind
sud joaca schizanta (penultimul atu) si defoseaza cupa mica (N) el dedubleaza
amenintarea de cupa ce se gaseste in propria sa mina si est este schizat.
Intr-adevar, daca est defoseaza o pica, sud vine la mort, taie o pica mica si
Daca
est defoseaza o cupa, se trage as si
Amenintarea de majorare presupune uneori aminarea rectificarii de numaratoare, pentru ca asta ar presupune distrugerea amenintarii.
Si, pentru a termina, aceasta amenintare poate fi prezenta in schemele de schiza in trei culori (in cascada).
Introducere
Toti scriitorii de bridge sint de acord ca, odata licitatia incheiata si mortul etalat, declarantul trebuie, inainte de a juca, sa faca un examen al tuturor posibilitatilor si sa stabileasca ceea ce se numeste "un plan de joc".
Ei incep prin a va recomanda : numarati-va perdantele daca jucati un contract in culoare si cistigatoarele daca jucati fara atu. Noi adaugam : dupa ce ati epuizat toate posibilitatile unui joc de manevra luati in considerare si posibilitatea unei schize.
Sa dam citeva exemple :
sp : A V 5
ht : A 8 3 2
dd : Z 4 3 2
cl : A R
sp : 3
ht : R 6
dd : A R 6
cl : D V Z 9 6 5 4
Sud joaca 7 si primeste atacul de 737u2012h R.
Se joaca un slem mare si avem o carte perdanta pe care nu o putem defosa nici taia ( 6) ; deci 12 levate sigure si nici un mijloc de a o procura pe a 13-a printr-un joc de manevra.
Singura posibilitate de a realiza contractul ramine schiza.
Numaratoarea pentru schiza se distinge de cea pentru jocul de manevra si vom vedea asta in momentul in care vom relua exemplul 1 la examinat.
sp : A 7 4 3
ht : D 5 4
dd : A 3 2
cl : D Z 9
sp : 2
ht : A R V 3
dd : R 8 5
cl : A R V 8 6
Sud joaca 7 si primeste atacul de 737u2012h R.
Acest mare slem poate fi realizat printr-un joc de manevra cu conditia ca restul atuurilor sa stea 3-2.
Numaratoarea pentru jocul de manevra :
3 levate de trefla (cele trei atuuri din masa)
4 levate de pica (cu trei taiuri cu atuuri mari din sud)
2 levate de caro
4 levate de cupa
fac 13 levate in total.
Numarind dinspre mina sudului, nu ajungem decit la
12 levate :
5 levate de trefla
1 levata de pica
2 levate de caro
4 levate de cupa
Manevra folosita se numeste "mort inversat".
sp : 4 3
ht : A R 8 5 4 3
dd : A 2
cl : A R 2
sp : D Z 9 7 sp : R V
ht : D 7 ht : V Z 9 6
dd : R D V 7 dd : Z 8 6 5 4 3
cl : V Z 3 cl : 9
sp : A 8 6 5 2
ht : 2
dd : 9
cl : D 8 7 6 5 4
Sud joaca 6 si primeste atacul de 737u2012h R.
Si acest slem poate fi realizat printr-un joc de manevra. Posibilitatea exista datorita cupelor.
Numaratoarea :
5 levate de cupa inclusiv un tai in mina (o levata de cupa poate fi cedata si este mai bine sa o faceti imediat dind un blanc: numaratoarea nu se scimba si asta este jocul de securitate) 5 levate de trefla (un atu a fost folosit pentru marirea cupelor si a fost deja numarat)
1 levata de pica
1 levata de caro
fac 12 in total. Manevra consta in lungirea unei
culori.
sp : A 8 6 4 2
ht : A R 5
dd : A
cl : A R 5 2
sp : R 7 sp : D V Z 9 5
ht : D V z 7 ht : 9 8 4
dd : 7 5 dd : D 9 8
cl : D Z 9 7 3 cl : V 8
sp : 3
ht : 6 3 2
dd : R V Z 6 4 3 2
cl : 6 4
Sud joaca 6 si primeste atacul de 737u2012h D.
Exista o perdanta de atu si una de cupa. Totusi acest slem poate fi realizat printr-un joc de manevra numit si "coup en passant". Sud isi foloseste atuurile taind patru pici si o trefla, caci nu duce lipsa de veniri in masa si isi face ultimul atu "en passant" jucind din masa cind nu mai exista decit doua carti in joc. Numaratoarea pentru jocul de manevra :
5 levate de pica inclusiv patru taiuri in mina
2 levate de cupa
2 levate de caro (as si rege)
3 levate de trefla inclusiv un tai "en passant" la penultima levata
deci 12 levate in total. Manevra consta in realizarea atuurilor prin tai inainte ca apararea sa poata interveni.
sp : A R 3 2
ht : A 7 4
dd : D 7 5
cl : A Z 4
sp : D V Z 9 sp : 7 6 4
ht : R 8 ht : D V Z 6 2
dd : Z 8 4 dd : V 9 3 2
cl : D 8 7 3 cl : 6
sp : 8 5
ht : 9 5 3
dd : A R 6
cl : R V 9 5 2
Sud joaca 5 si primeste atacul de 737u2012h D. Pentru a nu pierde acest contract, nu trebuie cedat atu, existind deja doua perdante in cupa. Pentru a se apara impotriva cedarii unui atu nu numai ca declarantul nu trebuie sa dea impasul de atu, dar nici macar nu trebuie sa joace vre-odata atu. Este vorba de o manevra destul de rara numita "plasare in mina", la un anumit moment.
Iata numaratoarea :
4 levate de pica inclusiv doua taiuri in mina
3 levate de caro jucate imediat, inainte de taiurile de
pica
1 levata de cupa
fac 8 levate in total.
Apoi se joaca asul de cupa si cupa ; apararea face doua levate de cupa iar declarantul ultimele trei, indiferent de pozitia damei de atu.
Sa reluam primul exemplu.
sp : A V 5
ht : A 8 3 2
dd : Z 4 3 2
cl : A R
sp : R D Z 4 sp : 9 8 7 6 2
ht : D 9 7 4 ht : V Z 5
dd : V 8 5 dd : D 9 7
cl : 7 2 cl : 8 3
sp : 3
ht : R 6
dd : A R 6
cl : D V Z 9 6 5 4
Sud joaca 7 si primeste atacul de 737u2012h R. Cum nu exista nici o posibilitate de joc de manevra trebuie luata in considerare schiza si deci trebuie efectuata numaratoarea pentru schiza.
Pentru asta trebuie numarate levatele potentiale :
2 levate de pica (asul si o levata potentiala drept
amenintare : valetul)
3 levate de cupa (asul,
3 levate de caro (asul,
7 levate de trefla
in total 15 levate.
Daca in urma unei astfel de numaratori ajungem la 15 levate, schiza se va executa asupra ambilor adversari (schiza dubla).
Toate culorile contribuie la schiza, iar executia si reusita contractului sint simple, oricare ar fi distributia (considerind insa dama de pica in vest - conditie indispensabila).
Se
joaca astfel : as de pica, as si
sp : V
ht : A 8 3
dd : Z 4
sp : D sp : -
ht : D 9 7 ht : V Z 5
dd : V 8 dd : D 9 7
ht : R 6
dd : A R 6
cl : 4
Pe ultima trefla, vest defoseaza un caro si est o cupa; urmeaza as si riga de caro ; vest defoseaza un caro iar din masa se arunca valetul de pica devenit inutil si daca est defoseaza caro, sesarul din sud se mareste, iar daca arunca o cupa, se fac trei levate de cupa.
In cursul studiului nostru vom reintilni aceasta numaratoare pentru schiza si vom avea ocazia de a vedea ca ea poate constitui un ghid pentru o mai buna executie a contractului.
Diagrame, simboluri, scheme
Studiul asupra schizei analizeaza cinci elemente care sint : amenintarile, simbolurile, diagramele, schemele si numaratoarea pentru schiza.
Sa vedem mai intii cum si de ce poate fi schizat un adversar, si de ce tocmai acela.
In diagrama urmatoare :
sp : R (1f)
ht : A V (2f)
dd : -
cl : -
sp : A
ht : R D
dd : -
cl : -
sp : 2 (N)
ht : 2 (T)
dd : -
cl : A (S)
Vvest, care trebuie sa pastreze trei carti este schizat pentru ca el trebuie sa defoseze inaintea nordului. Intr-adevar, daca sud joaca asul de trefla, el va putea regla defosa din masa dupa defosa vestului, acesta fiind singurul adversar in posesia tinerilor la amenintarile mortului.
Pornind de la aceasta DIAGRAMA putem deja retine SIMBOLURILE care se substituie cartilor in SCHEME.
Sa analizam cartile mortului :
-
favorabila. Simbolul ei este 1f.
- asul si valetul de cupa constituie o amenintare de doua
carti in pozitie favorabila. Simbolul este 2f.
Acum sa analizam cartile sudului :
- asul de trefla este cartea schizanta. Simbolul ei este S.
- doi de pica este cartea neutra ce completeaza numarul de
trei carti in mina sudului si atit. Simbolul ei este N.
- doi de cupa este cartea de transfer si este indispensabila
comunicatia cu amenintarea de doua carti. Simbolul ei
este T.
Astfel am reusit sa fixam simbolurile. Iata schema
ce corespunde situatiei precedente (de minim trei carti) :
Schema L
N ! 1f ! 2f ! !
S ! N ! T ! S !
schema ce nu functioneaza decit daca cele doua
amenintari sint ambele clasificate drept favorabile.
sp : R (1df)
ht : A V (2df)
dd : -
cl : -
sp : A
ht : R D
dd : -
cl : -
sp : 2 (N)
ht : 2 (T)
dd : A (S)
cl : -
In aceasta diagrama cele doua amenintari - data fiind pozitia tinerilor - sint in pozitie defavorabila si nu exista schiza pentru ca nord trebuie sa defoseze inaintea estului (gardianul amenintarilor).
Din
schema L se mai poate remarca lipsa de utilitate a cartii neutre
Schema M
! N ! 2f ! !
! 1df ! T ! S !
Schema N
! N ! 2df ! !
! 1f ! T ! S !
si cele doua diagrame corespunzatoare :
sp : 2 (N)
ht : A V (2f)
dd : -
cl : -
sp : A
ht : R D
dd : -
cl : -
sp : R (1df)
ht : 2 (T)
dd : A (S)
cl : -
respectiv :
sp : 2 (N)
ht : A V (2df)
dd : -
cl : -
sp : A
ht : R D
dd : -
cl : -
sp : R (1f)
ht : 2 (T)
dd : -
cl : A (S)
Cele doua amenintari fiind impartite intre nord si sud, se poate schiza adversarul care detine garda in ambele culori, oricare ar fi acela.
In aceste doua scheme cartea neutra nu mai este chiar inutila, ea folosind ca defosa cind se joaca schizanta din mina.
Cititorul se poate intreba de ce avem doua scheme pentru aceasta pozitie, dat fiind ca oricare dintre adversari detine garda, el este schizat daca amenintarile sint impartite si schiza care apare are un caracter automat.
N-am avea nici un motiv pentru asta daca schemele de schiza s-ar limita la citeva pozitii si daca n-ar exista si schiza dubla, impotriva ambilor adversari. Dar trebuie sa amintim ca exista sase pozitii de schiza simpla, ca sa nu mai vorbim de cele de schiza dubla sau de cele de schiza in cascada pentru a va da seama ca o amenintare o data clasata de exemplu 1f arata clar ca este indreptata catre vest, daca se afla in masa sau impotriva lui est daca se afla in mina. Astfel nu mai este nevoie de alte clarificari precum "la stinga cartii schizante" sau "la dreapta amenintarii duble", etc.
Deci se poate trage concluzia ca vest poate fi schizat daca situatia corespunde schemelor L sau M pe cind est poate fi schizat doar in situatiile de tip N. Rezulta tabelul primelor trei tipuri de schiza simpla :
Schema L
! 1f ! 2f ! ! ! N ! T ! S !
! N ! T ! S ! ! 1f ! 2f ! !
directa inversa
Schema M
! N ! 2f ! ! ! 1df ! T ! S !
! 1df ! T ! S ! ! N ! 2f ! !
directa inversa
Schema N
! N ! 2df ! ! ! 1f ! T ! S !
! 1f ! T ! S ! ! N ! 2df ! !
directa inversa
Numaratoarea in vederea schizei
Am scris la inceput ca aceasta numaratoare este absolut inedita. Este adevarat, insa ea este perfect naturala, asa cum naturala este schiza insasi pentru ca toate miinile - daca le lipseste o levata pentru realizarea contractului, dar exista o a doua culoare care permite crearea unei perdante (sa spunem artificiala, ca sa o deosebim de cea sigura, reala) si daca s-au cedat apararii levatele l-a care are dreptul - justifica un joc de schiza sau, mai bine spus, sint in zona schizei : intotdeauna.
Iata un exemplu :
sp : D Z 8 7
ht : A V
dd : A 5 4 3
cl : A 4 3
sp : A R V 9 6
ht : 6 3
dd : R D 7
cl : R D 8
Cu aceste carti, si dupa atacul de R, se pot face 7 pici sau 7 fara atu.
Exista o perdanta reala de cupa, dar mai exista o a doua culoare, caroul, cu o perdanta posibila, sau artificiala, care poate permite realizarea contractului.
Aceasta a doua culoare este valabila in doua cazuri:
- caroul 3-3 in flanc
- caroul 4-2 dar cu patru carouri in mina vestului, care trebuie sa gardeze si dama de cupa din cauza amenintari V din masa ; si va apare pozitia in care sa defoseze una dintre aceste doua carti ( un caro sau D) atunci cind sud va juca o carte mare (pica sau trefla) la a noua levata. Vest este schizat : nu va defosa, in mod cert, dama de cupa si sud va regla defosa din masa dupa eca a vestului.
Deci V este o amenintare in pozitie favorabila (1f) iar cele patru carouri o amenintare repartizata (R). Vrem sa aratam aici ca situatia de schiza exista intotdeauna si in mod natural, atunci cind exista un element indispensabil : o a doua culoare cu o perdanta.
Daca cele patru carouri sint in mina estului, nu se mai poate cistiga (fiecare adversar pastreaza cite o garda) dar asta nu inseamna ca sud nu se afla in zona schizei si ca nu trebuie sa joace dupa ipoteza anterioara.
Miinile fara o a doua culoare cu perdanta sint rare. Mina ce urmeaza nu permite realizarea marelui slem tocmai pentru ca toate culorile sint inchise si nu exista o alta perdanta in afara de cea reala.
sp : D Z 8 7
ht : A V 5
dd : A 5 4
cl : A 4 3
sp : A R V 9 6
ht : 6 3 2
dd : R D
cl : R D 8
Mina ce urmeaza, dimpotriva, comporta o a doua culoare dar ea nu este usor de gasit pe sicana sudului (dupa atac).
sp : 7 4 3 2
ht : V 7 5 2
dd : A 8 7 5
cl : 6
sp : V Z 9 6 5 sp : A R 8
ht : - ht : 9 8
dd : R Z 4 dd : V 9 3 2
cl : V Z 8 5 2 cl : D 9 7 3
sp : D
ht : A R D Z 6 4 3
dd : D 6
cl : A R 4
Sud
joaca 6 si primeste atacul de 737u2012h V. Est ia cu
Detinem 11 levate. Perdanta reala este caroul. Cea care revine in mod natural flancului a fost realizata: pica. Sintem in pozitie de schiza daca reusim sa creem o a doua culoare cu perdanta si sa obligam pe vest sa o gardeze impreuna cu R.
Trefla trebuie exclusa pentru ca aici nu avem nici o perdanta, precum si caroul, pe care l-am analizat deja. Asa ca nu mai ramine decit pica.
Culoarea trebuie mai intii "lucrata" pentru ca trebuie, in masura in care este posibil, sa-l excludem pe est de la posibila gardare a picii. Asta nu este greu : este suficient sa revenim la mort pe atu si sa taiem o a doua pica. Daca asa stau cartile, cea de a doua culoare este pregatita sa-si joace rolul de amenintare.
Sud
nu mai face altceva decit sa-si traga levatele mari si, fara nici o alta
numaratoare, sa lase in masa trei carti : 7 de pica si asul de caro in doi - si
vest, daca detine
Daca
Observatii:
Nu este usor, in mod cert, sa gasesti o a doua culoare cu perdanta in situatia anterioara dar daca dorim sa facem o schiza, a gasi aceasta culoare poate insemna chiar rezolvarea problemei.
Numaratoarea in vederea schizei este utila tocmai pentru gasirea aceastei a doua culori indispensabile.
Mina anterioara se numara astfel :
- 7 levate de cupa
- 3 levate de trefla
- 2 levate de caro (asul si o amenintare)
- 2 levate de pica (una a apararii si o amenintare)
fac in total 14 levate. Ce inseamna acest numar ?
Inseamna ca depaseste cu UNU numarul total de levate si ca sintem in pozitie de schiza simpla pentru ca s-ar putea sa existe un adversar care - prins de garda celor doua culori - sa nu poata sa tina "im mina cu o carte mai mult decit numarul cartiloir ramase in joc" si va fi schizat.
Numaratoarea pentru schiza ramine valabila oricare ar fi numarul cartilor ce ramin de jucat.Sa trecem la un alt exemplu :
D 4 3
A R 5 2
R V 7
R D Z 5 2 A V 8 4
V 9 7 2 R 8
Z 8 7 4 V 9 6
A Z 6 5
D 3
A D Z 6 5 2
Sud joaca 5 si primeste atacul de 737u2012h R urmat de retur in culoare.
Se taie a doua pica si se numara levatele : zece.
Se trag patru tururi de atu pentru a lasa flancul fara atuuri si se joaca 5 la dama din masa. Expasul nu reuseste si in timp ce est se gindeste la returul sau, sud efectueaza numaratoarea in vederea schizei pe cartile ce au mai ramas :
sp : -
ht : 4 3
dd : A R 5 2
cl : -
sp : - sp : -
ht : V 9 ht : 8
dd : Z 8 7 4 dd : V 9 6
cl : - cl : -
sp : -
ht : A Z 6
dd : D 3
cl : Z (atu)
- 1 levata de trefla
- 4 levate de caro (dintre care o amenintare)
- 2 levate de cupa (dintre care o amenintare)
Asta face 7 levate desi au ramas doar sase carti in joc : o levata "in plus" = situatie de schiza simpla. Est joaca o cupa, dar sud, nefiind sigur de pozitia favorabila a V, nu face impasul. Pune asul, joaca 10 si vest este schizat cupa - caro.
Observatii
In
momentul in care sud a jucat cupa si est a luat cu
Dar, mai rapid decit acest rationament, chiar numaratoarea l-a lamurit pe sud, dovedindu-i ca a ajuns in pozitia respectiva.
Schiza este naturala si se poate observa - si asta este deosebit de interesant - ca numaratoarea poate fi facuta in orice moment al jocului.
Sa luam exemple cu toate cartile pentru cele trei scheme de schiza simpla : L, M si N. Se va vedea ca punerea in practica a numaratorii si cautarea de amenintari impotriva unui singur adversar sint mai importante decit schema in sine.
sp : A 6 5 4
ht : A V 5
dd : A 3
cl : R V 7 3
sp : R D V Z 7 sp : 9 8 2
ht : R D 9 8 ht : 7 6 4 2
dd : D 9 8 2 dd : V Z 6
cl : - cl : 9 8 4
sp : 3
ht : Z 3
dd : R 7 5 4
cl : A D Z 6 5 2
Sud
joaca 7 dupa deschiderea vestului si primeste
atacul de
El isi numara 12 levate, cu doua taiuri de caro. Nici o alta posibilitate de joc de manevra nu exista deci trebuie sa incerce o schiza.
In ce culori trebuie cautate cele doua amenintari necesare pentru a-l schiza pe vest (care a deschis si deci are majoritatea punctelor lipsa) ?
O
amenintare de doua carti este evidenta in cupa : as si valet constituie o
amenintare 2f impotriva
Amenintarea de o carte nu poate proveni decit din pica, dat fiind ca in caro nu exista perdante (dupa doua taiuri in masa) dar aceasta amenintare trebuie creata, in sensul ca trebuie incercata excluderea estului de la tinerea culorii, prin doua taiuri - rezultind exact 1f impotriva vestului. Aceste doua elemente identificate, numaratoarea ne arata imediata ca sintem in pozitie de schiza :
- 6 levate de trefla
- 4 levate de caro (inclusiv doua taiuri in masa)
- 2 levate de cupa (asul si valetul, amenintare de doua
carti
impotriva
- 2 levate de pica (asul si o amenintare de o carte dupa
doua taiuri, presupunind cinci carti de
pica la vest)
fac in total 14 levate, ceeea ce depaseste cu unu numarul de levate din joc, deci zona de schiza simpla.
Dupa doua taiuri de pica si doua taiuri de caro, sud joaca toate cartile mari ajungind in urmatoarea pozitie de trei carti :
sp : 6 (1f)
ht : A V (2f)
sp : D
ht : R D nu conteaza
ht : Z 3 (T)(N)
cl : 6 (S)
Vest este schizat si simbolurile corespund
perfect schemei L:
Schema L
|
1F |
2F |
|
|
N |
T |
S |
Observatii:
In acest exemplu amenintarea simpla de pica a fost creata prin doua taiuri de pica in mina iar cea dubla de cupa s-a bazat pe ipoteza ca vest deschizind, trebuie sa detina "marele mariaj" de cupa. Fara taiurile de pica, est gardeaza culoarea asa ca vest se poate cantona in garda cupelor si schiza nu mai functioneaza, din moment ce adversarii isi pot imparti garda culorilor.
R Z 6 2
ht : 6 4 3
dd : R D 5 4
cl : 3 2
sp : 7 5 sp : 8 3
ht : R D Z ht : A V 9 7
dd : Z 9 7 5 dd : V 2
cl : R 8 7 5 cl : V Z 9 6 4
sp : A D V 9 4
ht : 8 5 2
dd : A 8 3
cl : A D
Sud joaca 4 si primeste atacul de 737u2012h R. Aparare face trei levate in culoare si apoi est continua V.
Sud a cedat deja trei levate legitime flancului si ii lipseste o levata, avind insa doua culori ce comporta perdante: este in situatie de schiza, confirmata si de numaratoarea asupra cartilor ramase :
- 5 levate de pica
- 4 levate de caro (dintre care o amenintare)
- 2 levate de trefla (dintre care o amenintare)
fac in total 11 levate in momentul in care in joc se mai afla doar 10 carti in fiecare mina - deci o levata prea mult, de unde rezulta pozitia de schiza simpla.
Sud nu da impasul de trefla (probabil sortit esecului, mai ales pe returul de la est si tinind seama ca si caroul poate sta 3-3), pune asul, apoi trage toate atuurile, ajungind la situatia :
dd : R D 5 4 (4r)
cl : 3
dd : Z 9 7 6 nu
cl : R conteaza
sp : 4 (S)
dd : A 8 3
cl : D (1df)
Sud joaca ultima pica : vest este schizat dupa schema M.
Schema M
! ! 2f ! N !
! 1df ! T ! S !
Restul de carti nu sint exact cele din schema, care
presupun o amenintare 2f, dar in practica se considera ca
amenintarea poate comporta mai multe carti (patru in exemplu
anterior) clasificarea raminind aceeasi.
Observatii
Dona este foarte simpla, dar este foarte important
sa fie jucata ultima pica, aceasta fiind carte ce rezolva
problema. Anumiti jucatori ezita sa se desparta de ultimul
lor atu (evident gresesc) asa ca, ajunsi in punctul crucial
distrug pozitia de schiza potentiala din dona.
De
notat ca schiza functioneaza si daca
Un
singur caz este defavorabil :
12. sp : A 5 2
ht : Z
dd : A R 4 2
cl : V Z 8 4 2
sp : R D V 8 7 sp : Z 9
ht : R V 9 4 3 ht : 8 6 5 2
dd : D V Z dd : 8 7 6 5
cl : - cl : 9 7 5
sp : 6 4 3
ht : A D 7
dd : 9 3
cl : A R D 6 3
Sud joaca 6 atac de R, vest avind interventie de pica pe deschiderea de 1 din sud.
Nu sint decit 11 levate inclusiv doua taiuri de cupa in masa si doua taiuri in mina, ceea ce inseamna doua perdante de pica fara speranta .
Dar daca sud considera ca detine o amenintare de doua carti la cupa (evidenta) si de o alta amenintare de o carte la pica (mai putin evidenta) ce se poate crea la mort ambele impotriva vestului (excluzind pe est, daca nu detine decit doua pici), el poate, lasind sa curga prima pica si punind asul pe a doua, sa faca rectificarea numaratorii si sa creeze o situatie de schiza. Iata numaratoarea :
- 3 levate de pica (una la aparare, asul si o amenintare)
- 2 levate de cupa (asul si o amenintare)
- 4 levate de caro (asul,
- 5 levate de trefla
Inaintea ultimului tur de atu diagrama este :
sp : 5 (1f)
ht : Z (T)
cl : V (S)
sp : R nu
ht : R V conteaza
ht : A D (2df)
cl : 3
care corespunde schemei M.
Schiza dubla
Prima conditie pentru schiza asupra celor doi
adversari este existenta a trei culori cu perdante.
Daca aceasta conditie este indeplinita, mai putem
inca alege intre o schiza simpla - excluzind una dintre
cele trei culori - si o schiza dubla, dar daca tot exista
posibilitatea alegerii, este preferabila schiza dubla.
sp : A 6 5 4 2
ht : 4
dd : A 7 6 5 2
cl : 6 3
sp : R D V 9 7 sp : Z 8
ht : D 8 7 ht : R V Z 3 2
dd : D Z 8 4 dd : R V 3
cl : Z cl : 9 4 2
sp : 3
ht : A 9 6 5
dd : 9
cl : A R D V 8 7 5
Sud joaca 7 si primeste atacul de 737u2012h R. El incearca sa majoreze o pica, dar cum est nu mai raspunde la al treilea tur, nu mai insista - aceasta manevra este condamnata.
Mai taie o cupa si ramine cu o singura perdanta in culoare. Revine in mina pe tai de pica si isi face numaratoarea in vederea schizei asupra cartilor ramase :
sp : 6 (1f)
dd : A 7 6 5 2
sp : D ht : R
dd : D Z 8 4 dd : R V
cl : Z cl : 9 4 2
ht : 9 (1f)
dd : 9 (T)
cl : A R D V (atuuri)
- 4 levate de trefla
- 1 levata de pica (amenintare)
- 1 levata de cupa (amenintare)
- 2 levate de caro (amenintare de doua carti)
fac 8 levate in timp ce in joc au ramas doar 6. Asta inseamna DOUA in plus, adica situatie de schiza dubla.
Prima observatie importanta : cind se "conteaza" pe trei culori, "contul" trebuie sa depaseasca cu doi numarul de carti ramas in fiecare mina. Iata amenintarile :
- 1f in pica impotriva vestului
- 1f in cupa impotriva estului (dupa doua taiuri)
Acestea sint cele doua elemente valabile. De cea de a treia amenintare nu trebuie sa ne preocupam : ea exista in cea de a treia culoare ( caro ) si este de doua carti, nedeterminata : nu stim impotriva carui adversar va functiona dar asta nu are importanta. Simbolul ei este 2d.
Situatia finala de trei carti va fi :
sp : 6 (1f)
dd : A 7 (2d)
sp : D ht : R
dd : D Z dd : R V
ht : 9 (1f)
dd : 9 (T)
cl : V (S)
Si cind sud joaca schizanta, vest va defosa caro iar mortul pica devenita inutila. Contractul este realizat si schema la care se raporteaza aceasta forma de schiza este schema B :
Schema B
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
Trebuie facuta o observatie fundamentala :
amenintarile simple, impartite intre cele doua miini
trebuie sa fie ambele in pozitie favorabila.
Situatia de mai jos nu permite schiza :
|
1DF |
2D |
|
|
1DF |
T |
S |
Cele doua amenintari de cite o carte, impartite intre cele doua miini sint dirijate impotriva celor doi adversari dar nu sint valabile datorita pozitiei lor si schiza nu mai este posibila.
- De ce am scris ca este preferabila schiza dubla celei simple in momentul in care exista trei culori cu perdante ?
- Pentru ca este mult mai simplu sa creezi o amenintare simpla impotriva estului si una tot simpla impotriva vestului decit una simpla si alta dubla impotriva aceluiasi adversar.
Tocmai
aceasta amenintare dubla este dificil de realizat, deoarece, la schiza simpla,
ea este indreptata impotriva unui anumit adversar, deci este determinata.
Diferenta dintre o amenintare 2f si 2d este notabila. Prima este o amenintare,
sa spunem asa, "bogata" (as - valet contra
mica sint suficiente pentru a schiza pe ambii adversari ; in afara de asta 2d este nedeterminata, pentru ca nedeterminat este si aversarul ce va fi schizat.
Concluzie: pentru a schiza doi adversari este suficient sa-l obligi pe fiecare dintre ei sa tina o amenintare de cite o carte ; restul vine de la sine, in mod natural. Si asta este valabil pentru toate schizele duble care sint foarte numeroase.
Primul exemplu de schiza dubla - schema B - este si singurul cu un final de trei carti si singurul in care amenintarile simple sint impartite intre cele doua miini.
Atunci cind ele sint intr-o singura mina, situatia finala cuprinde in mod necesar patru carti, asa cum apare in ebosa schemei ce urmeaza :
|
Nord |
|
|
|
|
|
Sud |
1F |
1DF |
T |
S |
Toate cartile concentrate in mina sudului sint de o importanta vitala pentru schiza.
Evident ca si nord trebuie sa detina tot patru carti si, ca prima conditie, va trebui sa detina o amenintare indeterminata de trei carti (A R x) 3d - o amenintare 2d cu doua carti neutre n-ar avea nici un sens - dar partea interesanta este ca cei doi adversari continua sa fie prinsi de obligativitatea gardarii cite unei amenintari simple si urmarea vine in mod natural.
Lucrurile s-au schimbat numai in ce priveste cea de a treia culoare (nu si pentru aparare) : nu mai este suficienta o amenintare 2d, trebuie neaparat o amenintare 3d pentru motivul mai sus amintit : numarul de carti trebuie sa fie identic in cele doua miini. De unde rezulta schema completa :
Schema C
! ! ! 3d ! N !
! 1f ! 1df ! T ! S !
sp : D 5 3
ht : -
dd : A R V Z 7 6 5 4
cl : 4 2
sp : 9 6 4 2 sp : -
ht : 7 6 5 3 ht : A R V Z 9 8 2
dd : - dd : D 9 8 2
cl : D Z 6 5 3 cl : 8 7
sp : A R V Z 8 7
ht : D 4
dd : 3
cl : A R V 9
Dupa o licitatie agitata (inclusiv o interventie de cupa la est) sud joaca 7 pici si primeste atacul de
Sud
taie si joaca as,
Valetul de trefla este o amenintare pentru dama vestului iar dama de cupa este o amenintare pentru onorii mari din est.
Sud care era deja in mod natural in situatie de schiza, fara a face vre-o numaratoare, a determinat pozitia amenintarilor simple impotriva celor doi adversari: 1df si 1f.
- De ce putem afirma ca sud este in zona schizei ?
- Pentru ca, din moment ce ne lipseste o singura levata
pentru realizarea contractului si avem trei culori cu
perdante, sintem intotdeauna si in mod natural intr-o
situatie de schiza.
Daca dorim confirmarea acestei asertiuni, se poate
controla efectuind numaratoarea dupa primele patru levate :
sp : 5
ht : -
dd : A R V Z 7 6 5 4
cl : -
sp : 9 6 4 2 sp : -
ht : 7 6 4 2 ht : A R V Z 9
dd : - dd : D 9 8 2
cl : D Z 6 5 3 cl : -
sp : A R V Z 8 7
ht : D
dd : 3
cl : A R V 9
- 6 levate de pica
- 1 levata de cupa (amenintare contra estului)
- 1 levata de trefla (amenintare contra vestului)
- 3 levate de caro (amenintare de trei carti, nu conteaza
impotriva cui)
Fac in total 11 levate contra 9, numarul levatelor ramase : doua in plus, deci situatie de schiza dubla.
Cei doi adversari sint obligati sa gardeze, fiecare in parte, una dintre amenintari si asta este suficient pentru schiza. Amenintarea 3d din masa (necesara) exista si sud nu trebuie sa-si bata capul cu cine o gardeaza.
Iata situatia de 4 carti :
dd : A R V Z (3d) (N)
ht : 7 6 ht : A
cl : D dd : D 9 8
sp : 7 (S)
ht : D (1f)
dd : 3 (T)
cl : V (1df)
Cind sud joaca schizanta si defoseaza neutra din
masa, est trebuie sa defoseze un caro, altfel promoveaza
dama de cupa din sud.
Aceasta situatie corespunde perfect schemei C :
! ! ! 3d ! N !
! 1f ! 1df ! T ! S !
Observatii
Sud nu a hotarit din start ca va incerca o schiza ;
a sperat ca va vedea cazind dama de trefla la turul trei.
Asta nu inseamna ca situatia de schiza nu exista de la
inceput, din motivele aratate. Ulterior, dupa ce a
constatat pozitia amenintarilor, declarantului nu i-a mai
ramas decit sa gaseasca o amenintare 3d in masa.
Se intelege de la sine ca daca cele doua amenintari
simple concentrate intr-o mina ar fi fost indreptate
impotriva aceluiasi adversar, schiza nu ar mai fi
functionat.
Putem,daca vrem, sa consideram aceasta schema ca
automata, precum schemele M si N de la schiza simpla dar nu
este obligatoriu sa ne referim la ele ci putem folosi schema
C pentru schiza dubla.
Sa vedem acum o dona cu miinile nordului si sudului
si sa raspundem la citeva intrebari :
sp : 6 4 3
ht : V Z 9 8 6
dd : A R V
cl : R 7
sp : A V
ht : A R 2
dd : 2
cl : A D V Z 6 3 2
Sud joaca 7 fara atu si primeste atacul de 737u2012h zece de pica
la dama estului.
- Pentru a incerca sa realizeze contractul sud trebuie sa
incerce impasul de cupa sau de caro ?
- Nici unul, nici celalalt.
- Trebuie deci sa traga as,
dama ?
- Nici asta.
- Sud este deja in situatie de schiza ?
- Iata intrebarea corecta. Sud se gaseste deja in mod
natural in situatie de schiza pentru ca ii lipseste o
singura levata si are trei culori cu perdanta in ele.
- Care sint conditiile obligatorii referitoare la
amenintarile in aceste trei culori, dat fiind ca este vorba
de o schema noua ?
- Conditia cea mai importanta priveste prima amenintare
simpla de o carte - care poate sa existe din start sau poate
fi creata - ce trebuie sa fie neaparat in pozitie favorabila
fie in masa fie in mina.
A doua conditie : o amenintare 3d in mina opusa celei cu
amenintare 1f.
A treia conditie : o amenintare 2d sau 3d (asta este fara
importanta) care, din motive de spatiu, nu se poate gasi
decit in mina cu 1f.
Schema ce poate satisface toate aceste conditii este
schema A :
Schema A
! 1f ! 2d ! T ! N / S !
! ! T ! 3d ! S / N !
Se vede clar ca se afla in aceeasi mina amenintarea
3d si cartea T, precum si schizanta sau o carte neutra
(indiferent).
- Si care sint avantajele acestei noi scheme de cinci carti?
- Certitudinea de creere a doua amenintare simpla contra
celui de al doilea adversar , oricare ar fi distributia
cartilor in celelalte culori : intotdeauna, daca exista
amenintarea initiala 1f.
- Si de ce putem sa afirmam categoric cistigarea
contractului ?
- Stim deja ca pentru a schiza doi adversari avem nevoie de
doua amenintari simple (care sint si suficiente) iar in
schema noastra avem deja 1f iar cealalta va fi intotdeauna
creata, impotriva celuilalt adversar, datorita bogatiei de
amenintari din diagrama : asta se va intimpla cind sud va
juca o carte PRE - SCHIZANTA.
Sa reluam deci dona, in care deja l-am localizat pe
est ca fiind supus la o amenintare 1f aflata in sud, si sa
examinam situatia in sapte carti :
sp : -
ht : V Z 9 8
dd : A R V
cl : -
sp : V (1f)
ht : A R 2
dd : 2
cl : 3 2 (S si pre-S)
Cind sud joaca penultimul atu (pre-schizanta), est
care trebuie sa tina pica, trebuie sa se hotarasca intre
cupa si caro. Sa presupunem ca defoseaza o cupa.
Sud joaca apoi schizanta (ultima trefla) si est mai
defoseaza o cupa.
In acest moment, sud care a urmarit defosele
estului, creeaza usor a doua amenintare simpla, impotriva
vestului jucind exact culoarea defosata de est ultima data:
joaca as si
1df care lipsea.
Ca
importanta : situatia finala corespunde perfect cu schema C.
Daca pe pre-schizanta est defoseaza caro si inca un
caro pe schizanta, iar este usor de creat a doua amenintare
simpla, impotriva vestului : se joaca as si
iar valetul de caro se constituie in amenintare 1f in masa.
importanta : situatia finala corespunde schemei B, in care
schizanta este in mort impreuna cu o carte neutra care
completeaza numarul.
Dupa cum se poate vedea exista o a doua schizanta, dar jocul se deruleaza normal, fara ca declarantul sa trebuiasca sa faca calcule complicate. In momentul in care a reusit sa creeze cea de a doua amenintare, tragind pre-schizanta, si a primit confirmarea dupa ce atras schizanta, nu-i mai ramine decit sa traga cartile mari den culoarea respectiva, si facind asta el isi trage a doua schizanta fara sa calculeze ceva, asa cum o cere schema (deci jucind dupa schema).
Iata deci superba schema A, analizata dupa schemele B si C, pentru ca va conduce intotdeauna la una dintre ele; este o schema unica, in care pornind de la un singur element dat sau creat, amenintarea 1f, se poate afirma ca se cistiga contractul, oricare ar fi distributia cartilor in miinile adverse.
sp : D 7 3
ht : A 7 5
dd : A 6 5 4 2
cl : V Z
sp : 6 2 sp : 9 8 5 4
ht : D 9 2 ht : V 8 6 4
dd : R D V Z 9 dd : 8
cl : D 9 8 cl : 7 6 3 2
sp : A R V Z
ht : R Z 3
dd : 7 3
cl : A R 5 4
Sud joaca 3FA si primeste atacul de 737u2012h R. Sint noua levate din start. Se pot face zece ?
Raspunsul variaza in functie de gradul de abilitate
al jucatorului din sud.
Daca impasul la dama de trefla sta sint zece levate
dar acest impas nu trebuie dat deoarece, daca esueaza nu se
mai fac decit opt levate in loc de zece.
Un alt raspuns : se lasa sa treaca atacul si
continuarea, pentru a verifica daca vest a avut 4 sau
5 carouri ; dar din moment ce est nu mai raspunde, nu
exista posibilitatea unei a zecea levate in caro.
Dar chiar din acest moment aveti certitudinea ca
sint zece levate, oricare ar fi distributia cartilor.
Exista intr-adevar o amenintare 1f si, cu bogatia
de amenintari la dispozitia declarantului in celelalte
culori este foarte usor de creat cea de a doua amenintare.
Numartoare :
- 4 levate de pica
- 3 levate de cupa (dintre care o amenintare)
- 2 levate la caro (asul si o amenintare)
- 3 levat de trefla (dintre care o amenintare)
fac 12 levate in total. S-au numarat levatele
sigure si perdantele din cele trei culori. Pentru a ajunge
in pozitie de schiza trebuie sa ajungem la 15 deci trebuie
cedate imediat 3 levate flancului.
Sud
nu va lua nici
dar va acoperi decarul si va lasa in masa o amenintare 1f.
Situatia in 7 carti :
sp : 7
ht : A 7 5
dd : 6 (1f)
cl : V Z
sp : - sp : 9
ht : D 9 2 ht : V 8 6
dd : 9 dd : -
cl : D 9 8 cl : 7 6 3
sp : V Z
ht : R Z
dd : -
cl : A R 5
Sud joaca valetul si zece de pica (cu defosa de
trefla din masa) si continua cu cartile mari in culoarea
din care a defosat vest ; in functie de defose se va incadra
in schema B sau in schema C.
Observatii
Dupa atitea exercitii de realizare a slemului mare,
era necesar sa executam un contract de nivel mai jos,
pentru a realiza numaratoarea in vederea schizei, aceasta
numaratoare care trebuie sa depaseasca cu doi numarul total
de levate, in cazul schizei duble.
Schema aleasa pentru realizarea contractului este
schema A, foarte simplu de evocat odata stabilita
amenintarea simpla 1f.
Apararea nu trebuie sa uite ca punctul sensibil al
schemei A este amenintarea 3d asa ca atacul si continuarea
in aceasta amenintare distruge schema - deci daca
declarantul nu are o alta schema la care sa se refere
contractul este condamnat. De altfel toate schemele au ca
punct slab faptul ca trebuie sa se cedeze mina adversarilor
de mai multa ori in vederea rectificarii numaratorii.
Am vazut de ce si cum pot fi schizati cei doi
adversari, referindu-se la garzile pe care trebuie sa le
detina fiecare dintre ei. Amenintarea dubla poate privi pe
unul sau pe altul dintre ei, sau pe amindoi.
Ceea ce se poate schimba este pozitia amenintarilor
intre nord si sud - acesta este motivul numeroaselor
posibilitati evocate si a diverselor scheme ce iau nastere.
Sa examinam la inceput pozitia amenintarilor simple
care conditioneaza amenintarea dubla ce trebuie, uneori,
sa fie formata obligatoriu din trei carti.
1) Cele doua amenintari simple pot sa fie impartite
intre nord si sud, caz in care ambele trebuie sa fie in
pozitie favorabila.
! 1f ! ! !
! 1f ! ! !
2) Cele doua amenintari pot fi concentrate intr-o
singura mina :
! 1f ! 1df ! !
Ele trebuie sa fie 1f si 1df pentru a putea schiza ambii
adversari.
- In primul caz unde incape amenintarea dubla, de doua
carti ?
- Oriunde :
! 1f ! 2d ! ! ! 1f ! ! !
! 1f ! ! ! ! 1f ! 2d ! !
si este convenabil sa se completeze mina de o singura carte
pentru a obtine :
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
Una dintre carti va fi cea de transfer iar cealalta
schizanta. Deci rezulta schema B directa sau inversa.
In cel de al doilea caz , amenintarile fiind
concentrate in aceeasi mina, amenintarea dubla trebuie sa
fie obligatoriu din trei carti, in mina opusa :
! ! ! 3d ! !
! 1f ! 1df ! ! !
si schema de patru carti va fi completata de o carte neutra in nord si de cartea de transfer si de schizanta in sud, ceea ce ne da schema C:
! ! ! 3d ! N !
! 1f ! 1df ! T ! S !
Schema A :
! 1f ! 2d ! T ! N / S !
! ! T ! 3d ! S / N !
situatia finala de cinci carti se prezinta ca mai sus : ea
apartine primului grup de doua scheme la care este legata
din cauza solutiei finale : intr-adevar se ajunge
intotdeauna la una din schemele B sau C.
Noi stim ca o amenintare de 3 carti este compusa
asa:
A R x
x x x
dar aceasta 3d poate fi si repartizata intre cele doua miini
A x x
R x x
Amenintarea este tot de trei carti dar este
repartizata intre cele doua miini si de aceea ii spunem
dubla reparizata : 3dr.
Noua schema de patru carti ce rezulta este :
Schema D
! 1f ! 1df ! 2r ! !
! ! ! 3dr ! S !
Cartea de transfer T nu apare pentru ca este
continuta in amenintarea dubla repartizata (dr). Aceasta
este alcatuita din numai doua carti intr-una din miini din
motive de spatiu.
sp : Z 8 6 5
ht : A 5 4 3
dd : R V 2
cl : Z 9
sp : D V 9 7 3 2 sp : A R
ht : 8 6 ht : D V Z 9 2
dd : 9 6 5 dd : D Z 8 3
cl : 8 3 cl : A 2
sp : 4
ht : R 7
dd : A 7 4
cl : R D V 7 6 5 4
Sud joaca 5 trefla si primeste atacul de 737u2012h 8 de cupa,
dupa deschiderea estului de o cupa.
Sint 10 levate si posibilitatea de a o procura pe a
11-a prin impasul la dama de caro. Deasemenea ne putem
gindi si la o schiza simpla impotrivai lui est in culorile
rosii. Totusi, daca dama de caro este in vest, schiza nu
functioneaza.
Exista o solutie mai buna : schiza dubla care
permite reusita independent de pozitia damei de caro, dar
pentru asta trebuie creata o amenintare simpla impotriva
vestului, si singura culoare in care se poate este pica.
Sa stabilim intii numaratoarea cu toate cartile in
vederea schizei duble :
- 7 levate de trefla (inclusiv levata flancului)
- 2 levate de pica (una a lancului si o amenintare creata
impotriva vestului)
- 3 levate de cupa (as si rege si o amenintare localizata
deja contra estlui)
- 3 levate de caro (amenintare dublu repartizata, nu
conteaza impotriva cui)
Deci in total 15 levate, deci doua in plus fata de numarul
real de levate : situatie de schiza dubla.
Derularea donei :
Sud preia si joaca imediat pica pentru a putea crea
amenintarea.
Est preia si joaca cupa.
Nord pune asul, taie o pica si joaca atu.
Est preia si joaca inca o cupa.
Sud taie mare, se duce in masa pe atu si mai taie o
pica in scopul de a izola garda la vest si cum est nu mai
raspunde, este clar ca amenintarea contra vestului a fost
creata. Mai joaca un atu si situatia devine :
sp : Z (1f)
ht : 5 (1df)
dd : R V (2dr)
cl : -
sp : D sp : -
ht : - ht : Z
dd : 9 6 5 dd : D Z 8
cl : - cl : -
sp : -
ht : -
dd : A 7 4 (3dr)
cl : V (S)
Cind sud joaca schizanta, cartea mica din
amenintarea 3dr va face levata ultima (vest defoseaza caro,
din masa se arunca pica, inutila acum, si est defoseaza tot
caro pentru a nu promova 5 de cupa de pe masa).
Observatii
In acest exemplu sud ar fi cistigat si printr-o
schiza simpla caro-cupa la est pentru ca acesta avea dama.
Dar de ce sa renuntam la o varianta mai buna din moment ce
este suficient sa putem creea o amenintare impotriva
vestului pentru a nu ne mai interesa pozitia damei de caro ?
Existau trei culori cu perdante si, desi nu este
usor sa vezi amenintarea contra vestului, nu costa nimic sa
taiem pici in loc sa tragem pur si simplu atuurile, ca la
schiza simpla.
Amenintarea odata creata si localizata, contractul
este sigur 100 %, independent de pozitia damei de caro.
Aceasta ne spune ca schiza dubla trebuie - ori de
cite ori este posibil - sa fie preferata celei simple.
sp : A 8 4 3
ht : V 7 6 4
dd : A 5 2
cl : R Z
sp : D 6 2 sp : V 9 7 5
ht : D Z 5 2 ht : 9 8 3
dd : D Z 3 dd : V 9 7 6
cl : 7 6 4 cl : 8 5
sp : R Z
ht : A R
dd : R 8 4
cl : A D V 9 3 2
Contractul fiind de 7 trefle, sud primeste atacul
de 4 de atu. Ca de obicei lipseste o levata dar sud poate
efectua o manevra pentru a o gasi. Joaca as
si
apoi se duce pe atu in masa si taie o cupa in speranta de a
vedea dama cazind. Dar dama nu cade.
Se stie ca daca avem o culoare 4-2 in ambele miini
si putem face un tai, doar un singur adversar mai poate
tine culoarea respectiva (fara tai speranta este ca restul
culorii sa stea 5-2).Se poate deci crea o amenintare simpla
asupra acelui adversar.
Dupa manevra expusa mai sus, s-a creat o amenintare
dar sud nu stie impotriva cui (de remarcat ca prezenta
valetului de cupa nu este obligatorie, orice cupa ar fi
fost echivalenta). Sud continua de aceeasi maniera si cu
pica : as,
din nou nu se stie impotriva cui. Daca vest detinea la
inceput trei pici si patru cupe cele doua amenintari simple
sint localizate si bine plasate : 1f de cupa impotriva vest
si 1df de pica impotriva est.
Sud trebuie sa joace in functie de aceasta ipoteza.
Mai trage un tur de atu si numaratoarea asupra cartilor
ramase ii confirma situatia de schiza dubla, dupa schema D:
! 1f ! 1df ! 2r ! !
! ! ! 3dr ! S !
Situatia la ultimele patru levate :
sp : 8 (1df)
ht : V (1f)
dd : A 5 (2dr)
ht : D sp : V
dd : D Z 3 dd : V 9 7
dd : R 8 4 (3dr)
cl : A (S)
Numaratoarea :
- 1 levata de trefla
- 1 levata de pica (amenintare)
- 1 levata de cupa (amenintare)
- 3 levate de caro (as,
In total 6 levate contra 4 aflate in joc deci situatie de schiza dubla. Cind sud va juca schizanta, va vedea o defosa de caro de la vest, din mort va arunca valetul de cupa devenit inutil iar est va defosa tot caro pentru a nu promova 8 din masa. Contractul este pe masa si 8 va face ultima levata.
Observatii
Este normal ca sud sa incerce sa realizeze
contractul printr-o manevra de joc, dar el nu trebuie sa
uite ca exista, din carti, si posibilitatea schizei.
Toate elementele se regasesc aici : o levata mai putin si
trei culori cu perdante. Trebuie numai lucrat asupra
culorilor 4-2 care vor da intotdeauna, dupa un tai, o
amenintare simpla.
Cele doua amenintari sint conforme cu schema si
unica dificultate este sa cunoasteti situatia vestului in
momentul in care jucati schizanta.
Daca vest ar fi detinut si garda la pica, schiza
dubla nu ar fi functionat insa jocul corect cere sa fie
create cele doua amenintari simple.
Iata o varianta foarte interesanta a schemei D, pe
care am numit-o schema E :
! 1f ! 1d ! 2dr ! !
! ! ! dr ! !
! ! ! 3 ! S !
! ! ! imp ! !
Diferenta apare in ceea ce priveste amenintara dubla
repartizata.
A x x
R Z x
unde Z reprezinta o situatie de impas care poate schiza
adversarul deja prins de garda lui 1f.
Este interesant de notat cum dr + imp modifica a
doua amenintare. Aceasta nu mai este df ci 1d (amenintare
dubla de o carte impotriva oricaruia dintre cei doi
adversari).
Asta inseamna ca din momentul in care sud a
determinat 1f, nu mai trebuie sa-si faca probleme cu cea de
a doua amenintare simpla pentru ca aceasta va lua o forma
definitiva in momentul in care sud va juca preschizanta.
Exista o conditie : adversarul care gardeaza 1f
trebuie sa detina si unul dintre cei doi onori superiori lui
zece (dama sau valet) din culoarea amenintarii 3d+imp.
sp : A V 5 4
ht : A 4 3 2
dd : R 6 5
cl : 9 4
sp : R D Z 6 sp : 9 8 3
ht : R 9 7 5 ht : D V Z 8 6
dd : D 8 4 dd : V 9 7 2
cl : Z 7 cl : 2
sp : 7 2
ht : -
dd : A Z 3
cl : A R D V 8 6 5 3
Sud
joaca 7 trefle si primeste atacul de 737u2012h
pica. Rezulta 12 levate sigure si o amenintare simpla in
pozitie favorabila (valet de pica).
Amenintarea dubla este de trei carti repartizate cu
supliment de impas in mina sudului (zece de caro).
Cealalta amenintare simpla de cupa este
indeterminata (1d) si sud nu poate face nimic pentru a o
transfera contra estului dar mai are speranta ca cei doi
onori de caro lipsa sint impartiti sau sint ambii la vest
(asta este conditia necesara pentru reusita schizei).
Iata jocul :
Dupa as de pica, sud trage asul de cupa
(obligatoriu pentru a juca dupa schema) pentru a defosa
ultima pica din mina, pentru a lasa in masa cele doua
amenintari simple - una determinata (valet de pica) si una
nedeterminata (o cupa mica).
Situatia la cinci carti :
sp : V 5
ht : 4
dd : R 6
sp : D ht : D V
ht : R dd : V 8 7
dd : D 9 4
dd : A Z 3
cl : 5 3 (S si pre-S)
Pe preschizanta vest trebuie sa se hotarasca la o
defosa importanta : cupa sau caro.
Daca defoseaza cupa, amenintarea 1d devine
amenintare 1df si se ajunge la schema D.
Daca defoseaza caro, il obliga pe est sa defoseze
cupa si situatia in patru carti devine :
sp : V (1f)
ht : 4 (1d)
dd : R 6 (2dr)
sp : D ht : D
ht : R dd : V 8 7
dd : D 9
dd : A Z 3 (3dr+imp)
cl : 5 (S)
care corespunde perfect schemei E.
Cind sud joaca schizanta, vest defoseaza inca un
caro (cea mai buna aparare), din masa se arunca valetul de
pica devenit inutil (sau 4 de cupa, n-are importanta).
Intr-adevar cind se trece la mort pe
si se poate trage concluzia ca trebuie dat impasul la
valetul de caro.
Observatii
Amenintarea de impas il constringe pe vest sa
gardeze trei culori, iar amenintarea 1d - mult mai simpla
decit 1df, care ar fi trebuit sa fie creata contra est -
isi indeplineste functia sa fara preparative.
Sa nu uitam ca 1f este obligatorie si ca asul de
cupa trebuie tras imediat pentru a lasa amenintarea 1d pura
asa cum o cere schema E.
Pentru a termina acest capitol care s-ar putea
intitula " schiza cea de toate zilele " mai lipseste inca o
schema de schiza simpla.
Vom avea astfel o serie de patru schize simple si
cinci schize duble.
In aceasta noua schema, in afara amenintarii
naturale simple, mai exista o culoare cu o amenintare de
trei carti repartizata precum cea din schema D.
sp : D 8 6 3
ht : A 5 4 3
dd : A R 6 5
cl : 8
sp : 7 2 sp : Z 5
ht : D 9 8 ht : V Z
dd : V Z 9 2 dd : 7 4 3
cl : D 9 7 5 cl : V Z 6 4 3 2
sp : A R V 9 4
ht : R 7 6 2
dd : D 8
cl : A R
Sud joaca 7fa si primeste atacul de 737u2012h pica.
Lipseste o levata si detinem doua culori cu perdante
deci sintem in mod natural in situatie de schiza. Jocul
este foarte simplu cu o amenintare de trei carti repartizata
la cupa si o amenintare simpla la caro (dupa ce s-au tras
cele trei carti mari).
Schiza este posibila tocmai din cauza amenintarii
repartizate care permite amenintarii simple sa se gaseasca
in orice mina, la fel si schizanta. Schema O arata
posibilitatile :
! 1 ! 2r ! N / S ! ! ! 3r ! N / S !
! ! 3r ! S / N ! ! 1 ! 2r ! S / N !
si cind sud a jucat cinci de pica, cele trei carouri mari
si asul de trefla s-a ajuns la :
ht : A 5 4 (2r)+(N)
dd : 6 (1)
ht : D 9 8 ht : V Z
dd : V cl : V Z
ht : R 7 6 (3r)
cl : R (S)
Si daca acelasi adversar gardeaza ambele culori, este
schizat si contractul se face.
Observatii
Nu este necesar sa se indice in schema daca
amenintarea simpla este in pozitie favorabila sau
defavorabila, totul fiind dirijat impotrva unui singur
adversar iar defosa din masa cind se joaca schizanta este
chiar neutra.
Aceasta dona foarte simpla permite o observatie
importanta. Culoarea de cupa continind opt carti, numai un
singur adversar o poate garda caci rezidiul nu poate sta
decit 5-0, 4-1 sau 3-2.
Culoarea de caro prezinta aceleasi caracteristici
deci daca un singur adversar le gardeaza dona e pe masa.
Este mai bine sa se traga cartile mari de caro mai
intii in scopul de a localiza mai usor adversarul care
detine garda.
sp : R 8 3
ht : 9 7 5
dd : 8 7 5 3
cl : A 7 6
sp : Z 9 7 6 sp : 5
ht : A R D V ht : Z 6 4
dd : D 6 2 dd : V Z 9 4
cl : D 9 cl : V 5 4 3 2
sp : A D V 4 2
ht : 8 3 2
dd : A R
cl : R Z 8
Sud joaca 4 pici. Vest trage trei levate de cupa,
apoi joaca atu.
Sud preia, mai trage un tur de atu si, vazind ca
est nu mai raspunde, stie ca vest a avut initial patru cupe
si patru pici.
Joaca
apoi as si
sperind sa nu ia supratai.
Mina vestului este perfect determinata acum :
4-4-3-2. In patru carti :
dd : 8
cl : A 7 6 (2r) (N)
sp : Z dd : V
ht : V cl : V 5 4
cl : D 9
sp : V (S)
cl : R Z 8 (3r)
Cind sud joaca schizanta, est este schizat
caro-trefla (zecele de trefla este inutil - ar fi fost
suficient doiarul ).
Observatii
Dupa ce vest si-a realizat trei levate, sud este in
situatie de schiza simpla : o levata lipseste si doua
culori comporta perdante.
Trebuie creata o amenintare simpla in masa - ceea ce
este intotdeauna posibil cu o culoare 4-2 - ceea ce,
impreuna cu amenintarea dubla repartizata este suficient
pentru realizarea contractului, conform schemei O, care
mai are avantajul de a fi automata, adica dirijata
impotriva oricarui adversar ce detine ambele garzi.
Complement la prima parte
1. Tablou recapitulativ reprezentind schemele studiate
2. Exemple cu cartile N-S pentru exercitiu
1. Scheme de schiza dubla
Primul grup
Schema A
! 1f ! 2d ! T ! N / S !
! ! T ! 3d ! S / N !
Schema B
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
Schema C
! ! ! 3d ! N !
! 1f ! 1df ! T ! S !
Al doilea grup cu 3dr :
Schema D
! 1f ! 1df ! 2dr ! !
! ! ! 3dr ! S !
Schema E
! 1f ! 1d ! 2dr ! !
! ! ! dr ! !
! ! ! 2 ! S !
! ! ! imp ! !
Scheme de schiza simpla
Schema L
! 1f ! 2f ! !
! N ! T ! S !
Schema M
! N ! 2f ! !
! 1df ! T ! S !
Schema N
! N ! 2df ! !
! 1f ! T ! S !
Schema O
! 1 ! 2r ! N / S !
! ! 3r ! S / N !
Amenintarea de o carte fara simbol are semnificatia
ca adversarul de schizat poate sa se afle indiferent unde si
schema poate fi considerata automata, in sensul ca oricare
dintre cei doi adversari ce detine cele doua garzi este
schizat.
2. Exemple
sp : A 5
ht : A 8 2
dd : R 4
cl : 9 7 5 4 3 2
sp : R D V 7 6 4 3
ht : R 6
dd : A 8 5 2
cl : -
Sud joaca 7 pici si primeste atacul de 737u2012h
Jocul normal sta in doua taiuri de caro in masa. Ne
putem gindi totusi la o distributie proasta a caroului in
flanc (5-2) care impiedica al doilea tai (5 de atu e o
carte foarte mica ) si putem prevedea o solutie de
inlocuire care poate fi o schiza dubla (unul dintre
adversari sa tina trefla si celalalt caroul). Pentru a va
acorda mai multe sanse trebuie izolata garda de trefla deci
va trebui sa veniti in mina pe tai de trefla inainte de a
taia caro.
La
a doua levata, sud se va duce pe masa pe
caro si va reveni in mina nu pe caro ci pe tai de trefla -
nu pentru a realiza o majorare a culorii, imposibila
datorita lipsei de veniri, ci pentru a isi face o idee
despre distributie.
Nu trebuie sa uitam ca exista trei culori cu
perdante si ca, daca nu reusim sa taiem doua carouri,
poate sa functioneze schiza dubla, pentru ca dispunem de
dousprezece levate din treisprezece.
Sud joaca apoi as de caro si caro dar vest taie cu 8
si trebuie sa se suprataie cu A. Se joaca trefla din masa
si... est nu mai raspunde !
Acesta este momentul important.
Se cunoaste o amenintare simpla la trefla (1f)
contra vestului si una simpla de caro impotriva estului, tot
1f.
Mai exista si amenintarea dubla de cupa de doua
carti, daca se trage
rezulta o schema de schiza dubla : schema B :
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
Contractul se face acum, indiferent de pozitia
cupei. Dupa ce s-a tras si
finala de trei carti este :
ht : A 8 (2d)
cl : 9 (1f)
ht : D 9 ht : V 8
cl : A dd : V
sp : 7 (s)
ht : 6 (t)
dd : 8 (1f)
care reprezinta diagrama schemei B.
Observatii
Era normal ca sud sa incerce sa taie doua carouri in
masa. Subtilitatea jocului sau s-a remarcat la levata a
treia cind, in loc sa vina in mina pe caro, a taiat o
trefla.
Sud se gasea in situatie de schiza de la inceput si
trefla mera una dintre cele trei culori cu perdante,
susceptibila de a crea o amenintare 1f, daca se izola
garda.
Optul de caro (al doilea tai de caro era prea
riscant) a devenit a doua amenintare care lipsea si cu
aceste doua amenintari simple impartite intre cele doua
miini, schema B se potriveste perfect.
sp : A 6 5 3
ht : 7 6 4
dd : V 7 2
cl : A R 3
sp : 4
ht : A R D V 3
dd : A R 9
cl : 9 6 5 4
Nord a zis 3 FA dar est a declarat 4 pici impingind pe sud
in 5 cupe inainte ca nord sa mai poata spune 4 FA, contract
imbatabil.
Vest
ataca
care vorbise si trefla.
Patru cupe sint pe masa, dar in cinci lipseste o
levata : trebuie cedata o pica si trebuie sa ne ocupam de
soarta celei de a patra trefle, culoare inventata de est si
in care vest este probabil sicana.
Si totusi 5 cupe sint imperdabile :
- 5 levate de cupa
- 4 levate de pica ( doua se cedeaza apararii, raminind asul
si o amenintare )
- 3 levate de caro (3d)
- 3 levate de trefla (3d)
In total 15 levate deci situatie de schiza dubla.
Derularea donei : sud lasa sa treaca
(rectificarea numaratorii), preia al treilea tur de pica
cu asul sperind trei pici in est. Astfel nu ia taiul de
pica si creeaza o amenintare 1f contra vestului.
Sud mai trebuie sa creeze si amenintarea simpla
contra estului, lucru destul de usor. Cele trei trefle vor
deveni 1df dupa ce s-a tras
manevra trebuie sa mai astepte (chiar si la joc de fara
atu). Trebuie mai intii sa se joace toate cupele apoi
se trece la mort pe as de trefla si acum, cind se joaca
cistiga contractul.
Iata diagrama de patru carti :
sp : 6 (1f)
ht : -
dd : V (t)
cl : R 3 (s)(1df)
sp : Z sp : -
ht : - ht : -
dd : Z 8 6 dd : D 5
cl : - cl : D V
sp : -
ht : -
dd : A R 9 (3d)
cl : 9 (N)
corespunzatoare schemei C :
! 1f ! 1df ! T ! S !
! ! ! 3d ! N !
- De ce se poate afirma ca acest contract era pe masa de la
inceput ?
- Pentru ca detinem in cele doua miini trei culori
cu perdante si, dupa ce s-a localizat amenintarea 1f,
restul culorilor prezinta atitea resurse (3d intr-o culoare
si 3d in cealalta) incit este usor de a creea a doua
amenintare, chiar fara vre-o indicatie suplimentara.
Se vede ca folosind numai doua scheme de schiza, B
si C, se ajunge la rezolvarea a numeroase situatii de joc.
Schema A apartine si ea aceleiasi grupe ?
Iata tabelul recapitulativ celor cinci prime
scheme de schiza dubla :
A, B, C au in comun amenintarea dubla de trei
carti (amenintarea normala) A R x pe x x x, chiar daca
uneori aceasta amenintare se reduce la 2d : A x pe x x.
Amenintarea dubla repartizata de trei carti A x x
pe R x x nu exista decit in schema D iar schema E nu este
decit p varianta cu supliment de impas : A x x pe R Z x.
Deci schemele se impart in doua grupe : A B C si D E
dar A nu este o adevarata schema, ci foloseste la
pregatirea celorlalte din grupul sau.
- Ce inseamna sa pregatesti schema B sau schema C ?
- Schema de 5 carti contine in sine celelalte doua, iar cea
pe care o folosim este determinata de defosele flancului,
nu poate fi determinata inainte - numai cind se joaca
preschizanta.
Sa reluam exemplul plecind de la ipoteza ca est
s-ar fi limitat sa sustina pica in licitatie, fara sa arate
o culoare proprie de trefla.
Sud s-ar fi gasit atunci cu :
! 1f ! 3d ! !
! ! ! 3d !
prima amenintare fiind localizata. Deci schema de plecare
este schema A.
Poate el sa afle distributia treflelor si a
carourilor ?
La inceputul jocului nu, evident. Dar o va
cunoaste cind va juca preschizanta si schizanta.
sp : 6 (1f)
ht : -
dd : V 7 2
cl : A R 3 (3d)
sp : Z sp : -
ht : - ht : -
dd : x x x dd : x x x x
cl : x x x cl : x x x
sp : -
ht : V 3 (atuuri)
dd : A R 9 (3d)
cl : 9 6
Cind sud joaca preschizanta (valet de cupa) vest
are sapte carti si unica pe care nu o poate arunca este zece
de pica (din cauza amenintarii 1f din masa).
Poate defosa caro sau trefla - ceea ce il
intereseaza pe sud in acest moment - si sud poate dobindi o
informatie clara daca va corela aceasta defosa cu urmatoarea
pe care vest o va face pe schizanta (3 de cupa).
Vest poate sa incerce sa-l pacaleasca, defosind
intii o culoare apoi alta dar in acest moment si est este in
dificultate si sud nu trebuie sa se insele cind se
hotaraste din care culoare cu 3d ii convine in continuare sa
joace cartile mari.
Astfel se vede rolul de pregatire a schemelor B sau
C detinut de schema A.
- Deci nu este decit o schema de pregatire ?
- Putem sa o denumim astfel, dar cu acest comentariu facut
putem afirma ca dona este pe masa oricare ar fi distributia
cartilor in miinile adverse, odata stabilita amenintarea
1f.
Schema A
! 1f ! 2d ! T ! N / S !
! ! T ! 3d ! S / N !
Scheme rezultate
Schema B
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
Schema C
! 1f ! 1df ! T ! S !
! ! ! 3d ! N !
- Inca o intrebare : de ce am apelat la numaratoarea in
vederea schizei in acest exemplu ?
- Din moment ce contractul nu este la nivel inalt,
numaratoarea poate fi considerata ca un programator, avind
in vedere ca numaram tot, chiar si levatele ce revin
flancului. Poate servi ca un ghid, din start, pentru un
joc corect.
sp : 6 5
ht : A R D 4
dd : D V Z 4 3
cl : A 5
sp : A R D 4
ht : 7
dd : A R 9
cl : D V 7 6 4
Sud joaca 7 NT si primeste atacul de 737u2012h zece de pica.
- Sud este in situatie de schiza ?
- Da, pentru ca are perdante in trei culori si ii
lipseste o levata (situatie de schiza dubla).
- Este necesara efectuarea numaratorii ?
- Nu. Sud se gaseste in mod natural in situatie de
schiza.
- In ce culori trebuie se pot cauta cele doua
amenintari simple necesare ?
- Una este fara indoiala trefla (dama il obliga pe
adversar sa pastreze
pica si cupa dar trebuie aleasa pica deoarece detinem sase
carti si numai un singur adversar poate garda culoarea.
- Cele doua amenintari simple fiind concentrate
intr-o singura mina, care trebuie sa fie amenintarea din
cealalta mina ?
- O amenintare dubla de cel putin trei carti.
- Este necesar sa determinam adversarul ce gardeaza
amenintarea de trei carti sau ambii trebuie sa o gardeze ?
- In nici un caz, dar trebuie sa ne asiguram, sau
cel putin sa speram ca ambii detin o garda simpla.
- Si daca un singur adversar detine ambele garzi
simple schiza mai este posibila ?
- Este, daca tot el detine si unica garda la cea de
a treia amenintare, altfel nu.
- Si totusi sud este in situatie de schiza !
- A fi in situatie de schiza nu inseamna ca schiza va
si reusi. Mai trebuie si ca elementele necesare sa fie la
locurile potrivite.
- In aceasta dona sud trebuie sa traga asul de
trefla, pentru a ajunge in pozitia din schema C ?
! ! ! 3d ! N !
! 1f ! 1df ! T ! S !
In aceasta schema, amenintarile simple fiind
dintr-o singur carte, asul de trefla trebuie tras imediat.
Jocul este foarte simplu si schema serveste drept
ghid. Sud preia atacul si joaca imediat dama de trefla
(nu se stie niciodata : vest poate avea
poate acoperi si atunci totul s-a terminat).
acum o amenintare simpla, dar nu stim asupra cui.
Se trag acum toate carourile apoi revine in mina
pentru a juca schizanta (pica) ce, dupa schema, trebuie sa
se afle in sud ; dupa ce s-au tras cartile mari de pica, a
patra carte devine amenintare simpla, dar de aceasta data
se stie impotriva cui, pentru ca est nu a avut deci doua
pici.
Acum,
daca
este cistigat, situatia de cinci carti fiind :
sp : -
ht : A R D 4
dd : -
cl : 5
sp : 9 8 sp : -
ht : Z 8 6 ht : V 9 5 3
dd : - dd : -
cl : - cl : R
sp : D 4 (S)(1df)
ht : 7
dd : -
cl : V 7
care corespunde schemei C.
Observatii
Este foarte important sa se joace dupa schema
aleasa.Nu exista nici o schema in care schiza sa fie
posibila fara a trage asul de trefla. Daca nu l-am fi tras
ne-am fi gasit in dificultate la defosa pe cartea schizanta.
Daca nu tragem asul, apararea trebuie sa pastreze
situatia nu mai corespunde schemei.
Aceasta demonstreaza necesitatea de a cunoaste
schemele de joc si trebuie, inca in perioada crearii de
amenintari simple sa va decideti care este amenintarea dubla
si din cite carti si in ce mina trebuie sa se gaseasca.
Sa remarcam deasemenea ca este intotdeauna
preferabil sa alegem schiza dubla cind detinem trei culori
cu perdante in loc sa ne stabilim la doua dintre ele si sa
alegem schiza simpla.
sp : A 6
ht : A Z 5 4 2
dd : R 4
cl : 9 8 5 3
sp : R D 5 2
ht : D
dd : A D 9 8 7 6
cl : 7 6
Sud joaca 5 dd. Vest isi trage
zecele de atu.
Exista trei solutii de a cistiga acest contract :
- sa se ia in
pica taiat in masa.
- sa se ia in mina si sa se continue la fel.
- sa se ia in mina dar sa nu se taie pica
Cea de a treia corespunde schizei.
Exista doua culori de sase carti, partajate 4-2.
Vest trebuie sa detina cel putin patru trefle asa ca a patra
trefla de la mort poate deveni amenintare 1f. Asa ca exista
mai multe sanse ca est sa detina lungimea de pica (patru sau
cinci carti) si a patra pica din mina sa constituie o
amenintare 1f.
Schema B, cu mortul posedind amenitarea 2d (cupa)
ia forma :
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
si ne gasim in situatie de schiza fara sa fie nevoie
de numaratoare.
Care este cea mai buna solutie ?
Iata dona completa :
sp : A 6
ht : A Z 5 4 2
dd : R 4
cl : 9 8 5 3
sp : Z 7 sp : V 9 8 4 3
ht : R 8 6 3 ht : V 9 7
dd : V Z 2 dd : 5 3
cl : R D V Z cl : A 4 2
sp : R D 5 2
ht : D
dd : A D 9 8 7 6
cl : 7 6
Prin acest exemplu vrem sa aratam ca solutia schizei
trebuie pusa pe acelasi plan ca orice joc de manevra si ea
trebuie abordata mai frecvent in bridge-ul de fiecare zi.
Jocul, in cazul celei de a treia variante, se
desfasoara astfel : se cedeaza apararii imediat a doua sa
levata legitima de trefla apoi se mai taie o trefla pentru a
izola in vest garda acestei culori si se ajunge la situatia
de trei carti din schema B :
sp : -
ht : A Z (2d)
dd : -
cl : 9 (1f)
sp : - sp : V
ht : R 8 ht : V 9
dd : - dd : -
cl : V cl : -
sp : 5 (1f)
ht : D (T)
dd : 8 (S)
cl : -
Observatii
Nici una dintre cele trei solutii nu ofera
certitudine dar, in aceasta dona, numai schiza
functioneaza (cu conditia ca apararea sa nu revina cupa,
dar acest retur este foarte dificil). In concluzie este util
sa fie cunoscute schemele de schiza pentru a se putea face o
alegere, deseori delicata, intre un joc de manevra si
schiza.
sp : A D Z
ht : R 7
dd : A Z 6
cl : R D V Z 4
sp : 7 5 3 2
ht : A D 6 4
dd : R 4 2
cl : 6 5
Sud joaca 6 NT si vest ataca trefla la asul estului care
continua zece de cupa.
Sint
zece levate sigure si impasul la
este obligatoriu pentru a ajunge in pozitie de schiza.
Amenintarea dubla este evident in caro si este vorba
de o amenintare de trei carti repartizata si cu supliment de
impas (zecele) in masa.
Trebuie sa va bazati jocul pe aceasta amenintare si
situatia finala trebuie sa corespunda schemei E :
! ! ! dr ! !
! ! ! 3 ! S !
! ! ! imp ! !
! ! ! dr ! !
! 1f ! 1d ! 2 ! !
dar trebuie inceput prin a vedea daca exista amenintarile
simple sau trebuie create.
Declarantul dispune de doua culori in care se pot
crea amenintari si in mod sigur una dintre ele va procura
amenintarea 1f indispensabila. Odata gasita, restul - dat
fiind ca exista dr+imp la mort - este usor.
Sud
preia zecele de cupa cu
in culoare. Vest furnizeaza valetul la al treilea tur si sud
deduce ca acum detine o amenintare 1f contra est (6 de cupa
contra 9 de cupa ramas in joc).
Pe a treia cupa sud a defosat din masa zecele de
pica, apoi face impasul la
pica, creind astfel in mina a doua amenintare 1d, fara
directie speciala, dar suficienta pentru schema aleasa.
Se joaca apoi trefla din masa, in pozitia :
sp : -
ht : -
dd : A Z 6
cl : V 4 (S)(pre S)
sp : R sp : V
ht : - ht : 9
dd : D 9 5 3 dd : V 8 7
cl :- cl : -
sp : 7
ht : 6
dd : R 4 2
cl : -
Pe pre-schizanta est este in dificultate : alege
defsa de caro si continua sa defoseze caro si pe schizanta
(cea mai buna aparare) pentru a garda cele doua amenintari
simple.
Sud
joaca si caro la
termina printr-un impas la dama de caro.
Observatii
Amenintarea dublu repartizata cu supliment de impas
este ceea ce sare in ochi in aceasta dona.
Trebuie creata amenintarea 1f in mina opusa fara a
uita ca schizanta trebuie sa se gaseasca in aceeasi mina cu
amenintarea de impas.
Numaratoarea nu este obligatorie dar este mai bine
sa se faca pentru ca serveste pentru a programa jocul in
continuare. Schema serveste si la stabilirea defoselor din
mina opusa schizantei, extrem de delicate.
Sa mai remarcam ca un joc de manevra va reusi daca
onorii de pica se afla la vest sau daca sint impartiti si
daca rezidiul culorii sta 3-3.
sp : 9 5 2
ht : A V 8 3
dd : R 4 2
cl : 6 5 3
sp : A R D V Z 3
ht : 2
dd : A 5 3
cl : A R 8
Sud joaca 6 SP si primeste atacul de 737u2012h mic de atu.
In cele trei culori cu perdante se pot remarca : o
amenintare 3dr in caro, o amenintare 3d in trefla si o
amenintare posibila de o carte in cupa.
Daca se reuseste crearea unei amenintari 1f in cupa
contractul, avind in vedere bogatia de amenintari in
celelalte culori, este reusit 100 %. Situatia corespunde
schemei A.
Numaratoarea ne da :
6 levate de pica
3 levate de cupa (una cedata, asul si amenintarea)
3 levate de caro (o amenintare)
3 levate de trefla (o amenintare)
Deci 15 levate : situatie de schiza dubla.
Derularea levatelor :
Sud preia atacul si joaca cupa. Vest pune dama
dar sud nu preia, pentru a face rectificarea numaratorii.
Vest continua atu. Sud ia in masa, trage asul de cupa si
spera ca valetul este la vest.
Continuarea este logica si decizia pentru a doua
amenintare este luata cind se joaca pre-schizanta.
sp : -
ht : V Z
dd : R 4
cl : 6 5
sp : - sp : -
ht : R ht : 9
dd : V 9 dd : D Z
cl : D 4 2 cl : Z 9 8
sp : V Z (S)(pre-S)
ht : -
dd : 5
cl : A R V
Pe pre-schizanta vest defoseaza caro si din nou caro
pe schizanta.
Sud joaca culoarea pe care o defoseaza vest (caro)
si schema C indeplineste contractul pregatit de schema A.
! 1f ! 1df ! T ! S !
! ! ! 3d ! N !
Observatii
In acest exemplu schema A a pregatit usor schema C
(care face parte din grupul ei).
Numaratoarea a programat jocul stabilit de schema.
Este determinanta defosa adversarului aflat in posesia
gardei la 1f, pe pre-schizanta. Daca, in exemplul
anterior, vest ar fi defosat de doua ori trefla in loc de
caro, am fi ajuns la schema B, pregatita tot cu ajutorul
schemei A.
sp : V Z
ht : 7 6 3 2
dd : A R 7 6 4 2
cl : 8
sp : A D 9
ht : A R 8
dd : D V Z 5
cl : A R D
Sud joaca 7 NT si primeste atacul de 737u2012h caro.
Contractul
poate reusi daca
dar poate reusi si daca este in vest. In primul caz este
vorba de un simplu impas, in cel de al doilea de o schiza,
cu conditia ca mina cu
Daca se joaca pe schiza, solutia impasului ramine valabila
pina la ultimele doua carti.
Jocul este urmatorul :
Sud ia mina si joaca de trei ori trefla (din mort se
da o pica si o cupa) apoi as si
amenintare simpla in masa. Apoi se trag toate carourile
pentru a se juca conform schemelor M si N (scheme de schiza
simpla automata).
! 1 ! T ! S !
! ! 2 ! N !
Situatia finala de trei carti :
sp : V
ht : 7
dd : 7 (S)
cl : -
sp : R 8 sp : 6 5
ht : D sp : -
dd : - dd : -
cl : - cl : Z
sp : A D 9
ht : -
dd : -
cl : -
Cind se joaca schizanta est defoseaza trefla, sud
cartea neutra si vest defoseaza pica.
Acesta este momentul crucial, dar acum sud stie un
lucru : vest detine garda de cupa.
Se joaca valetul de pica din masa si se cade de doua
ori daca se incearca impasul sau se cistiga contractul daca
se pune asul.
Observatii
Dupa cum s-a vazut probabilitatile sint vecine
(impas sau schiza).
Poate fi interesant de supravegheat defosele de pica
dar prin aceasta dona am vrut sa punem in evidenta jocul
cupelor "dupa schema" (as si
numele de "Coup de
sp : V Z
ht : 7 6 3 2
dd : A R 7 6 4 2
cl : 8
sp : A D 9
ht : A R 8
dd : D V Z
cl : A R D 2
Sud joaca 7 FA si primeste atacul de 737u2012h mic de caro.
Cartile sint identice cu cele din exemplul anterior
dar sud are un caro in minus si un doi de trefla in plus.
Este vorba de o carte foarte importanta care permite
excluderea, de la inceput, a impasului.
Jucind ca anterior se ajunge in pozitia :
sp : V (T)
ht : 7 (1f)
dd : 7 (S)
cl : -
sp : R 8 sp : 6 5
ht : D ht : -
dd : - dd : -
cl : - cl : -
sp : A D
ht : -
dd : -
cl : 2 (1f)
Cind nord joaca schizanta (7 de caro), est nu poate
defosa trefla (ceea ce era posibil in cazul anterior) si
este obligat sa defoseze pica.
Sud poate deci defosa amenintarea 1f (creata tocmai
la levata anterioara si inutila de acum inainte ) iar vest
trebuie si el sa defoseze pica. Nu mai ramine decit sa se
traga asul de pica pentru a extrage
Observatii
Diferenta intre o schiza simpla si o schiza dubla
este notabila chiar daca, precum in acest exemplu,
amenintarea de trefla nu se concretizeaza decit in ultimul
moment. A alege din debut calea impasului nu mai are nici o
logica din moment ce aveti la dispozitie posibilitati la fel
de importante si sinteti in situatie de schiza de la bun
inceput.
Levata s-a jucat in conformitate cu schema B
inversata :
! 1f ! T ! S !
! 1f ! 2d ! !
sp : D Z 3
ht : A 7 4
dd : 8 5 3
cl : A R D 2
sp : A R V 8 7
ht : D Z 5
dd : 9 7 6
cl : 7 4
Sud joaca 4 pici dupa o deschidere a vestului in caro, care
realizeaza si primele trei levate in culoare (A,R,D) si
continua trefla. Est a furnizat la doua tururi de caro si a
defosat doiul de cupa pe al treilea.
Sud a cedat deja trei levate si ii mai lipseste una
pentru a realiza zece, detinind doua culori cu perdante :
trefla si cupa. Sud este deci in situatie de schiza (simpla).
Vine in mina pe atu si joaca imediat dama de cupa
pentru
creeze astfel o amenintare simpla impotriva estului care
trebuie sa detina garda la trefla si ar trebui sa posede si
valetul de cupa,
Prin acest transfer de garda se pregateste o schiza
simpla cf. schemei N :
! ! 3df ! N ! !
! 1f ! T ! S ! N !
indreptata impotriva estului.
sp : -
ht : 7 (N)
dd : -
cl : R D 2
sp : -
ht : V
dd : -
cl : Z 9 6
sp : 7 (S)
ht : Z 5 (1f) (N)
dd : -
cl : 7 (T)
Observatii
Contract foarte simplu de schiza simpla cu transfer
de amenintare simpla din vest in est, dar care nu este
deloc sigur,pentru ca cele patru trefle se puteau gasi la
fel de bine in vest si in acest caz jucarea damei de cupa ar
fi fost o greseala (exista schiza impotriva lui vest).
Partea a doua
In aceasta a doua parte - putin mai complexa - vom
mai analiza inca patru scheme de schiza dubla si doua de
schiza simpla.
Particularitatea tuturor schizelor duble este
prezenta a doua amenintari simple, mai ales cind ele sint
concentrate intr-o singura mina. Acestea din urma necesita
prezenta amenintarii duble in mina opusa si compunerea ei
din cel putin trei carti :
A R x A x x
normala : ----- sau repartizata : -----
x x x x x x
Apare de la sine intrebarea : daca amenintarea dubla
nu este de trei carti, schiza nu mai e posibila ?
Ea este posibila, dar cu citeva complicatii.
----- ----- ----- ----- ----- cu aceste simboluri schiza nu
! ! ! ! este posibila, lipsind
! 1f ! 1df ! ! amenintarea 3d.
! ! ! 2d !
In lipsa amenintarii duble trebuie sa fie inlocuita
una din cele doua amenintari simple :
! 2f ! 1df ! !
! ! ! 2d !
si amenintarea simpla 1f care devine amenintarea
compensatoare, care trebuie sa fie 2f (amenintare
determinata).
Obtinem astfel o a doua grupa de trei scheme dintre
care prezentam pe prima, numita schema F :
! 2f ! 1df ! T !
! T ! S ! 2d !
Aceasta noua serie in care nu apare niciodata
amenintarea de trei carti, are ca principiu de baza
amenintarea 2f si unica amenintare simpla din aceste scheme
nu va fi niciodata o amenintare 1f, pentru ca in acest caz
se revine la schema L.
! 1f ! 2f ! !
! N ! T ! S !
De data acesta vom avea o amenintare simpla 1df sau
1d, dar nu 1f. Intr-o varianta va reapare chiar si
amenintarea de trei carti repartizata, dar va fi o exceptie
pentru ca intr-adevar caracteristica celor trei scheme noi
(F-G-H) este caracterizata de absenta acesteia si de
prezenta amenintarii 2f.
sp : A R 9 2
ht : A 8 6 4 2
dd : 7 5
cl : V 3
sp : D V Z 7 sp : 8 4 3
ht : R 9 7 ht : D V Z 5
dd : R V 6 4 3 dd : D Z 9 8
cl : 2 cl : Z 8
sp : 6 5
ht : 3
dd : A 2
cl : A R D 9 7 6 5 4
Sud joaca 7 trefle si primesti atacul de dama de pica.
Inainte de toate se constata ca exista trei culori
cu perdante si ca nu lipseste decit o singura levata
(situatie de schiza dubla).
In mina o singura amenintare : 2d la caro.
Celelalte amenintari din masa, odata trase cartile
mari, ar putea deveni amenintari simple dar nu exista nici
o schema cu doua amenintari simple intr-o mina si una dubla
in cealalta (lipsa de comunicatie).
Sud trebuie sa vada mai intii ca exista in masa o
amenintare de pica contra vest - chiar daca a fost micsorata
cu o carte, din atac.
Amenintarea ramasa devine o 2f si mai ramine loc de
o carte de transfer (T).
Sud trebuie sa "lucreze" cupele pentru a izola garda
in aceasta culoare si sa va dati care este adversarul ce o
detine.
Derularea levatei :
Sud joaca asul de cupa din masa si taie o cupa.
Revine in masa pe valetul de atu, mai taie o cupa
si vede cazind
detine garda acum.
Astfel se creaza amenintarea 1d.Sud trage acum
toate atuurile pentru a ajunge in urmatoarea pozitie finala:
sp : R 9 (2f)
ht : 8 (1df)
dd : 7 (T)
cl : -
sp : V Z sp : -
ht : - ht : D
dd : R V dd : D Z 9
cl : - cl : -
sp : 6 (T)
ht : -
dd : A 2 (2d)
cl : 7 (S)
Sud joaca schizanta : vest defoseaza caro,mortul
nouale de pica devenit inutil si est caro.
Sud trece la mort pe pica (noua schizanta) si est
trebuie deasemeni sa se desparta de caro. Doiul de caro va
realiza ultima levata.
Observatii
- De ce trebuia sa se "lucreze" cupele ?
- Sud stie ca dupa doua tururi in culoare, numai un
singur adversar o mai poate garda, din moment ce poseda 6
carti pe linie.
- Se poate determina cu precizie care este acest
adversar ?
- In principiu da, dar nu intotdeauna.
- Daca vest ar fi fost cel cu garda de cupa cum ar
fi trebuit sa joace sud ?
- Sud ar fi avut confirmarea pozitiei in momentul in
care vest defosa caro, fiind prins (pe schizanta) intre
garda de pica si cea de cupa.
In aceasta pozitie adevarata schizanta devine asul
de caro si situatia de schiza este cea corespunzatoare
schemei L :
! 1f ! 2f ! !
! N ! T ! S !
Am vazut si situatia finala in cazul in care est
detinea garda de cupa. Este interesant de constatat ca
acest contract este pe masa indiferent de pozitia cartilor,
datorita puternicei amenintari duble de caro, chiar daca
este numai 2d. Este insa strict necesar sa se izoleze garda
de cupa. Apoi se va putea alege in cunostinta de cauza
schema finala L sau F.
Schema F si variantele sale
Schema F, de baza in noul grup in care nu mai apare
amenintarea 3d, are doua variante posibile, ambele cu o
amenintare de impas.
Iata prima varianta :
Schema G
! 2f ! 1d ! T !
! T ! S ! 2imp !
Amenintarea 2f continua sa constitue elementul de
baza al schemei.
In mina opusa amenintarea 2imp inlocuieste
amenintarea 2d, substitutia avind o repercursiune
favorabila asupra amenintarii simple (unica) indeterminata
1d, mult mai comoda decit 1df, pentru ca il scapa pe
declarant de grija de a determina adversarul impotriva
caruia este indreptata.
Sa reluam exemplul anterior cu citeva modificari
pentru comparatie.
sp : A R 9 2
ht : A 8 6 4 2
dd : 7 5
cl : Z 3
sp : D V Z 7 sp : 8 4 3
ht : R 9 7 ht : D V Z 5
dd : R 6 4 3 2 dd : D Z 9 8
cl : 2 cl : V 8
sp : 6 5
ht : 3
dd : A V
cl : A R D 9 7 6 5 4
Sud joaca 7 trefle si primeste atacul dama de pica.
Comparat cu exemplul precedent se vede ca valetul de
trefla a fost inlocuit cu zecele (la mort) si ca mina
sudului detine valetul de caro in loc de doiar.
Exista tot trei culori cu perdante si, in mina, o
singura amenintare posibila de doua carti la caro, mai
bogata decit precedenta pentru ca este 2imp (A V) care poate
obliga adversarii sa se gardeze.
Jocul se deruleaza astfel :
Se trage asul de cupa din masa (obligatoriu in
schema) dar este aproape inutil de a lucra cupele in scopul
de a izola garda ; lipseste o venire pe atu si nu ne putem
atinge de amenintarea de pica.
Dar nu riscam nimic taind o cupa, apoi jucam atu si
pentru ca nu cade valetul (daca ar fi cazut, am fi dispus
deo noua venire in masa si puteam izola amenintarea de cupa)
se continua atu, pastrindu-se unul singur si ajungind la
pozitia :
sp : R 9 (2f)
ht : 8 (1d)
dd : 7 (T)
cl : -
sp : V Z sp : -
ht : R ht : D
dd : R dd : D Z 9
cl : - cl : -
sp : 6 (T)
ht : -
dd : A V (2imp)
cl : 7 (S)
Cind sud joaca schizanta, vest defoseaza R, amenintarea 1d se transforma in 1df si se revina la schema F ; daca vest ar fi defosat R, sud ar fi tras R si ar fi facut impasul cistigator la D, conform schemei C (din mort se defoseaza perdanta din amenintarea 2f - nouarul de pica - devenit inutil).
Observatii
In schemele in care apare amenintarea de impas, cei doi adversari au probleme cu gardarea a trei culori - spre diferenta de celelalte scheme de schiza dubla in care conteaza doar cele doua amenintari simple - si in cea de a treia culoare cei doi onori trebuie sa fie impartiti intre cei doi adversari sau sa se gaseasca ambii in mina supusa amenintarii 2f.
Neputindu-se lucra asupra cupelor in acest ultim caz amenintarea de cupa a ramas 1d pina in momentul in care sud a jucat schizanta ; in acel moment ea s-a transformat din fericire intr-o 1df, vest fiind fortat fie sa abandoneze garda fie sa permita impasul adinc in cupa.
A doua varianta a schemei F este una dintre cele mai complexe si gasim in mod exceptional amenintarea 2f fara cartea de transfer T.
Sa examinam diagrama schemei simple M fara carte de transfer (T).
sp : A V x
sp : R D sp : Z 9 8
ht : A
ht : R x
cl : A (S)
Comunicarea cu amenintarea din masa remarcindu-se prin absenta, vest defoseaza pica si isi va realiza asul de cupa.
Sa reexaminam aceeasi diagrama cu o venire valabila in masa.
sp : A V x
dd : A
sp : R D sp : Z 9 8
ht : A dd : x
dd : x
ht : R x
dd : x
cl : A (S)
Dupa cum se poate vedea, din moment ce lipseste cartea de transfer (T) cu amenintarea de doua carti, nu se pot realiza toate levatele, chiar in prezenta unei veniri valabile in mort, daca vest defoseaza corect (caro si asul de cupa pe continuarea de caro).
Daca exista insa o amenintare dublu repartizata cu supliment de impas, totul se schimba si urmatoarea diagrama devine valabila :
sp : A V
dd : A x x
sp : R D sp : Z 9
ht : A dd : D x x
dd : V x
ht : R
dd : R Z x
cl : A (S)
Ea corespunde schemei H :
! 2f ! 2dr ! N !
! ! dr ! !
! 1d ! 3 ! S !
! ! imp ! !
sp : A R 9 3
ht : 8 4
dd : R 6 5 4
cl : 8 4 3
sp : D V Z 7 6 sp : 8 4 2
ht : D 9 5 3 ht : V Z 6
dd : V 7 2 dd : D 9 8
cl : 6 cl : 9 7 5
sp : 5
ht : A R 7 2
dd : A Z 3
cl : A R D V Z
Sud joaca 7 trefle si primeste atacul de 737u2012h dama de pica.
Sint perdante in trei culori pentru ca nu se poate
taia decit o singura cupa si cupa ramasa este o amenintare
care nu trebuie defosata pe pica mare : amenintare 1d
indeterminata care se gaseste in mina opusa amenintarii 2f
din pica. Celelalte doua amenintari caracteristice schemei
H sint :
- una 3dr+imp in mina (la caro)
- una 2f fara carte de transfer T dar aflata in mina opusa
schizantei.
Derularea levatei :
Sud
joaca as si
trage toate atuurile sale, mai putin unul, pentru
urmatoarea pozitie de cinci carti :
sp : R 9 (2f)
dd : R 6 5 (2dr)(N)
sp : V Z sp : 8 4
ht : D dd : D 9 8
dd : V 7
ht : 7 (1d)
dd : A Z 3 (3dr+imp)
cl : Z (S)
Cind sud joaca schizanta, vest defoseaza caro si
declarantul care nu stie inca ce adversar detine cupa -
continua caro mic la
schemei H :
! 2f ! 2dr ! N !
! ! dr ! !
! 1d ! 3 ! S !
! ! imp ! !
Situatia finala ar fi putut fi si urmatoarea (daca
est ar fi detinut patru cupe din start) :
sp : R 9
dd : R 6 5
sp : V Z sp : 8
dd : V 7 2 ht : D
dd : D 9 8
ht : 7
dd : A Z 3
cl : Z (S)
dar sud va juca de aceeasi maniera : se va duce la mort pe
moment), va continua cu
impas, capturind in acelasi timp si dama si valetul si
marindu-si decarul (vezi schema F).
Observatii
In aproape toate schemele de schiza dubla,
amenintarile simple sint de o carte si pentru a juca cf.
schemei trebuie trase cartile mari (daca exista) pentru a
realiza amenintari simple in stare "pura".
In acest exemplu amenintarea determinata 2f (fara
carte de transfer) nu se poate reduce la o singura carte.
Motivul este foarte simplu : nu exista o defosa valabila din
mina opusa unde cele cinci carti ramas sint vitale :
! ! dr ! !
! 1d ! 3 ! S !
! ! imp ! !
si aceasta este o particularitate dupa care se identifica
schema H in aceasta versiune.
Mai exista o versiune in care amenintarea 2f este in
aceasi mina cu schizanta :
! 1d ! 2imp ! N !
! 2f ! T ! S !
Dupa cum se vede situatia finala nu este decit de patru carti.
Chiar si in aceasta a doua versiune, nu se poate trage cartea mare din amenintarea 2f pentru ca mina opusa nu are defosa valabila, atunci cind sud va juca schizanta (toate cartile nordului sint vitale).
sp : A 5 4
ht : 8 6
dd : A V 5 3 2
cl : 8 4 2
sp : D V Z 2 sp : 9 8 7 6
ht : V 9 ht : Z 7 4 3 2
dd : R 8 4 dd : D Z 9 7
cl : Z 9 7 3 cl : -
sp : R 3
ht : A R D 5
dd : 6
cl : A R D V 6 5
Sud joaca 7 trefle si primeste atacul de 737u2012h dama de pica.
Jocul de manevra, foarte simplu, consta intr-un
tai de cupa in masa (nu se poate mari un caro in cauza
lipsei de veniri).
Sud preia, trage un tur de atu (si realizeaza
partajul), apoi joaca as si
cazind valetul renunta la taiul de cupa si incearca sa faca
jocul printr-o schiza.
Sint trei culori cu perdante :
- cupa : o amenintare 2f in mina (fara carte de
transfer in fata)
- pica : o amenintare 1d in masa
- caro : o amenintare 2imp in masa
N-are nevoie de rectificarea numaratorii,aflindu-se
in mod natural in pozitie de schiza dubla.
Joaca asul de pica pentru a realiza in mort o
amenintare pura 1d asa cum necesita schema si joaca toate
atuurile mai putin unul, ajungind la urmatoarea situatie
finala :
sp : 5
dd : A V 5 (2imp)(N)
sp : V sp : 9
dd : R 8 4 ht : Z 7
dd : D
ht : D 5 (2f)
dd : 6 (T)
cl : 5 (S)
Cind este jucata schizanta, vest nu este deranjat
si defoseaza caro, din mort se da tot caro, dar est este
schizat.
Daca
arunca caro, sud isi face dama de cupa si termina prin impas la
! 1d ! 2imp ! N !
! 2f ! T ! S !
Daca arunca pica, sud isi trage deasemeni dama de cupa si termina cf. schemei L de schiza simpla impotriva lui vest.
Observatii
In aceasta a doua versiune situatia finala nu implica decit patru carti pentru ca amenintarea 2f este in aceeasi mina cu schizanta, dar chiar si in acest caz trebuie jucat dupa schema : se trage cartea mare din pica si nu dama de cupa care este carte mare din amenintarea 2f, fara carte de transfer.
Scheme de schiza simpla si dubla cu amenintare dedublata
Diferenta intre o amenintare repartizata si una dedublata este mare. La amenintarea repartizata-care este intotdeauna de trei carti - cartile mari sint repartizate intre cele doua miini pe cind la cea dedublata ele sint in aceeasi mina :
A x x A R x
----- fata de -----
R x x x x x
Chiar mai mult amenintarea dedublata poate fi de numai doua carti, amenintarea propriu-zisa fiind cea din mina opusa celei ce detine cartea mare. De exemplu :
A x
V x
ca in diagramele :
sp : A V (2f) sp : A x (2f dd)
ht : R (1f) ht : R (1f)
sp : R D sp : R D
ht : A ht : A
sp : x x (T)(N) sp : V 2 (2dd)
cl : A (S) cl : A (S)
In prima amenintarea 2f este normala cf. schemei L.
In cea de a doua cartea mare este in acelasi loc dar cartea
perdanta (valetul de pica) este in cealalta mina (in locul
cartii neutre). Aceasta amenintare este la fel de valabila
ca si prima, dar numai in cadrul schemei L.
Remarca importanta : este posibil de dedublat numai
o amenintare 2f, nu si una 2df.
Schema isi pastreaza clasificarea L chiar cu
amenintarea dedublata si cele trei carti din sud sint toate
vitale.
sp : 9 8 7 5 3
ht : 5 3 2
dd : A 4
cl : 6 3 2
sp : A R D V sp : Z 2
ht : V 8 6 ht : A
dd : R V 8 dd : Z 7 6 5 3
cl : D 9 7 cl : V Z 8 5 4
sp : 6 4
ht : R D Z 9 7 4
dd : D 9 2
cl : A R
Anunturi
Vest Nord Est Sud
1nt - 2cl 2ht
3cl - - 3ht
2cl - licitatie naturala
Vest a jucat cele trei pici mari si est a taiat a
treia oara in intentia de a-i mari un atu, apoi a jucat
valetul de trefla.
Sud
preia si joaca
A cedat deja trei levate si mai are doua perdante :
un atu si un caro.
Situatia este urmatoarea :
sp : 9 8
ht : 5 3
dd : A 4
cl : 6 3
sp : V sp : -
ht : V 8 ht : -
dd : R V 5 dd : Z 8 7 6
cl : D 7 cl : Z 8 5 4
sp : -
ht : D Z 9 7 4
dd : D 9
cl : R
Sud are doua amenintari impotriva lui vest : una 1f
la pica si una 2f dd la caro.
Isi face numaratoarea pentru cartile ramase :
- 5 levate de cupa (toate levatele, chiar si cele cedate
flancului)
- 1 levata de pica (1f)
- 2 levate la caro (2f dd)
- 1 levata la trefla
Fac in total noua levate, dar ramin numai opt carti
in mina : o levata in plus = situatie de schiza simpla.
Se cedeaza levata de atu si se continua dupa returul de
trefla din vest pina se ajunge in pozitia :
sp : 9
dd : A 4 (2f dd)
sp : V
dd : R V
ht : Z (S)
dd : D 9 (2dd)
Pe schizanta vest nu se mai poate apara (schema L cu
amenintare dedublata).
Observatii
Est a jucat bine taind cu asul la levata a treia. Continuarea de trefla nu a fost buna, dar este greu de ghicit ca numai returul de caro bate contractul, mai ales dupa sustinerea de trefla din vest.
Dupa contra-atacul de trefla situatia sudului se usureaza deoarece, cu sau fara numaratoare, el se gaseste in situatie de schiza si nu se poate insela nici daca vrea.
Acest exemplu a vrut sa puna in evidenta amenintarea dedublata, nimic altceva - chiar si anunturile (dubioase) o confirma.
Continuarea analizei amenintarilor dedublate
Primul caz de amenintare dedublata interesa o singura
culoare si o singura schema, schema L.
Dar dedublajul poate interesa doua culori si poate crea o noua schema - tot de schiza simpla - care poate fi clasificata drept automata, pentru ca actioneaza impotriva oricarui adversar aflat in posesia a doua garzi.
Sa mai adaugam o amenintare dedublata celei existente :
A x D x
D x A x
Cartile mari sint in mod natural impartite intre cele doua
miini. Sa incercam sa le introducem intr-o schema :
! A x ! D x ! !
! D x ! A x ! !
Schema este incompleta ; lipseste cartea schizanta.
Daca punem schizanta in sud trebuie neaparat sa adaugam o
carte in mina opusa : cartea neutra N.
! A x ! D x ! N !
! D x ! A x ! S !
Schema este completa acum, dar cu cinci carti nu
ne gasim in situatie de schiza (sint prea multe).Ce carti
putem indeparta ? Din masa putem elimina cartea mica de
linga as, la fel si la declarant.
Astfel schema este redusa la patru carti si
functioneaza. Va fi schema K.
! A ! D x ! N/S !
! D x ! A ! S/N !
Toate astea pentru a explica ce transformari trebuie
sa sufere o schema la introducerea unor amenintari
dedublate.
Daca am fi folosit simboluri in loc de carti este
evident ca in fata asului sec trebuia sa existe amenintarea
dedublata.
O particularitate interesanta : cartea schizanta se
poate gasi in orice mina.
sp : A 6 4 3
ht : D 8 6
dd : A R D V
cl : Z 3
sp : 8 7 5 2 sp : R V Z
ht : V 9 2 ht : R Z 7 3
dd : Z 9 8 7 dd : 6 4 2
cl : 9 5 cl : 8 7 4
sp : D 9
ht : A 5 4
dd : 5 3
cl : A R D V 6 2
Sud joaca 7fa si primeste atacul de 737u2012h zece de caro. Lipseste
o levata si avem doua culori cu perdante : sintem in mod
natural in situatie de schiza simpla si este evident ca va
reusi numai daca ambii rigi lipsa sint ambii in aceeasi
mina.
Jocul de levata :
Sud trage cele patru majore de caro defosind din
mina doua cupe si pastrind asul sec (cf. schemei).Vine in
mina pe trefla si si trage cinci levate defosind din masa
doua pici si o cupa, raminind in pozitia :
sp : A 6 (A si N)
ht : D 8 (2dd)
sp : 8 7 sp : R V
ht : V 9 ht : R Z
sp : D 9 (2dd)
ht : A
cl : 2 (S)
Ultima trefla este schizanta, pe care se defoseaza
cartea neutra din masa, dar est este schizat si sud nu mai
are de facut decit sa joace culoarea defosata de est pentru
a cistiga toate levatele.
Observatii
Aceasta noua schema functioneaza atit impotriva lui
est cit si impotriva lui vest (impotriva caruia se putea
aplica si schema L, tragind inainte asul de cupa).
Sud a tras carourile inaintea treflelor, dar putea
sa faca si invers, deoarece schizanta se poate gasi in
orice mina.
Amenitari dedublate nedeterméate
Amenintarile dedublate din schema K sint
determinate, dar dedublarea poate functiona chiar daca sint
nedeterminate.
A x
Amenintarea 2d = --- (amenintarea nedeterminata)
x x
poate fi dedublata daca eliminam cartea mica de linga as si
amenintarea trece dintr-o mina in alta tot ca amenintare de
doua carti.
Acelasi lucru se intimpla cu amenintarea 3d de
A R x
forma ----- eliminind cartea mica de linga A R.
x x x
Amenintarea se dedubleaza cu mina opusa si ramine tot de
trei carti.
Conditie indispensabila : situatia oglinda a
cartilor din culorile cu amenintari.
Bineinteles ca amenintarile dedublate 2d si 3d sint
valabile numai in schema de schiza dubla (ultima din serie)
denumita I, chiar daca nu s-a respectat ordinea alfabetica
pentru ca a fost necesara mai intii prezentarea shemei K,
ce o pregateste intr-un fel pe I.
Aceasta schema noua si foarte frumoasa schema
prezinta o particularitate foarte interesanta : cele doua
amenintari simple sint concentrate intr-o singura culoare.
Pina acum nu cunosteam decit situatia celor doua amenintari
simple concentrate intr-o singura mina, dar mai era nevoie
de o culoare pentru a functiona schiza dubla. Cu aceasta
noua posibilitate, putem avea - tot pentru o schiza dubla -
cele trei amenintari necesare in numai doua culori, a treia
devenind disponibila.
Cum se prezinta cele doua amenintari simple intr-o
culoare ?
In modul urmator :
R V
D x A x
Mina sudului este de obicei sicana in culoare. Est
este cel ce controleaza prima carte a nordului, vest
controlind a doua.
Concluzie : din moment ce cele doua amenintari sint
concentrate intr-o singura culoare ele trebuie sa fie
dispuse neaparat ca in exemplu : prima 1df si cealalta 1f
iar fiecare dintre adversari vor fi obligati sa pastreze
doua carti pentru a evita marirea.
- Si cealalta amenintare ?
- Trebuie sa fie dedublata, evident (din motive de
spatiu) ; poate fi de doua sau trei carti si va fi
simbolizata cu 2ddd sau 3ddd. La fel ca a orice amenintare
dubla nu ne intereseaza adversarul impotriva caruia
actioneaza (prezenta atuului in mina opusa celor doua
amenintari simple concentrate este obligatorie).
Noua schema, schema I, se prezinta deci :
!1df+1f ! A R ! N/S !
! atu ! 3ddd ! S/N !
Este cunoscuta sub numele de schiza pe atu sau de
majorare. Cartea schizanta va fi jucata inaintea ultimului
atu, acesta servind pentru manevre succesive, care nu se
incheia cu jucarea schizantei.
sp : A R 4
ht : 9 6 3
dd : A D 9 2
cl : R V 6
sp : 8 7 5
ht : A R D
dd : 5
cl : A D Z 9 8 5
Sud joaca 7 si primeste atacul de 737u2012h V.
Incercarea impasului cu D, defosind apoi pica perdanta pe A, este o solutie care, datorita evolutiei tehnicii de joc, nu mai poate fi considerata unica disponibila.
Dupa
atac este probabil ca zecele caro este in vest si
Dar aceasta mina contine o posibilitate ce asigura
contractul, daca vest are zecele de caro si
est
probabil dupa atac.
Este prima data cind prezentam o astfel de
posibilitate.
In caro exista doua amenintari concentrate : dama
(1df) si 9 (1f). Aceste doua amenintari simple conteaza.
Amenintarea dubla la pica exista, dar este in mina
deoarece nu ar avea loc in mort.Ea poate fi transformata in
amenintare dedublata, gratie situatiei oglinda a celor doua
miini, si se va prezenta astfel :
A R
x x x
Jocul de levata :
Dupa as de caro, sud trage toate atuurile mai putin
unul si cele trei cupe mari ajungind la :
sp : A R
dd : D 9 (1df+1f)
sp : Z 6 sp : D V 9
dd : Z 8 dd : R
sp : 8 7 4 (3d dd)
cl : 5 (atu)
Penultimul atu a fost schizanta. Vest pastreaza
garda in caro dar a trebuit sa abandoneze o pica, pe cind
est a trebuit sa pastreze
majorat o pica, tragind asul si
Sud trece in masa pe pica si joaca noua de caro, pe
care cade
Solutia e aceeeasi daca vest pastreaza trei pici,
defosind optul de caro :
sp : A R
dd : D 9
sp : Z 6 3 sp : D V
dd : Z dd : R 6
sp : 8 7 4
cl : 5 (atu)
Sud se duce pe masa pe pica si joaca dama de caro -
vor cade si
Observatii
Schemele din seria I sint de schiza simpla si dubla
si situatia finala este de patru sau cinci carti : asta
depinde de amenintarea dedublata care poate fi de doua sau
trei carti.
Acest exemplu prezinta o situatie finala de cinci
carti iar schizanta (care trebuie jucata inaintea ultimului
atu ) poate fi in oricare mina.
In aceasta schiza, simpla sau dubla, nu ne
intereseaza decit doua culori.
Cea de a treia culoare ramine disponibila si
furnizeaza schizanta, in situatia finala de patru carti.
In aceasta serie ceea ce trezeste interesul este
prezenta celor doua amenintari concentrate in aceeasi
culoare : ele obliga adversarii sa pastreze doua carti in
culoarea amenintata si nu una ca de obicei.
Chiar si amenintarea dubla sufera o transformare
din motive de spatiu ea se dedubleaza cu mina opusa, in
care atuul ramas "e bun la toate" si realizeaza manevra
finala, necesara dupa ce s-a tras schizanta.
sp : D 8 7
ht : R 7 3
dd : A Z 3
cl : A D Z 2
sp : - sp : 9 5 4
ht : V Z 9 8 6 5 ht : 2
dd : D 9 6 dd : R V 4 2
cl : V 8 4 3 cl : R 9 7 6 5
sp : A R D V Z 6 3 2
ht : A D 4
dd : 8 7 5
cl : -
Sud joaca 7 pici si primeste atacul de 737u2012h valet de cupa.
Nu exista decit doua culori cu perdante (caroul si o
perdanta artificiala la trefla daca dorim sa cautam o
schiza).
In acest exemplu nu exista nici o schema de schiza
simpla posibila.
Schiza dubla necesita trei amenintari si ele exista
daca se iau in considereare cele doua amenintari simple
concentrate in trefla si cea de caro.
Singura conditie : dama de trefla trebuie sa
constituie o amenintare simpla 1df contra est iar zecele una
1f contra vest - altfel spus est trebuie sa detina riga iar
vest valetul de trefla. Aceste amenintari simpe vor obliga
fiecare adversar sa pastreze doua carti in culoare.
Amenintarea dubla la caro este una dedublata :
A / x x.
Sud joaca in functie de ipoteze sa.
Preia atacul in mina (riga din masa va fi
schizanta).Trage asul de trefla din masa si taie doiul in
mina (spera la riga in doi) pentru a lasa amenintarea pura
si joaca apoi toate atuurile mai putin unul, cf. schemei I.
Se ajunge la :
ht : R (S)
dd : A
cl : D Z (1df+1f)
dd : D 9 dd : R V
cl : V 8 cl : R 9
sp : 2 (atu)
ht : 4 (T pt. S)
dd : 8 7 (2dd)
Sud joaca 4 de cupa catre mort si trebuie sa deduca
din defosele vestului si estului ce carte trebuie sa
continue, dupa cum urmeaza :
- as de caro daca ambii defoseaza caro
- dama de trefla daca vest defoseaza trefla si est
caro
- zece de trefla daca est defoseaza caro si est
trefla
Schema I se prezinta in patru carti.Schizanta
trebuie sa se gaseasca in aceeasi parte ca si amenintarile
simple, din moment ce amenintarea dubla nu este constituita
decit din doua carti.
!1df+1f ! A ! S !
! atu ! 2dd !T pt S !
Observatii
Reusita contractului depinde numai de pozitia
onorilor lipsa la trefla. Nu se poate lupta impotriva unei
pozitii defavorabile dar trebuie sa recunoasteti ca
schemele din seria I sint pasionante.
In cea de a treia parte vom regasi, amplificate,
posibilitatile oferite de doua ameninatri simple concentrate
in aceeasi culoare si vom vedea ca ele exista si in cazul
contractelor pe fara atu.
Iata inca o dona in care cea de a treia culoare este
inca disponibila fie pentru amenintarea dubla, fie pentru
schizanta.
Sud detine :
sp : -
ht : 6 5 2
dd : 4 3 2
cl : 8 7 6 5 4 3 2
iar anunturile au fost :
E S V N
1sp - - 2sp
- 3cl - 3nt
- 4cl - 6cl
Nord, care ar fi trebuit sa se gindeasca la lipsa
de puncte a partenerului, entuziasmat de propria mina l-a
impins pe acesta in slam :
sp : D V 8 6
ht : A R 8
dd : A R Z
cl : A R D
sp : -
ht : 6 5 2
dd : 4 3 2
cl : 8 7 6 5 4 3 2
Vest ataca zece de pica.
Cu toata mina exceptionala a nordului, nu sint
decit 11 levate.
Zecele este acoperit cu valetul si se taie riga
estului. Se trag atuurile mari si levata este inca la mort
, fara ca declarantul sa-si fi facut vre-un plan.
El poseda trei culori cu perdante, dar nu are in
mina decit una cu amenintari, pe care sa o combine cu cea
din mort.
Este sigur de un lucru : dama de pica este o
amenintare 1df impotriva asului din est. Cum se creeaza a
doua amenintare simpla, impotriva vestului ?
Sigur ca nu in culorile rosii : nu ramine decit pica,
in cazul in care vest detine septarul de pica.
Sud isi face numaratoarea pentru cartie ramase, in
scopul unei mai bune programari a jocului :
sp : D 8 6
ht : A R 8
dd : A R Z
cl : -
sp : -
ht : 6 5 2
dd : 4 3 2
cl : 8 7 6
3 levate la trefla
2 levate la pica (amenintarea 1df sigura si cea 1f
probabila - si de dorit : vor fi cele doua amenintari simple
concentrate intr-o culoare)
3 levate de cupa (amenintare de dublata de trei
carti)
3 levate de caro (una a apararii, pentru a
rectifica numaratoarea)
fac in total 11 levate contra un numar de 9 carti - doua in
plus, situatie de schiza dubla.
Se hotaraste : va juca zecele de caro (levata
apararii) si isi va rezerva culoarea de cupa pentru
amenintarea dedublata (fiind singura culoare de trei carti
in care se poate construi o amenintare in mina, data fiind
situatia oglinda).
Est ia mina si joaca tot caro preluat in masa.
Acesta este momentul sa fie creata a doua amenintare
simpla : sud joaca dama de pica la asul din est si il taie
in mina.
Dupa ce a jucat penultimul atu situatia este :
sp : 8 6 (1df+1f)
ht : A R
dd : A (S)
sp : 7 5 sp : 9 4
ht : Z 9 ht : D V 3
dd : 9
ht : 6 5 2 (3dd)
dd : 4 (T pt. S)
cl : 8 (atu)
Se duce la mort pe asul de caro (schizanta) si
trebuie numai sa se decida asupra folosirii atuului care ii
ramine in functie de defosele adversarilor, care sint deja
schizati.
Observatii
Schiza prezinta numeroase si variate resurse.Sud a
putut sa creeze o amenintare dubla in mina si chiar a avut
de ales intre culorile rosii pentru asta.
Numai cele doua amenintari dintr-o culoare au
generat aceasta situatie.
Si in aceasta schema importante sint amenintarile
simple - nu are nici o importanta cine gardeaza amenintarea
dubla.
sp : Z 9 8 6
ht : 9 5
dd : A R V 9
cl : A Z 4
sp : 2 sp : V 3
ht : R D V 8 7 3 ht : Z 2
dd : Z 7 6 2 dd : D 8 5 4
cl : R 6 cl : D V 9 8 7
sp : A R D 7 5 4
ht : A 6 4
dd : 3
cl : 5 3 2
Sud joaca 6 primeste atacul de R; est pune zecele.
Zecele este oare un singleton sau este prima carte dintr-un doubleton ?
Sud, in functie de planul pe care si-l propune poate prelua sau poate lasa sa curga.
Poate alege calea impasului de caro sau poate spera la dama in trei, jucind as, riga si noua taiat.
Mai poate juca punind danma in est si zecele in vest.
Intr-adevar exista o schema (schema I) care corespunde acestei situatii, conditia fiind doua amenintari concentrate intr-o singura culoare.
Numaratoarea :
6 levate de pica
3 levate de cupa (una apartine apararii)
4 levate de caro (inclusiv cele doua amenintari
concentrate 1df si 1f)
2 levate de trefla (amenintare dedublata)
Deci un total de 15 levate - schiza dubla dupa
schema I.
Sud lasa deci sa treaca atacul (rectificarea
numaratorii ), vest continua cu dama si est confirma
doubletonul sa punind doiarul.
Sud preia a doua levata, joaca de doua ori atu,
taie o cupa si revine in mina pe atu, continuind pina la
penultimul atu. Se ajunge la :
dd : A R V 9
cl : A
dd : Z 7 6 dd : D 8 5 4
cl : R 6 cl : D
sp : 4 (atu)
dd : 3
cl : 5 3 2
Cind sud trece la mort pe riga de caro -
supraveghind defosele pe minore care-l intereseaza - trage
asul apoi joaca valetul ; est acopera dar sud taie, zecele
cade din vest si nouarul s-a marit.
S-a jucat dupa schema I, cu cartea schizanta in aceeasi culoare ca si cele doua amenintari simple.
Observatii
Bineinteles ca pozitia cartilor in caro este obligatorie si solutia impasului este preferabila schizei, in mod teoretic, dar am dorit sa fie prezentata pozitia cu schizanta in aceeasi culoare cu amenintarile simple. Mai precis unul dintre cei doi adversari trebuie sa renunte la caro in momentul in care se joaca penultimul atu din sud.
Contractul nu ar fi putut fi realizat daca est ar fi furnizat doiul (refuz absolut) la prima levata.
Daca sud ar fi lasat sa treaca, vest ar fi putut continua intr-una din minore si nu mai exista nici o schema de schiza pentru salvarea contractului.
Dona care urmeaza a fost pregatita pentru a ilustra schema D dar, fara a schimba nici o carte, ii putem pune indicatia : mai buna pentru schema I.
sp : A D 9 7
ht : A 9 6 4
dd : R 5 2
cl : Z 9
sp : V Z 8 4 sp : R 6 5 3
ht : R 8 5 ht : V Z 7 3 2
dd : D 9 7 4 dd : V Z 8
cl : 4 3 cl : 7
sp : 2
ht : D
dd : A 6 3
cl : A R D V 8 6 5 2
Sud joaca 7 ºi primeste atacul de 737u2012h V.
Dupa atac orice incercare de joc de manevra are putine sanse de reusita (impas la R, marirea nouarului de cupa sau a damei de pica ).
Daca dorim sa jucam conform unei scheme de schiza dubla normala (schema D) trebuie analizate cele trei culori cu perdante pentru stabilirea amenintarilor.
Prima amenintare simpla rezulta din atac, 1df
datorita rigai de pica in est.
A doua amenintare se creeaza in cupa contra vestului 1f.
Amenintarea dubla, obligatoriu de trei carti este
la locul ei : 3d la caro.
Dupa ce preia atacul cu asul, sud joaca A si cupa taiata. Revine in masa pe atu si mai taie o cupa : cade riga din vest si se pare ca amenintarea de cupa il priveste acum pe est.
Revenire in masa pe atu si dama de pica pe care est trebuie sa o acopere si pe care sud o taie, ceea ce transfera amenintarea de pica asupra vestului.
Dupa toate aceste manevre schema D corespunde
situatiei de joc :
! 1f ! 1df ! 2df !
! S ! ! 3dr !
Manevra este laborioasa si necesita prezenta a doua atuuri mari la mort.
Sa incercam sa jucam acum cf. schemei I.
Dupa ce a pus asul de pica, sud considera ca dama de pica este o amenintare 1df contra est.
Si de ce sa nu consideram, dupa atac, nouarul de pica o amenintare 1f contra vest ?
Deci cele doua amenintari simple, cele mai importante, sint deci la locul lor. Amenintarea dubla fiind deja analizata, executia levatei este mult mai simpla Se joaca pina la penultimul atu fara nici o manevra si se ajunge la urmatoarea situatie finala de cinci carti :
sp : D 9 (1df+1f)
ht : A (S)
dd : R 5
ht : Z 8 sp : R 5
dd : D 9 7 dd : V Z 8
ht : D (T pt. S)
dd : A 6 3 (3dr)
cl : 2
Cind se joaca din sud dama de cupa preluata cu asul
cei doi adversari sint schizati cf. schemei I si atuul final
va servi la anularea sperantelor apararii.
Observatii
In aceasta dona erau trei culori cu perdante si se
putea juca dupa schema D.
Dupa ce am ales schema I, cea de a treia culoare
disponibila va furniza schizanta dar adversarii vor avea
dificultati foarte mari pentru ca aceasta culoare ii obliga
sa nu se degardeze nici in ea, deci declarantul joaca "pe
spate " : se poate constata dupa timpul de gindire al
flancului si dupa fetele lor.
Este interesant de remarcat ca amenintarea dubla re-
partizata si-a conservat proprietatile si, mai mult, ea ar
fi rezistat chiar unui atac in culoare, lucru ce da unici-
tatea acestei scheme.
Schema I functioneaza si pentru schizele simple.
Exista doua culori cu perdante, dar poate ca cele doua
amenintari intr-o culoare nu pot fi construite (fie ca unul
dintre flancuri nu poseda culoarea, fie are prea putine
carti pentru a fi interesat de garda culorii) schiza
devenind atunci simpla.
sp : V 8 5 3
ht : D Z 7
dd : A R V
cl : 7 5 2
sp : A
ht : A R V 6 5 3
dd : Z 7 4
cl : A D 6
Est a deschis cu o pica si sud joaca 6 cupe.
Vest ataca doi de pica.
Sint 11 levate cu impasul de trefla reusit si sint
trei culori cu perdante : pica, trefla si caro.
Dupa impasul de trefla perdanta ramasa are o valoare
prea mica pentru a fi luata in considerare.
Amenintarea de pica este de o carte 1df iar cea de
caro este din trei carti.
Sa ne lasam condusi de numaratoare :
6 levate de cupa
2 levate de pica (as si 1df)
3 levate de caro (din care o amenintare, dar tot
1df)
3 levate de trefla (una pentru aparare si doua
datorita impasului)
Un total de 14 levate, una in plus fata de numarul
total de levate deci situatie de schiza simpla.
Totusi nu am studiat vreodata o schema de schiza
simpla cu doua amenintari in pozitie defavorabila.
Pentru prima oara vom lua in considerare amenintarea
de majorare.
- In ce consta ea ?
- Este vorba de o carte mica ce se adauga unei
amenintari simple, sau oricarei amenintari.
In acest exemplu amenintarea simpla este valetul de
pica iar cea de majorare este optul de pica.
- Trebuie facuta numaratoarea ?
- Sigur ca da.
- Dar atunci numaratoarea se ridica la 15 pentru o
schiza simpla ?!
- Pentru schema I, fie ca e vorba de o schiza
simpla sau de una dubla, numaratoarea trebuie sa depaseasca
intotdeauna cu doi numarul levatelor.
Asa ca nu vom numara doua ci trei levate de pica
(asul si doua amenintari 1df + x) si ameninatrea de caro
trebuie considerata drept o amennintare de trei carti, dar
dedublata si, de aceea, in mina.
Jocul de levata :
Dupa atac, sud se duce in masa pe atu si joaca
trefla, est pune noua si sud dama (vest nu trebuie sa
prinda mina caci ar juca el caro si schiza ar muri).
Sud se intoarce in masa pe atu,rejoaca trefla si
est pune valetul, pe care sud il lasa sa treaca ( recti-
ficarea numaratorii).
Est continua pica, dar sud taie mare apoi trage
toate atuurile mai putin unul si asul de trefla care este
schizanta...
sp : V 8 (1df + x)
dd : A R V (A R + N)
ht : 6 (atu)
dd : Z 7 4 (3dd)
cl : A (S)
si defoseaza din mort valetul de caro dedublind astfel
amenintarea din masa cu cea din mina (situatia oglinda) si
est este schizat cf. schemei de schiza simpla I.Atuul ramas
in sud este inca disponibil pentru manevra finala dictata de
defosele estului.
Observatii
In acest exemplu, singura culoare in care este
posibila adaugarea unei amenintari de majorare este pica,
pe care numai est o gardeaza, cel care trebuie sa gardeze si
amenintarea de trei carti dedublata. Deci este vorba de o
schiza simpla dar cu caracteristicile uneia duble pentru ca
amenintarea de majorare se adauga lui 1df la fel ca si in
combinatia 1df + 1f caracteristica schizei duble.
La numaratoare se aduga si ameninatrea de majorare
deoarece ea il obliga pe adversar sa pastreze doua carti in
culoare, ca si la schiza simpla.
Aceasta schema din seria I de schiza simpla prin tai
este valabila atit asupra lui est cit si asupra lui vest
(automata) dar, in exemplul nostru, ar fi fost mai simplu
sa se joace dupa schema L, cu amenintare dedublata si
numaratoarea limitata la 14. Nu mai e loc sa se numere
amenintarea de majorare deoarece ea numai este necesara.
Schemele ce ilustreaza aceasta serie de schize
simple au fost deja prezentate dar ele mai puteau arata si
asa :
! 1 + x ! A R ! N / S ! ! 1 + x ! A ! S !
! atu ! 3dd ! S / N ! ! atu ! 2dd ! T pt S!
sp : R 8 6 4
ht : A R 8
dd : V 9 6
cl : 6 5 2
sp : D Z 5 2 sp : V 9 3
ht : D 7 6 ht : Z 9 3 2
dd : Z 7 2 dd : 8 5
cl : V Z 9 cl : 8 7 4 3
sp : A 7
ht : V 5 4
dd : A R D 4 3
cl : A R D
Sud joaca 7 carouri si primeste atacul de 737u2012h trefle.
Lipseste o levata si nu exista numai doua culori cu
perdante : deci situatie de schiza simpla.
Amenintari : in cupa de trei carti, in pica de trei
carti dar aceasta culoare poate fi gardata de ambii
adversari, iar schiza simpla cere ca numai unul sa o faca.
- Este posibil sa se evite ca adversarul care
detine dama de cupa si patru pici sa transfere garda asupra
partenerului sau ?
- Se poate evita aceasta separare intre sarcinile
apararii daca vom considera a patra pica din mort drept o
amenintare de majorare.
Numaratoarea se va ridica la 15 dar schema I se va
potrivi perfect la aceasta mina.
Iata levata :
Sud, care si-a reevaluat amenintarea de pica,
considerind-o de patru si nu de trei carti si avind in mina
posibilitatea de a dedubla amenintarea de cupa, extrage
atuurile adverse si, dupa ce trage cele trei trefle mari,
se gaseste in pozitia :
sp : R 8 6 4
ht : A R 8
sp : D Z 5 2
ht : D 7 6
sp : A 7
ht : V 5 4
dd : 4 3 (atu)(S)
Joaca penultimul atu (schizanta), arunca din masa
optarul de cupa si vest este schizat caci daca arunca o pica
se majoreaza culoarea, dupa un tai.
Observatii
Sud ar fi obtinut acelasi rezultat daca est ar fi
detinut cartile vestului pentru ca, desi defosa din nord se
face inainte, ea este aceeasi : cartea neutra.
Situatia poate fi definita ca automata, cu conditia
ca acelasi adversar sa detina dama de cupa si cel putin patru
pici.
In acest exemplu amenintarea de majorare se adauga
nu uneia simple ci uneia formata din trei carti. Este insa
acelasi lucru.
Aceasta dona simpla ar fi fost jucata identic chiar
si de un jucator fara cunostinte despre schiza pina cind
,jucind penultimul atu, ar fi trebuit sa defoseze din mort.
Defosa optarului de cupa este singura corecta si este
dificil de gasit.
Nota
Un jucator mai avansat se poate gindi la Coupe de
Vienne si va trage as si riga de cupa inainte de a reveni
in mina pe pica si de a trage ultimul atu. Manevra
functioneaza daca un singur adversar detine dama de cupa si
cel putin cinci pici, deci este net inferioara.
Se mai poate juca si schiza simpla contra vest,
daca acesta detine dama de cupa si patru pici, dar manevra
nu poate functiona si impotriva lui est deci si ea este
inferioara.
O dona din "Bridge de tous les jours" :
sp : A 8 4
ht : Z 9 6
dd : A 6 4 2
cl : A 7 3
sp : 9 6 sp : 5 3
ht : 7 3 2 ht : A R D V
dd : V 8 7 dd : D Z 9 3
cl : Z 6 5 4 2 cl : R V 8
sp : R D V Z 7 2
ht : 8 5 4
dd : R 5
cl : D 9
Sud joaca patru pici dupa deschiderea estului de o
cupa. Vest ataca cupa si vest trage cele trei levate in
culoare, continuind atu.
Avem noua levate si sint doua culori cu perdante,
deci situatie de schiza simpla, asupra lui est, evident.
Amenintarile sint in trefla si caro. Cea de trefla,
dupa ce s-a tras asul, este 1f dar cea in caro poate fi
gardata si de vest cu trei carti.
Dar am vazut in exemplu precedent ca o culoare 4-2
poate schiza numai un adversar, pe cel care se afla in
poseseia lungimii (cel putin patru carti).
Daca acest aparator mai trebuie sa gardeze o culoare
, schiza va reusi - considerind a patra carte o amenintare
de majorare si dipunind de o venire intr-o culoare
colaterala la ea.
Levata :
Sud, apreciind corect amenintarea de majorare,
incepe prin a trage patru tururi de atu, ajungind la :
A 6 4 2
A 7
V 8 7 dd : D Z 9 3
cl : Z 6 5 cl : R V
sp : Z 7 (atu)(S)
dd : R 5
cl : D 9
Se joacã penultimul atu (schizanta) si se arunca 7 din mort. Daca est, ca in exemplu, detine patru carti in caro, schiza reuseste - in caz contrar sud va intra in dona, dar nu fara sa-si fi jucat unica sansa : amenintare de majorare in caro si amenintare de doua carti la trefla, dedublata conform. schemei I de schiza simpla.
Observatii
In aceasta dona, ca si in precedenta, s-a
valorificat la maximum o culoare 4-2.
- O intrebare totusi : contractul era imperdabil ?
- Bineinteles ca nu : era suficient ca est sa joace
caro de cite ori prinde mina pe cupa pentru a face
rectificarea numaratorii imposibila.
- Dar cum putea sa cunoasca numarul de cupe din mina
sudului ?
- Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa
ne punem in locul apararii si sa vedem ce mijloace are ea la
dispozitie.
Regula lui 12
Toti bridge-istii cunosc faimoasa regula a lui
unsprezece. Mai ales la fara atu, vest, cu o culoare in
cel putin patru, ataca "a patra din lungime" si partenerul
poate sti, numarind inttr-un anumit fel, cite carti
superioare celei atacate detine declarantul.
Aceasta regula este suficient cunoscuta si nu vom
mai insista. O alta mai putin cunoscuta este regula lui 12
cf. careia nu se mai ataca a patra ci a treia din lungime si
deci numaratoarea se face fata de 12 si nu fata de 11.
Procesul este acelasi dar avantajele sint multiple :
1. Nu detinem intotdeauna o culoare in patru in care
ne-ar place sa atacam si, daca atacam dintr-o culoare in
trei, numaratoarea ramine valabila.
2. Regula se poate aplica si de partenerul
atacantului, acesta avind posibilitatea la rindul sau sa
faca numaratoarea.
3. Jucind o singura carte, fara sa mai asteptam
"ecoul", stim care este structura culorii in mina ascunsa.
4. Partenerul ce raspunde atacului, cu un numar de
carti mai mare de patru, trebuie sa dea numarul cartilor
sale (mai mari si mai mici) intr-un mod particular : in
vreme ce atacul este a treia de sus in jos, raspunsul este
a treia de jos in sus ! Astfel, daca detine Z 8 6 2
raspunsul va fi 8.
5. In principiu jucarea unei carti mari la raspuns
va indica un numar par de carti iar jucarea uneia mici,un
numar impar (una sau trei, din cinci aprecierea facindu-se
altfel, cartea respectiva fiind cartea centrala).
Iata citeva exemple :
Z 5 3
A R 7 4 V 8 2
Vest ataca asul (tendinta moderna) si, din cartea
pusa de partener va sti imediat numarul cartilor din mina
ascunsa, fara sa mai fie nevoie de "ecou".
Est punind doiarul, o carte mica, arata un numar
"impar" de carti (una sau trei).
Daca vest il considera un singleton, n-are probleme mai ales la joc de atu (va realiza trei levate, una prin tai). Daca il considera tripleton (aprecierea vine adesea din licitatie), el va sti ca declarantul detine trei carti fara sa mai fie nevoie de nici o numaratoare.
Daca insa cartea furnizata nu este atit de mica apare necesitatea numaratorii. Daca est detine V 8 6 el va pune sasele pe care vest poate sa-l vada dintr-un doubleton de tipul 6-2. Daca considera "a treia" va mai sti si ca doua din cele trei carti din mina ascunsa sint superioare sesarului de la partener (12-6=6 si vede patru dintre ele in propria mina si in mort).
Dar daca est avea patru carti ?
Am spus deja ca o carte mare indica un numar par de carti (2, 4 sau 6) dar in mod exceptional poate veni si din cinci carti. Deci din Z 8 6 2 se pune optul.
sp : V 9 2
ht : A 8 7 2
dd : Z 4
cl : A 8 6 3
sp : A R 7 4 sp : Z 8 6 3
ht : 9 3 ht : 5
dd : 9 7 5 dd : D V 8 6 3
cl : Z 9 4 2 cl : V 7 5
sp : D 5
ht : R D V Z 6 4
dd : A R 2
cl : R D
Sud joaca 6 cupe si vest ataca asul de pica.
Est pune 8, o carte mare ce ii da numaratoarea
vestului (nefiind un apel, cum se obisnuieste) si il invita
sa continue, daca el considera necesar.
Prima idee a lui vest : optarul face parte probabil
dintr-o suita de patru carti (poate chiar cinci) avind in
vedere licitatia si declararea slamului.
Vest trebuie sa gindeasca ambele variante.
Daca partenerul detine cinci carti, el trebuie sa
caute cele 4 carti superioare lui 8 din joc : doua in masa
si doua in masa fac numaratoarea corecta.
Daca are doar patru, vest va numara cartile mai
mici ca 8 din joc. Exista in joc sase astfel de carti si,
doua fiind in mina ce a furnizat optarul, trebuie cautate
restul de patru. Logica poate parea laborioasa, dar nu e
asa: numarul respectiv se obtine intotdeauna scazind 4 din
cartea furnizata in raspuns, cu conditia ca ea sa fie a
treia de jos in sus.
Vest nu vede decit trei carti si, chiar daca sud va
arunca dama de pica incercind sa salveze slam-ul, va
continua cu riga de pica.
Observatii
Cititorului atent nu i-a scapat ca prin furnizarea
damei, sud i-a clarificat optiunea lui vest. In cazul
nostru numaratoarea este evident superflua, continuarea de
pica fiind automata (daca dama este in sud, slam-ul este
invins, daca nu ea este la pertener in cinci si valetul nu
se majoreaza).
Un alt exemplu :
V Z 3
R 7 2 A 8 6 4
D 9 5
Vest joaca doiul, a treia, est care face
instantaneu numaratoarea, pune asul si continua patrarul,
la rindul sau a treia din lungime, astfel incit vest poate
face la rindul sau numaratoarea reziduului. Daca reziduul
era de patru carti (din A Z 8 6 4 ) est ar fi continuat
optarul.
Iata unde nu trebuie folosita semnalizarea : pe un
atac de as din A x, partenerul cu R 7 2 nu va pune doiarul
ci septarul.
sp : Z 9 8
ht : R 8 5
dd : R V 2
cl : R 8 7 3
sp : A D 6 5 2
ht : A 6 4
dd : 7 5
cl : 9 5 4
Vest ataca 6 de pica impotriva unui atac de 3 fara atu.
Nord pune optarul, est furnizeaza treiul si sud ia
cu valetul.
Vest, de la prima carte jucata de partener, nu mai
are decit o singura problema : treiarul este cea mai mica
din cartile partenerului. Este un singleton sau un
tripleton ? Faptul ca declarantul si-a preluat optarul
cistigator cu valetul nu trebuie sa-l impresioneze caci
cartile sint echivalente (vezi mortul) si declarantul poate
avea foarte bine patru carti in culoare.
Anunturile nu il ajuta, licitatia fiind 1fa-3fa.
Daca treiul este singleton nu prea sint sperante sa
fie invins contractul.
Declarantul joaca valetul de cupa. Flancul nu
trebuie sa se lase inselat : declarantul cauta a noua levata
dind impresia ca tenteaza un impas la dama de cupa. Jocul
corect consta in a pune asul de cupa si a a juca pica in
speranta ca partenerul a avut trei carti.
Dar de ce trebuie sa se grabeasca vest sa puna asul?
Motivul este foarte simplu : daca treiarul era sec,
contractul nu poate fi invins. Si cum din doua carti nu
poate veni, singura sansa este cea descrisa anterior.
Dona completa :
sp : Z 9 8
ht : R 8 5
dd : R V 2
cl : R 8 7 3
sp : A D 6 5 2 sp : 7 4 3
ht : A 6 4 ht : Z 9 3 2
dd : 7 5 dd : 8 4 3
cl : 9 5 4 cl : D V Z
sp : R V
ht : D V 7
dd : A D Z 9 6
cl : A 6 2
Se vede ca sud face contractul daca obtine levata de cupa (cu o levata de pica, cinci de caro si doua de trefla).
Observatii
In exemplul precedent, nu atacul a decis rezultatul ci raspunsul partenerului. In cel ce urmeaza, dimpotriva, atacul cu a treia, si nu a patra, din lungime este determinant.
sp : A Z 9 5
ht : A D 3
dd : 3
cl : R 8 6 4 2
sp : - sp : V 7 3 2
ht : V 8 7 4 ht : R Z 9 6
dd : R V 9 5 4 2 dd : Z 6
cl : D Z 9 cl : 7 5 3
sp : R D 8 6 4
ht : 5 2
dd : A D 8 7
cl : A V
Sud joaca 6 si primeste atacul de 737u2012h cupa.
Daca vest ataca a patra din culoare, patrarul, da dona pentru ca declarantul va pune mic din mort (detinind cinciarul in mina, care este mai mare decit cartea de atac) si est,obligat sa preia levata nu va mai putea, evident, sa continue cupa. Sud va majora treflele (avind in vedere partajul 3-3 in flanc) si va ajunge la ele tocmai pe A.
Dar daca se ataca a treia (septarul) si nu se pune mare din mort, nici est nu va acoperi, el avind la dispozitie numaratoarea : septarul din atac fiind a treia carte mai ramin cinci carti mai mari, cf. regulii lui 12, si deci sud nu mai detine nici una din ele (trei sint la est si doua in mort). Contractul este batut pentru ca sud este fortat sa joace asul de cupa inaintea majorarii treflelor.
Raspunsul precis al partenerului (mai ales cu un
doubleton) permite atacantului sa determine daca este vorba
de singleton, doubleton sau tripleton. De exemplu :
D Z 6 5
A 9 8 4 3 2 7
R V
Impotriva unui contract pe atu, vest ataca asul,
est pune saptele si sud riga.
- Cine are singleton ?
- Vest vede septarul care este fie singleton fie
doubleton (din trei nu poate sa vina pentru ca sud ar fi
taiat).
- Septarul poate fi in doi ?
- Asta este exclus pentru ca s-ar fi pus cartea mai
mare din doubleton.
Nici nu mai este nevoie sa numaram. Vest stie ca
singura carte care lipseste este valetul si ca sud il
detine. Poate deci continua culoarea pentru
taiul partenerului.
Dupa ce aceasta incursiune in jocul apararii, putem
continua " Studiul " cu " Complement la partea a doua ".
Complement la partea a doua
1. Tabele recapitulative a schemelor studiate.
2. Exemple de joc drept exercitii.
Scheme de schiza dubla
Grupa a treia
F G
! 2f ! 1df ! T ! ! 2f ! 1d ! T !
! T ! S ! 2d ! ! T ! S ! 2imp !
H H
! 2f ! 2dr ! N ! ! 1d ! 2imp ! N !
! ! dr ! ! ! ! ! !
! 1d ! 3 ! S ! ! 2f ! T ! S !
! ! imp ! ! ! ! ! !
prima versiune a doua versiune
L K
! f ! ! ! ! ! ! !
! 2 ! 1f ! ! ! A ! 2dd ! N / S !
! dd ! ! ! ! ! ! !
! 2dd ! ! S ! ! 2dd ! A ! S / N !
cu o amenintare dedublata cu doua amenintari dedublate
Scheme de schiza dubla si simpla
Seria I
Schiza dubla
!1df+1f ! A R ! N / S ! ! 1df+1f! A ! S !
! ! d ! ! ! ! d ! !
! atu ! 3 ! S / N ! ! atu ! 2 ! T pt S!
! ! dd ! ! ! ! dd ! !
de cinci carti de patru carti
Schiza simpla cu amenintare de majorare
! 1df+x ! A R ! N / S ! ! 1df+x ! A ! S !
! ! f ! ! ! ! f ! !
! atu ! 3 ! S / N ! ! atu ! 2 ! T pt S!
! ! dd ! ! ! ! dd ! !
de cinci carti de patru carti
sp : A R 9 4
ht : D 9 7 2
dd : R 4 3
cl : R 5
sp : 8 5
ht : A 3
dd : A 7 6
cl : A D V 9 3 2
Sud joaca 6 si primeste atacul de dama de pica. Ia cu asul iar est pune doiarul (este oare singleton sau vine din trei carti ?). Exista elemente pentru o schiza dubla (trei culori cu perdante) dar trebuie rectificata numaratoarea, cedind o levata.
Singura culoare ce permite asa ceva este cupa.
Amenintarile :
la pica impotriva vest, aproape sigura dupa atac
la cupa impotriva unui adversar nedeterminat (cel
care detine riga de cupa)
la caro, amenintare dubla de trei cartti impotriva
nu se stie cui.
Sud extrage intii atuurile adverse (vest detine patru, e nevoie deci de patru tururi, dar defosele din mort sint usoare), apoi joaca o cupa mica din mina.
Acest moment va decide reusita sau nereusita
contractului.
Daca Vest detine riga si il joaca, dona nu mai are
nici o istorie. Dar daca este un jucator onorabil, el va
pune insa mic, lasind decizia lui sud : sa puna dama,
sperind ca sta expasul sau sa puna mic, sperind riga la est
si jucind in continuare la schiza, cf. schemelor D sau F...
! 1f ! 1df ! 2dr ! ! 2f ! 1df ! T !
! S ! ! 3dr ! ! T ! S ! 2d !
si cele doua schema cer prezenta unei amenintari in pozitie
defavorabila in masa.
Se pune nouarul din masa si est face levata cu
decarul si continua pica.
Situatia de patru carti este :
sp : 9
ht : D
dd : R 4
sp : V ht : R
dd : 9 8 5 dd : D V Z
dd : A 7 6
cl : 2 (S)
Cind sud joaca schizanta, vest defoseaza caro, din
mort se pune noua de pica devenit inutil si est trebuie si
el sa defoseze caro. Sud va realiza ultimile trei levate de
caro.
Observatii
Schiza a reusit pentru ca riga de cupa era in est.
Daca era in vest si acesta l-ar fi retinut la prima levata
de cupa, jucind pe aceasta cale contractul nu se face.
Totusi sansele pentru schiza sint mai mari : se cunosc deja
opt carti negre in mina vestului deci nu mai ramin decit
cinci in culorile rosii si, mai ales, jocul inopinat al
unei cupe mici ar fi provocat o ezitare in vest daca riga ar
fi fost acolo.
sp : 8 4
ht : 8 6
dd : A V 9 6
cl : A R D V 6
sp : A R D 3
ht : A R 2
dd : 7 3 2
cl : Z 7 4
Sud joaca 6 fara atu si primeste atacul de 737u2012h dama de cupa.
Are trei culori cu perdante.
Numaratoarea levatelor ne da :
4 levate de pica (dintre care o amenintare)
3 levate de cupa (dintre care o amenintare)
2 levate de caro (dintre care o amenintare)
5 levate de trefla
In total fac 14 levate.
Pentru o schiza dubla nu este suficient. Ne trebuie
15 levate. Se poate ajunge la asta facind rectificarea
numaratorii, i.e. cedind din start o levata. Asta nu se
poate intimpla decit in caro. Schema G corespunde :
! T ! 2imp ! S !
! 2f ! T ! 1d !
in care amenintarea 2f este in realitate 4f (dar este tot
aia).
Levata este simpla :
Sud preia atacul si joaca imediat caro, singura lui
preocupare fiind sa acopere cartea din vest, lasind mina in
est.
Acesta va intoarce probabil cupa.
Sud preia si ramine cu amenintarea 1d in mina
(amenintare indeterminata), amenintarea intacta de patru
carti in pica (pe care o spera indreptata impotriva estului)
si o amenintare 2imp in masa.
Trage patru tururi de trefla si ajunge la :
sp : 8 5
dd : A V 5
cl : 6 (S)
sp : V 9 2 sp : Z 7 6 4
ht : V ht : -
dd : R 8 dd : D Z
sp : A R d 3
ht : 2
dd : 4
Pe ultima trefla, est este deja schizat (sud va
arunca amenintarea de pica, devenita inutila ) iar ultima
pica il va schiza pe vest.
Observatii
Mina este usor de jucat daca se cunosc schemele si
deci planul de joc este ca si facut, singura problema este
amenintarea de pica, ce trebuie sa fie dirijata contra est
pentru ca schiza sa functioneze.
Alegerea unei scheme din seria F, grupa a 3-a, a
fost dictata de prezenta amenintarii de impas la caro, care
sare in ochi.
sp : A D
ht : A Z 7 5 2
dd : Z 7 3
cl : A R V
sp : 4 3
ht : 8
dd : A R D V 5 4 2
cl : Z 7 4
Sud joaca 6 dupa deschiderea estului de 1
Vest ataca
Impasii de pica si de trefla sint sortiti esecului avind in vedere deschiderea estului deci sud nu poate conta decit pe schiza pentru a reusi contractul.
Dar, in timp ce mortul e plin de amenintari, mina nu prezinta nimic in afara de atuuri.
O singura schema corespunde acestei situatii : cea din seria I, pentru ca sud detine in realitate o amenintare dedublata :
! 1df+x ! A R ! N / S !
! ! f ! !
! atu ! 3 ! S / N !
! ! dd ! !
Sud face numaratoarea :
7 levate de caro
2 levate de pica (asul si una apararii)
3 levate de cupa (as, 1df + x)
3 levate de trefle (amenintare dedublata)
In total fac 15 levate, situatie de schiza simpla
cf. schemei I, in care numaratoarea trebuie sa fie
superioara cu doi numarului de levate aflate in joc.
Levata :
Sud lasa sa treaca atacul (rectificarea
numaratorii) est preia si revine riga de cupa. Urmarea este
foarte usoara, cu conditia ca est sa detina atit dama cit
si valetul de cupa, impreuna cu dama de trefla.
Intr-adevar, cind sud joaca penultimul sau atu (schizanta):
sp : A
ht : Z 7
cl : A R V
sp : 9 sp : V
ht : 6 ht : D V
cl : 8 6 4 2 cl : D 9 3
sp : 4
dd : 4 2 (atu)(S)
cl : Z 7 5
el arunca din masa valetul de trefla. Aceasta este defosa
corecta din doua motive :
1. Dedubleaza amenintarea de trefla, care trece in mina.
2. Nu se poate arunca septarul de cupa care este chiar
amenintarea de majorare adaugata amenintarii in pozitie
defavorabila.
Deci defosa este obligatorie. Intregul mecanism al schemei I
este continut in acest exemplu.
Observatii
Est detine in dona cinci carti de cupa, deci
majorarea prin tai a culorii este imposibila.
sp : D Z 2
ht : A R 6 4
dd : 6 5 2
cl : A 8 4
sp : A R V 6 3
ht : 5 3
dd : A R 7
cl : R 7 6
Sud joaca 6 pici si primeste atacul de 737u2012h dama de cupa.
Se vad trei culori cu perdante si un atac ce pare sa provina din patru carti, de unde o amenintare in pozitie
favorabila impotriva lui vest.
Numaratoarea da :
5 levate de pica
3 levate de cupa (o amenintare)
3 levate de caro (o amenintare)
3 levate de trefla (o amenintare)
Un total de 14 levate, noua insa ne trebuie 15.
Este nevoie deci de o rectificare a numaratorii si asta se
poate face numai in cupa. Deci sud va lasa sa treaca
atacul.
Vest contra-ataca valetul de caro : este o aparare
excelenta impotriva schemei A, adica impotriva unei
amenintari 3d sau 2d in mina ascunsa si deasemeni se evita
schiza cupa - caro (in cazul in care sud detine zecele si
est dama, un retur de mic de caro ar permite o astfel de
schiza).
Cind ajungem la opt carti, situatia este foarte
delicata :
ht : A R 6
dd : 6 5
cl : A 8 4
ht : V Z 8 ht : 9
dd : 9 3 dd : D z 2
cl : D 3 2 cl : V Z 9 5
sp : 6 3 (pre-S)(S)
ht : 5
dd : R 7
cl : R 7 6
Cind sud joaca preschizanta, vest, care nu poate defosa cupa, mai detine cinci carti in minore intre care trebuie sa aleaga defosa.
Sud, care inca nu si-a creat o amenintare in mina 1f contra est, trebuie sa fie foarte atent la defosele flancului. Daca ghiceste defosa corecta el poate apoi fie sa traga riga de caro, septarul devenind 1f contra est, fie sa traga as si riga de trefla, din nou septarul devenind amenintare, atit de necesara pentru a putea juca cf. schemei, directe sau inverse.
! 1f ! 2d ! ! ! 1f ! T ! S !
! 1f ! T ! S ! ! 1f ! 2d ! !
directa inversata
sp : D 3 2
ht : A R 7 4
dd : D Z 8
cl : 8 5 2
sp : A V
ht : V 5 3
dd : A R V 9 3
cl : A R D
Sud joaca 7 fara atu si primeste atacul de 737u2012h zece de pica.
Valetul face levata.
Nu exista decit doua culori cu perdante si nu este
posibila decit o schiza simpla.
Numaratoarea o confirma :
3 levate de pica (cu o amenintare)
3 levate de cupa (cu oamenintare)
5 levate de caro
3 levate de trefla
In total 14 levate, deci una "in plus".
Riga de pica este probabil in est (din cauza
atacului) dar aceasta dona trebuie sa fie jucata drept o
schiza pe atu in care amenintarea de pica - o perdanta
asociata unei amenintari de majorare - nu este sustinuta de de atu ci de un as care joaca acelasi rol.
A doua amenintare, in cupa, trebuie sa fie
dedublata pentru ca este esential sa fie in mina. Mai mult
, asul si riga trebuie sa ramina seci, ca in schiza pe atu.
Levata e simpla :
Dupa valetul de pica, sud trage toate carourile si
toate treflele pentru urmatoarea situatie finala :
sp : D 3
ht : A R
cl : 3
sp : A
ht : V 5 3
cl : D (S)
Ultima pica schizeaza pe cel care detine riga de
pica si dama de cupa, oricare ar fi el. Schema
corespunzatoare este schema K...
! 2dd ! A R ! N / S !
! A ! 3 dd ! S / N !
care seamana mult cu cele din seria I (prin tai sau cu
majorare).
Observatii
Este interesant de constat analogia schemei K cu
cele din seria I, care deriva din ea, chiar si in ceea ce
priveste amenintarea de majorare, pentru ca treiul de pica,
in acest exemplu, este o astfel de amenintare, care obliga
o garda de doua carti impotriva damei sustinuta aici de riga sec, ca si cum acesta ar fi un atu.
sp : 9 4
ht : A 5 3 2
dd : R 7 5
cl : A D Z 6 3
sp : A 5 3 2
ht : R 5 4
dd : A D 6 4
cl : R V
Sud joaca 6 fara atu. Vest care a intervenit cu pica ataca
riga de pica.
Sud are trei culori cu perdante si trebuie sa faca
rectificarea numaratorii daca vrea sa se gaseasca in mod
natural in situatie de schiza. Lasa sa treaca atacul si
vest continua dama de cupa.
In acest moment sud trebuie sa se decida daca ia in
mina sau in mort si de aceasta alegere depinde contractul.
Amenintarea de cupa care era initial 3dr devine dupa
contra-atac 2d si sud poate sa se decida unde trebuie sa se
decida unde trebuie sa se gaseasca ea : im mina sau in mort.
Se poate considera mai intii ca, pentru ca lipseste
o amenintare de trei carti primele cinci scheme sint
excluse. Ne putem gindi la schemele din al treilea grup
(F-G-H) in care amenintarea dubla este doar de doua carti ca
si acum.
Schema F corespunde situatiei...
! S ! 2d ! T !
! 1df ! T ! 2f !
unde 1df este cea stabilita de atacul vestului.
Decizia despre unde sa se preia nu mai este acum
o problema.
Sud ia in mina, si considera amenintarea de patru
carti la caro ca fiind indreptata contra est, adica in
pozitie favorabila ; aceasta amenintare poate fi redusa,
cum o cere schema la o amenintare pura 2f.
Schema cere deasemeni ca amenintarea 1df sa fie de o
carte si sud trage asul de pica.
Cu asemenea plan de joc, totul e simplu.
Se ajunge la urmatoarea situatie de patru carti :
ht : A 6
dd : 7
cl : Z (S)
sp : D V ht : 8 7
ht : V Z dd : V Z
sp : 3
ht : 5
dd : D 6
si nord poate juca schizanta.
Est, care nu poate defosa caro, se desparte de o
cupa. Sud (defosa sa este importanta) trebuie sa defoseze
din culoarea gardata de est, adica din caro.
Vest nu este jenat si defoseaza pica, dar cind sud
revine in mina pe dama de caro el este in situatia descrisa
in schema F, cu toate ca situatia finala de trei carti
corespunde unei scheme M de schiza simpla.
Observatii
Printre cele cinci scheme de inceput, exista una in
care amenintarea dubla este de doua carti : schema B.
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
dar in cazul nostru prima amenintare simpla este 1df este
natural sa o excludem. Schema corespunzatoare este deci
schema F inversata.
sp : V 5 3
ht : R 5
dd : R V 7 6
cl : A Z 4 3
sp : A R 7
ht : A 9 7 4
dd : A D Z 9 8
cl : 6
Sud joaca 7 carouri si primeste atacul de 737u2012h dama de cupa.
Exista trei culori cu perdante si putem izola garda in culoarea de atac - culoarea fiind 4-2.
Sa preupunem ca este vorba de vest.
Care poate fi a doua culoare pe care il putem
obliga sa o gardeze ?
Nu poate fi decit pica, unde ar putea detine dama. Ar exista atunci doua amenintari indreptate impotriva sa una 1df la cupa si una 1f la pica. Totusi cea de cupa trebuie numarata ca amenintare de patru carti, cea de a patra fiind considerata drept amenintare de majorare.
Evident jocul trebuie privit ca un mort inversat (nu ne putem atinge de cupe si ne-o cere numarul de levate ).
Numaratoarea :
4 levate de caro (atuurile din mort)
4 levate de trefla (as si trei taiuri in mina)
3 levate de pica (dintre care o amenintare)
4 levate de cupa (as,riga,o amenintare de trei carti
si o amenintare de majorare)
in total 15 levate.
Numaratoarea corespunde cu schema ce trebuie aleasa
din seria I :
! atu ! 3dd ! S / N !
! 1df+x ! A R ! N / S !
care, printre altele,are avantajul de a fi automata,
adica este indreptata spre oricare dintre adversari, aflat
in posesia a doua tineri.
Levata :
Sud preia in mina pentru ca trebuie pastrat riga de
cupa la mort pentru a executa taiurile de trefla (mort
inversat). Se gaseste tot in mina dupa ultimul tai de
trefla in mort, si situatia de sase carti este :
sp : V 5 3
ht : R
dd : 7 2 (atu)(S)
sp : D 6 4 sp : Z 9 8
ht : V Z 3 ht : 8 6
cl : R
sp : A R 7 (N)
ht : 9 7 4
Se duce in masa pe riga de cupa, joaca atu,
defosind neutra si dedubleaza amenintarea de pica.
Vest este acum schizat intr-o pozitie corespunzind
schemei din seria I de schiza simpla, pentru ca ele detine
si dama de pica si patru carti de cupa. Este evident ca
daca tinerile erau impartite schiza nu mai functiona, dar
sud a jucat la singura sansa.
Observatii
Importanta unei culori 4-2 este relevata de aceasta
dona, ea permitind stabilirea rapida a unui plan de joc
bazat tocmai pe considerarea celei de a patra carti drept
ameninatare de majorare.
Nu trebuie uitat ca o astfel de amenintare are
nevoie si de veniri la ea, altfel se poate majora dar nu se
poate folosi.
sp : D V 6
ht : 5 4 2
dd : R 9 5 4 3
cl : A R
sp : 2
ht : A R 7
dd : A 6
cl : D V Z 9 8 3 2
Sud joaca 6 trefle dupa deschiderea de 1 pica din est. Vest
ataca zece de pica in valetul din masa si riga de la est,
care contra-ataca dama de cupa.
Trei culori cu perdante si o amenintare 1df sigura dupa atac si deschiderea estului.
Din moment ce prima amenintare stabilita este in pozitie defavorabila, alegerea schemei de schiza este foarte limitata. Amenintarea de cupa, care era de trei carti si a ramas de doua dupa contra-atac, este o alta limitare.
A mai ramas amenintarea de caro dar pentru ca ea sa functioneze (contra vest) restul culorii trebuie sa stea 4-2.
Dupa toate aceste consideratii putem trage concluzia ca singura schema valabila este schema F :
! 2f ! 1df ! T !
! T ! S ! 2d !
Levata :
Preluind returul de cupa, sud joaca cele doua
atuuri din masa si revine in mina taind sasele de pica (sau
pe asul de caro, dar in nici un caz pe riga de cupa care
este un 2d de care nu trebuie sa ne atingem).
Continua atu ajungind la :
sp : D
ht : 5
dd : R 9
sp : A
ht : 9 8 ht : V Z
dd : Z 8 dd : D
ht : R 7
dd : 6
cl : 8 (S)
Cind sud joaca schizanta vest, care trebuie sa tina
caroul, va defosa cupa.
Nouarul de caro, devenit inutil, este defosat din
masa si urmarea este foarte simpla cu noua schizanta din
masa, riga de caro.
Observatii
Este totdeauna avantajos, fie ca e vorba de un joc
de manevra fie de o schiza, sa va ginditi la pozitia
reziduurilor in miinile adverse.
In aceasta dona un partaj 2-2 la atuuri impreuna cu
unul 4-2 sau 3-3 la caro permitea o amnevra de majorare.
Schiza cere numai un partaj 4-2, dar cu conditia ca vest sa
detina patru carti. Avantajul teoretic al uneia fata de
cealalta este greu de calculat.
Cit despre amenintarea 2d de cupa, nu trebuie sa ne
batem capul : ca orice amenintare nedeterminata, este
indiferent impotriva cui actioneaza.
sp : R Z 6 3 2
ht : 8 5 3
dd : D 7
cl : 9 6 5
sp : A D V 5
ht : A 7 4 2
dd : A
cl : A R D V
Sud joaca 6 si primeste atacul de 737u2012h V, treiarul din masa si dama de la est.
Slamul pare pe masa, jucind normal :
5 levate de pica (atuurile din masa)
1 levata de cupa
2 levate de caro (as si un tai in mina)
4 levate de trefla
Deci 12 levate in total.
Sud ia cu asul, joaca as de caro, se duce in masa
pe zece de pica, dar vest nu raspunde.
Slamul de vine irealizabil. Sa vedem daca sud se
putea proteja la un astfel de partaj al atuului.
1. nu trebuia sa preia atacul
2. inainte de a trage asul de caro, sa traga asul de pica
si dindu-si seama de sicana vestului sa-si schimbe planul
orientindu-se catre o schiza.
Numaratoarea pentru schema I de schiza simpla ii
garanteaza contractul daca riga de caro este in vest, cel
care are deja grija cupelor :
4 levate de cupa (una apararii, asul si o
amenintare 1df + x)
2 levate de caro (amenintare dedublata )
5 levate de pica
4 levate de trefla
Un total de 15 levate, doua in plus - cum cere schema din
seria I, fie ca e vorba de o schiza simpla fie de una
dubla.
Levata :
Sud lasa sa treaca atacul si est continua trefla. Asta e bine,pentru ca returul de caro omora schiza (nu se putea juca dupa schema I,iar schema N nu se potriveste, schizanta trebuind sa fie jucata din mort si lipsind comunicatiile necesare pentru a o juca dupa tragerea treflelor.
Situatia finala, de patru carti :
sp : Z (atu)
ht : 8
dd : D 7
ht : Z 9
dd : R Z dd : V 9 8 7
ht : 7 4
dd : A
cl : V (S)
Valetul de trefla obliga pe vest sa defoseze o cupa sau un caro. Sud defoseaza intotdeauna cupa din masa si realizeaza levatele restante : fie o cupa, un atu si asul de caro fie asul de caro, un atu si dama de caro. Iata
schema I corespunzatoare situatiei :
! atu ! 2dd ! T pt S!
! 1df+x ! A ! S !
Observatii
In acest exemplu, mai mult decit un partaj rau de
atu, este partajul onorilor care nu permite jocul normal
evicat initial. Schema I este singura care ne poate proteja
contra prostului partaj. Mai putem adauga ca solutia este
instinctiva, singura conditie este de a te gindi la
rectifivicarea numaratorii. Schema este tot atit de
valabila contra estului ca si contra vestului (automata).
sp : D 5
ht : A 6 2
dd : A V
cl : A 9 7 5 3 2
sp : A R 7 6
ht : 7 4 3
dd : 9 8 4
cl : R D V
Sud joaca 6 fara atu si primeste atacul de 737u2012h riga de cupa.
Trei culori cu perdante si o amenintare de impas la
caro (cea mai interesanta) care pot simplifica lucrurile,
usurind alegerea schemei convenabile.
Numaratoarea se face astfel :
6 levate de trefla
4 levate de pica (din care o amenintare)
2 levate de caro (din care o amenintare)
3 levate de cupa (una apararii, asul si una
nedeterminata)
fac 15 levate pentru o schiza.
Sud lasa sa treaca atacul (rectificarea numaratorii)
sperind ca vest nu va continua caro.
Vest continua cupa si, din moment ce situatia de
schiza exista, mai trebuie sa mai fie si amenintarea de
pica in est.
Este aproape sigur ca vest nu detine mariajul de
caro din cauza contiuarii de cupa si schema G este potrivita
cu situatia :
! 1d ! 2imp ! N !
! S ! T ! 2f !
Amenintarea de cupa este 1d nedeterminata si cea de
pica este 2f contre est, cel care probabil are tinerea in
culoare.
Amenintarea de caro (mariajul nefiind la vest in mod
clar) poate fi detinuta integral de est, asta nu are
importanta.
Situatia de sase carti este urmatoarea :
sp : D 5
ht : 6
dd : A V
cl : 9 (S)
sp : V 9 sp : Z 8 4 3
ht : V Z ht : -
dd : R 3 dd : D Z
cl : - cl : -
sp : A R 7 6
ht : 7
dd : 9
cl : -
Se joaca schizanta din masa si est defoseaza obligatoriu caro. Sud defoseaza 6 devenit inutil,in timp ce vest arunca pica fara sa fie fortat. Cind insa sud va juca noua schizanta (a treia carte de virf din pica) schema va deveni pura, nemaifiind vorba de schema G ci de schema B. Acest lucru se datoreaza faptului ca schiza actioneaza in doi timpi succesivi.
Observatii:
In acest exemplu cu trei culori cu perdante (de unde si amenintarile) amenintarea de impas permite actiunea chiar si cu o simpla 1d nedeterminata si asta e foarte avantajos: am scapat de grija de a creea o amenintare determinata contra unui adversar bine stabilit. Levata se va derula normal pentru ca ambii adversari sint fortati sa gardeze doua culori si unul dintre ei nu va mai reusi asta inca inainte de situatia finala, celalalt fiind schizat mai tirziu.
sp : A Z 8 3 2
ht : -
dd : 8 6 3 2
cl : 7 6 4 2
sp : R D V 9 4
ht : A D Z
dd : A R 5
cl : A R
Sud joaca 7 si primeste atacul de D.
Nici un "mort inversat" nici un "dublu tai" nu
permite realizarea a 13 levate. Trebuie pusa la cale o schiza pentru a realiza levata lipsa.
Exista trei culori cu perdante, dar ce schema trebuie aleasa ?
Exista o amenintare,poate impotriva vestului, la
trefla, in mort si mai trebuie creata una in mina, la cupa
,contra estului pentru a juca dupa schema B (amenintari
simple partajate) dar numaratoarea in vederea schizei
exclude aceasta posibilitate :
5 levate de pica (atuurile din masa)
4 levate de trefla (as,riga, un tai si o
amenintare)
3 levate de caro (din care o amenintare)
2 levate de cupa (din care o amenintare)
In total 14 levate ceea ce este insuficient pentru o schiza
dubla.
Ne trebuie in concluzie trei levate de cupa asa ca trebuie sa consideram dama si decarul de cupa drept vestitele amenintari concentrate in culoare (1df+1f) prima
gardata de riga in vest si a doua de valet in est (conditie obligatorie - dar numai in acest mod se poate ajunge la 15
levate).
Levata cere un joc delicat :
La inceput sud nu trebuie sa traga nici un tur de
atu, ci sa riste un tai jucind as si riga de trefla.
Apoi trebuie sa se duca de trei ori in masa,
exclusiv pe atu (daca o face pe tai de cupa dispare o
amenintare) in scopul de a taia celelalte doua trefle si de
a juca si cartea schizanta.
Dupa aceste manevre situatia finala de sase carti va
fi :
sp : 3 2 (atu)(S)
ht : -
dd : 8 6 3 2
cl : -
sp : - sp : -
ht : R 9 7 ht : V 8 6
dd : D 9 8 dd : V Z 4
cl : - cl : -
sp : -
ht : A D Z
dd : A R 5
cl : -
Cind sud joaca penultimul atu din mort (schizanta)
est este primul care are probleme.
Sud dedubleaza amenintarea de caro raminind cu as,
riga seci in timp ce vest este schizat la rindul sau.
Urmarea este cea normala a schizelor din seria I cu
atu restant care va servi la majorarea cupa sau caroul in
functie de defosele apararii pe schizanta.
Schema trebuie vazuta inversata :
! ! d ! !
! atu ! 3 ! S / N !
! ! dd ! !
!1df+1f ! A R ! N / S !
Observatii
In acest exemplu de mare ajutor a fost numaratoarea
pentru ca fara ea nu s-ar fi putut determina corecta schema
de joc.
Distributia obligatorie a onorilor de cupa nu reduce
din frumusetea schizei, fiind unica sansa de realizare a
contractului, in afara unui caz exceptional : riga de cupa
in doi.
sp : A 6 4
ht : D 9 7
dd : R V 9
cl : 6 4 3 2
sp : V 8 3
ht : A
dd : A D Z 7 4 3 2
cl : A 5
Sud joaca cinci carouri dupa deschiderea estului de o pica.
Vest ataca septarul de pica la patrarul din mort si
dama de la est care trage apoi riga de trefla pe care sud il
lasa sa treaca.
Aceasta este cheia donei: de a ceda din start cele
dooua levate ce i se cuvin apararii,pentru a intra in mod
natural in situatie de schiza, cu doua culori cu perdante.
Est continua trefla si ne vom folosi de schema K :
! A ! 2 dd ! N / S !
! 2 dd ! A ! S / N !
in care un as se gaseste sec din start si celelalt va fi
"secat" la jucarea schizantei :
sp : A 6
ht : D 9
dd : -
cl : -
sp : R Z
ht : R V
dd : -
cl : -
sp : V 8
ht : A
dd : 2 (S)
cl : -
Defosa mortului de 9 pe schizanta il omoara pe est, care nu mai poate face nici o levata.
Observatii
Aparare exista : est nu trebuia decit sa continue cupa, dar prezenta D in masa nu usureaza acest retur. Pe de alta parte prezenta secventei de trefla valideaza returul natural al estului.
Aceasta dona ne ajuta sa observam lucruri interesante atunci cind este oferita spre rezolvare incepatorilor. Majoritaea vor juca identic, fara sa preia atacul si lasind sa treaca riga de trefla (nu chiar toti...) apoi nu vor avea curajul sa traga ultimul atu si daca ii intrebati de ce, vor raspunde: fiindca nu stiu ce sa defosez din masa. A lasa asul de pica sec li se pare un non-sens.
sp : A R D 3
ht : A Z 9
dd : 7 6 4
cl : A Z 6
sp : 5 2
ht : 5 3
dd : A V 9
cl : R D V 9 3 2
Sud joaca 6 trefle si primeste atacul de 737u2012h valet de pica.
Exista trei culori cu perdante pentru o dubla schiza
dar nu este usor de gasit schema.
Singura amenintare care poate fi orientativa pentru
declarant catre o schema dintr-un grup dat este amenintarea
de impas la caro. Deci va fi vorba de schema G sau H.
Atacul vestului da o amenintare 2f sau 3f in mort -
asta depinde de returul flancului cind i se va da mina
pentru rectificarea numaratorii - si schema cu amenintare 2f fara carte de transfer este chiar schema H.
! 2f ! S ! T !
! N ! 1d ! 2 imp !
Dupa prima levata, sud prefera rectificarea
imediata si joaca un caro din masa la nouarul din mina,
pentru doua motive : est ar putea detine atit zecele cit si
un onor mare si n-ar mai fi nevoie de schiza iar
contra-atacul vestului pare mai putin periculos.
Nu trebuie uitat ca un retur de caro sau cupa ar
distruge schiza.
Vest preia cu zecele si returneaza din fericire
pica.
Sud joaca toate atuurile, ajungind la :
sp : D 3
ht : A
dd : 7
cl : -
sp : 9 6 sp : -
ht : R ht : D 8
dd : R dd : D 8
cl : - cl : -
sp : -
ht : 5 3
dd : A V
cl : -
Cind trece in masa pe asul de cupa si joaca dama de
pica, est ramine fara aparare si urmarea este simpla.
Observatii
Aceasta mina este dificil de rezolvat la masa, ba
chiar si in "double dummy". Singurul ghid este prezenta
amenintarii de impas, pentru ca a te gindi la cartea mica
de cupa ca la o amenintare 1d este iesit din comun.
sp : D V Z 4
ht : 4 3
dd : A R D 5
cl : 7 5 2
sp : A R 9 7 5 2
ht : A
dd : 8 4
cl : A D 9 3
Sud joaca 6 pici si primeste atacul de 737u2012h riga de cupa.
Sint perdante in doua culori (caro si trefla) ceea
ce nepermite sa ne imaginam o schiza simpla.
Schiza cere ca un singur adversar sa detina patru
carouri si riga de trefla.
Dar sud are alte sanse mai mari : sa spere ca
lungimea de caro este in vest si deci sa poata defosa o
trefla pe caro. Altfel spus,un joc de eliminare cu plasare
de mina. Daca aceasta manevra esueaza trebuie incercat
impasul de trefla.
Totusi, in dona urmatoare :
sp : D V Z 4
ht : 4 3
dd : A R D 5
cl : 7 5 2
sp : A R 9 7 5 2
ht : A 2
dd : 8 4 3
cl : A D
se poate alege schiza. Se lasa sa teaca atacul pentru
rectificarea numaratorii si situatia finala, dupa ce s-au
tras toate atuurile mai putin unul este :
sp : -
ht : -
dd : A R D 5
cl : 7
sp : 2 (S)
ht : -
dd : 8 4 3
cl : D
si adversarul ce detine si lungimea de caro si riga de
trefla este schizat cf. schemei M sau N (este acelasi lucru
schemele sint automate).
PARTEA A TREIA
Pentru a completa toate combinatiile posibile mai
trebuie studiate inca doua scheme de schiza in trei culori,
cunoscute si sub numele de schize repetate sau schize in
cascada.
Aceasta schiza este dirijata contra unui singur
adversar, prins de garda a trei culori. Ea permite
realizarea a doua levate suplimentare, deci trebuie luata
in considerare tocmai cind va lipsesc doua levate pentru
realizarea contractului.
Aceste scheme sint plasate in acesta a treia parte
care trateaza amenintarile de majorare in vedereea
dezvoltarilor ulterioare, pentru ca una dintre aceste
doua scheme de schiza repetate este valabila numai cu
amenintarea de majorare.
Schema in care nu exista o astfel de amenintare -
daca putem folosi aceeasi terminologie ca si pina acum -
determinata, pentru ca schizeaza un adversar determinat
intr-o pozitie determinata.
Ea deriva din schema de schiza simpla L :
! 1f ! 2f ! !
! N ! T ! S !
impotriva unui singur adversar, cu supliment de o
amenintare de doua carti (care nu se pot gasi decit in
cealalta mina ) care il va constringe sa gardeze trei
culori. Situatia finala este de cinci carti :
! 1f ! 2f ! T ! N / S !
! N ! T ! 2df ! S / N !
Cele doua carti suplimentare in mina nordului sint o
carte de transfer (absolut indispensabila) si o carte
oarecare neutra.
Aceste doua carti fac sa se transforme schema de
trei carti intr-una de cinci.
Iata o diagrama ce ar corespunde :
sp : R (1f)
ht : A V (2f)
dd : x (T)
cl : x (N)
sp : A
ht : R D
dd : R x
cl : -
sp : x (N)
ht : x (T)
dd : A D (2df)
cl : A (S)
Se remarca si ca aceasta schiza nu este nici indiferenta
nici automata.
Numaratoarea depaseste cu unu numarul levatelor,
ca la schiza simpla.
sp : A 7 4 3
ht : A V 6
dd : 7 6 5
cl : 9 6 2
sp : 8 5
ht : 3
dd : A D 2
cl : A R D Z 7 5 3
Vest joaca 6 trefle dupa deschiderea vestului de 1 pica.
Atacul este riga de pica.
Se pot numara din start trei perdante : una de pica
si doua de caro. Exista trei culori cu perdante dar
tinerile trebuie sa se gaseasca toate in mina vestului,
care a deschis.
Sud lasa sa treaca atacul si vest contra-ataca riga
de cupa.
Sa facem numaratoarea pentru schiza : simpla in trei
culori sau in cascada asupra tuturor cartilor.
3 levate de pica (una apararii si o amenintare 2f)
2 levate de cupa (as si o amenintare 1f)
2 levate de caro (amenintare 2df)
7 levate de trefla
Fac in total 14 levate. Levata e simpla :
Sud trage toate atuurile : pe ultimul vest nu mai
are defosa valabila.
sp : A 7 4 (2f)
ht : V (1f)
dd : 7
cl : -
sp : D V
ht : D
dd : R 4
cl : -
sp : 8
ht : -
dd : A D 2 (2df)
cl : 3 (S)
Oricare i-ar fi defosa, el va fi schizat a doua
oara cind sud va juca exact culoarea din care a defosat
vest.
sp : 7 4 3
ht : 6 3
dd : A D 6 5 2
cl : 9 6 2
sp : A 8 5
ht : A V
dd : 7
cl : A R D Z 7 5 3
Sud joaca 6 trefle dupa deschiderea estului de 1 pica.
Sint aproximativ aceleasi carti ca in exemplul
precedent. Sud lasa sa treaca atacul si preia contra-atacul
de riga de cupa. Jocul este acelasi, iar schema trebuie
vazuta inversata.
! N ! T ! 2df ! S / N !
! 1f ! 2f ! T ! N / S !
sp : 7 (T)
ht : -
dd : A D 6 5 (2df)
cl : -
sp : D V
ht : D
dd : R 4
cl : -
sp : A 8 (2f)
ht : V (1f)
dd : 2 (T)
cl : 3 (S)
S-ar parea ca schizanta trebuie sa fie in nord,prin
analogie cu exemplul anterior, dar ea se gaseste in sud
pentru ca schema prevede ca prima schizanta se poate gasi in
oricare din cele doua miini.
Apararea impotriva schizei repetate :
sp : A R 9
ht : 7 5 3
dd : 7 6 5 2
cl : 9 6 2
sp : D V Z 3 sp : 8 7 4 2
ht : R D 6 2 ht : Z 9 8 4
dd : R Z 4 dd : V 9 8 3
cl : 8 4 cl : V
sp : 6 5
ht : A V
dd : A D
cl : A R D Z 7 5 3
Sud joaca 7 fara atu si primeste atacul de 737u2012h dama de pica.
Vest, care controleaza trei culori, poate fi
schizat daca se inseala asupra defosei pe prima carte
schizanta si poate face cadou contractul.
sp : R 9
ht : 7 5
dd : 7
cl : -
sp : V Z sp : -
ht : R ht : Z 9
dd : R Z dd : V 9 8
cl : - cl : -
sp : 6
ht : V
dd : A D
cl : 3 (S)
Singura defosa corecta este pica (din unica
amenintare a mortului) si sud, aflat la mort, pe doua
pici mari va trebui sa defoseze inaintea vestului, care
n-are decit sa-si orienteze defosele dupa el pentru a face o
levata. Dar o astfel de aparare nu este intotdeauna
posibila.
A doua schema de schiza simpla in trei culori se
deosebeste de prima prin cele doua amenintari simple
concentrate si prin amenintarea de majorare.
Ea deriva din schemele de schiza simpla M si N :
! ! 2f ! N ! ! ! 2df ! N !
! 1f ! T ! S ! ! 1f ! T ! S !
care poate fi privita ca una si aceeasi schema daca nu
specificam pozitia amenintarilor :
! ! 2 ! N !
! 1 ! T ! S !
Schema este ambivalenta.
Cu suplimentul de o alta amenintare simpla si, in
mod necesar, a unei alte carti in mina celalta, ea devine
o schema de schiza simpla in trei culori, situatia finala
fiind de patru carti.
M N (schiza repetata)
! ! ! 2 + x ! N !
! 1 ! 1 ! T ! S !
Cartea adaugata in mina opusa este o amenintare de
majorare, pentru a completa numarul de patru carti si ea va
trebui sa intre in numaratoarea pentru schiza (care trebuie
sa ne dea un numar cu doi mai mare decit numarul levatelor).
Particularitate mnemotehnica : cele doua amenintari
simple concentrate.
sp : 9 7 5
ht : 8 7
dd : A R 6 3 2
cl : 5 3 2
sp : R D V Z 6
ht : 9 6 4 2
dd : 5 4
cl : A D
Sud joaca 4 pici in baraj pe deschiderea vestului si anuntul
mansei de cupa pe flanc.
Vest realizeaza primele doua levate de cupa si est
semnalizeaza doubleton, asa ca se continua cupa mica pentru
un eventual supratai si retur preferential de trefla.
Sud taie cu nouarul, dat est taie cu asul si
continua valetul de trefla.
Impasul neavind sanse de reusit, sud ia cu asul.
Sintem in noua carti si apararea a realizat deja
trei levate.
sp : 7 5
ht : -
dd : A R 6 3 2
cl : 5 3
sp : R D V Z 6
ht : 9
dd : 5 4
cl : D
Lipsesc doua levate dar exista trei culori cu
perdante si exista in mina doua amenintari simple sigure
contra vestului.
Daca acesta detine si patru carouri, exista o
schema de schiza ce corespunde situatiei :
M N (schiza repetate)
! ! ! 2 + x ! N !
! 1 ! 1 ! T ! S !
cu doua amenintari simple concentrate si o amenintare de
doua (sau maimulte) carti cu suplimentul amenintarii de
majorare.
Numaratoarea ne da :
5 levate de pica
1 levata de cupa (amenintare simpla)
1 levata de trefla (amenintare simpla)
4 levate de caro (trei din amenintarea pura si una
din cea de majorare)
fac 11 levate, cu doua mai mult decit levatele din joc.
Sud joaca toate atuurile, ajungind la :
sp : -
ht : -
dd : A R 6 3 2
cl : -
sp : - sp : -
ht : D ht : -
dd : D V 8 dd : Z 9
cl : R cl : Z 8 7
sp : 6 (S)
ht : 9
dd : 5 4
cl : D
Cind sud joaca schizanta, vest nu mai poate defosa decit
caro si este schizat cf. schemei M N.
Observatii
In aceasta schema schiza poate sa nu fie de fapt
repetata, pentru ca daca vest, in exemplul anterior,
defoseaza caro, nu mai este nimic de repetat, culoarea
majorindu-se. Schiza ar fi fost intr-adevar "repetata" daca
vest ar fi defosat cupa sau trefla,rezultatul final fiind
acelasi.
Binenteles, culoarea trebuie sa fie controlata
numai de vest,adica acesta sa detina cel putin patru carti
de caro.
Exista o varianta la aceasta schema, pe care o
putem vedea mai bine cu diagrama urmatoare :
sp : D
ht : D
dd : R x x
cl : -
sp : R
ht : R
dd : D V Z
cl : -
sp : -
ht : -
dd : A 9 x x
cl : A (S)
si vest este schizat pe asul de trefla, dar amenintarea
repartizata de caro, tot cu supliment, se poate reduce cu
o carte ; schema este aceeasi (doua amenintari simple,
schema M N, schiza repetata)
sp : D
ht : D
dd : R x
cl : -
sp : R
ht : R
dd : D V
cl : -
sp : -
ht : -
dd : A 9 x x
cl : -
Vest a fost schizat la levata precedenta si schema
este aceeasi cu doua amenintari simple concentrate in
culoare insotite de schizanta si nu estee nevoie sa
consideram aceasta varianta drept o noua schema.
Sa vedem o dona care releva aceasta varianta :
sp : A Z 2
ht : A V 4
dd : D 7 6
cl : A V 8 5
sp : D V 8 7 sp : 4 3
ht : R D Z 2 ht : 9 8 7 6 3
dd : R V 3 2 dd : Z 9 8 5 4
cl : 9 cl : 6
sp : R 9 6 5
ht : 5
dd : A
cl : R D Z 7 4 3 2
Sud joaca 7 trefle contrate de vest care ataca riga de cupa.
Lipsesc doua levate si dispunem de trei culori cu
perdante. Deci numai o schiza repetata contra vest mai poate
imbunatati situatia.
Sa examinam mai intii cele doua amenintari simple :
valetul de cupa (impotriva damei) si dama de caro (impotriva
rigai).
Amenintarea de mai multe carti este in pica si
efectul ei s va face simtit in momentul in care sud va juca
ultima trefla, dupa ce si-a tras asul de caro.
Schema M N
! 1 ! 1 ! T ! S !
! ! ! 2 + x ! N !
De remarcat ca schema este inversata.
Sud joca asul de caro si toate treflele ; pe ultima
trefla vest este deja schizat, chiar inainte de a se trece
la mort pe asul de pica, pe care l-am considerat de fapt
schizanta (pentru a juca dupa schema).
sp : A Z 2
ht : V
dd : D
cl : -
sp : D V 8
ht : D
dd : R
cl : -
sp : R 9 6 5
ht : -
dd : -
cl : 2 (S)
Intr-adevar pe doiarul de trefla vest ramine fara
aparare, dar daca asul de pica nu era in nord nu ar fi fost
posibil sa se realizeze o amenintare simpla de majorare,
deci trebuie considerat asul din masa ca schizanta si
trebuie jucat dupa unica schema de schiza repetata cu cele
doua amenintari simple sustinute de schizanta, ceea ce
permite sa se ramina in mina buna.
Observatii
Aceasta dona vrea sa arate inutilitatea unei noi
scheme (sint deja destule) schema M N fiind valabila si
suficienta.
Amenintari de majorare
O amenintare de majorare este o carte mica adaugata
unei amenintari oarecare si care poate obliga un aparator sa
gardeze o carte in plus pe care nu ar cere-o in mod normal
tinerea sa.
Am vazut deja aceasta situatie in schemele din seria
I (schize pe atu sau prin tai) dar acest tip de amenintare
poate fi util la crearea altor amenintari pentru alte
scheme care nu sint neaparat schize pe atu.
Daca exemplul care urmeaza ar fi fost tratat in
prima parte a cartii corespunzator schemei A, solutia ar fi
constat in crearea la mort a unei amenintari 1f,
indispensabila, printr-o manevra simpla de tai de cupa,
sperind reziduul bine impartit (4-3 sau 5-2 cu lungimea in
vest) si linia de joc ar fi fost cea indicata de schema.
sp : A 5 4 2
ht : A 5 3 2
dd : 5 4 3
cl : Z 9
sp : R V 7 6 sp : Z 9 8 3
ht : D 9 7 4 ht : V Z 8
dd : V 9 8 dd : D Z 7 6
cl : 7 2 cl : 8 3
sp : D
ht : R 6
dd : A R 2
cl : A R D V 6 5 4
Sud joaca 7 trefle,vest atacind atu.
Dupa atacul neutru de atu, amenintarile de pica,
cupa si caro au ramas intacte si daca in caro nu se poate
crea o amenintare de majorare,nu acelasi lucru se poate
spune despre cupa sau pica. La pica amenintarea pura este
de doua carti (as si mic, 2d) dar a treia carte poate
constitui amenintare x adaugata care forteaza flancul
sa pastreze trei carti pentru a opri majorarea si mai ales
poate opri transferul de amenintare, prin tai. La cupa
deasemenea amenintarea pur este de trei carti, dar a patra
carte poate sa oblige unul din adversari - si numai unul -
sa pastreze patru carti pentru a opri majorarea.
Evident ca solutia este simpla cu cartile pe masa
(schema A) dar sa vedem daca declarantul mai poate face
acest slam cind cupele sint in est.
sp : A 5 4 2
ht : A 5 4 2
dd : 5 4 3
cl : Z 9
sp : R V 7 6 sp : Z 9 8 3
ht : D 9 7 ht : V Z 8 4
dd : V 9 8 6 dd : D Z 7
cl : 7 2 cl : 8 3
sp : D
ht : R 6
dd : A R 2
cl : A R D V 6 5 4
Trebuie sa precizam ca marele slam nu se face decit
daca est se inseala asupra defosei sale, dar sud il poatee
pune in dilema, pentru ca trebuie sa pastreze in acelasi
timp patru cupe, trei pici si trei carouri.
Acest numar de 10 este obtinut cu ajutorul
amenintarii de majorare din cupa (cea mai importanta), cea
de majorare din pica si cea nedeterminata in caro.
Plecind de la aceasta ipoteza, declarantul trebuie
sa faca o manevra preparatorie, jucind patru carti fara a
se atinge de amenintari, pentru a ajunge la un total de 14
care ar fi conditia pentru o schiza simpla contra unui
adversar, pee care insa n-ar putea sa o execute decit
tragind atuuri atita timp cit are defose din masa, fara sa
compromita pozitia.
In cazul acesta punctul de ruptura, cind ramine
fara defose, este a cincea levata, pentru ca sud poate
suporta trei defose (pe linga cele doua atuuri) si anume
doua carouri si o pica pastrind nealterate cele doua
amenintari (trei carti in pica,patru carti de cupa si o
carte de transfer in caro pentru amenintarea din mina ) dar
est trebuie sa faca defosa cruciala inca de la a patra
defosa (4 + 10 = 14). Situatia este :
sp : A 5 4 2
ht : A 5 3 2
dd : 5 4
cl : -
sp : R V 7 sp : Z 9 8
ht : D 9 7 ht : V Z 8 4
dd : V 9 8 6 dd : D Z 7
cl : - cl : -
sp : D
ht : R 6
dd : A R 2
cl : V 6 5 4
Cind sud joaca valetul de trefla, vest defoseaza
fara dificultate un caro si mortul o pica (mai bine decit
caro, pentru a-l incita pe est sa fac la fel) si est
trebuie si el sa defoseze caro,pentru ca daca defoseaza
pica, contractul se realizeaza cf. schemei C :
! 1f ! 1df ! T ! S !
! ! ! 3d !T pt S !
Amenintarea 1df este cea de cupa contra est si 1f
poate fi creata jucind pica, apoi taind pica pentru
urmatorul final :
sp : 5
ht : A 5
dd : 5
cl : -
sp : V sp : -
ht : - ht : V Z
dd : V 9 8 dd : D Z
cl : - cl : -
sp : -
ht : 6
dd : A R 2
cl : -
Cind sud joaca sasele de cupa (cartea de transfer
pentru schizanta din masa) vest trebuiee sa plateasca
peentru defosa gresita a partenerului de la levata a patra.
Daca revedem limita rupturii cu mortul pentru defose
pe atu, se observa ca nord suporta chiar si a cincea defosa
pe atu, cu conditia ca declarantul sa se fi hotarit de la
levata anterioara cine detine patru cupe in flanc. In acest
caz este chiar indicat pentru sud sa mai traga un tur de atu
pentru ca daca est a defosat corect caro la turul patru,
eroarea mai poate fi inca savirsita la turul cinci : o
defosa de pica il aduce pe declarant in pozitia schemei C.
Se intelege de la sine ca daca sud are elemente
pentru a realiza, fie la a patra levata fie la a cincea,
care este adversarul ce detine cupa, si daca acesta este
vest, schema ce convine este schema A :
! 1f ! 2d ! T ! N / S !
! ! T ! 3d ! S / N !
si jocul corect (tot dupa levatele de sondaj) consista in a
juca riga de cupa, as de cupa si cupa taiata : la fel de
important este supravegherea defoselor vestului, mai ales
pe cartea pre-schizanta, dupa cum o cere schem A.
O executie mai rafinata (avind in vedere schema A si
faptul ca discutam despre amenintari de majorare) este :
sp : A 5 4
ht : A 5 3 2
dd : 5 4 3
cl : -
sp : R V 7 sp : Z 9 8
ht : D 9 7 4 ht : V Z 8
dd : V 9 8 dd : D Z 7 6
cl : - cl : -
sp : D
ht : R 6
dd : A R 2
cl : V 6 5 4 (atu)
Cind sud joaca valetul de trefla, vest este deja in
dificultate pentru ca daca defoseaza pica (devine evident si
ca detine patru cupe) sud poate continua printr-un alt tur
de atu si daca vest defoseaza inca o pica, sud poate juca
pica si pica taiata construind amenintarea 1df contra est si
urmind schema C. Sau continua cu trei tururi de cupa taind
al treilea, pentru schema A fara sa mai fie nevoie sa
supravegheze defosele vestului, care nu mai detine pica.
Observatii
In acest exemplu daca luam in considerare numai
rezidu-ul de cupa contractul este in 50 %, pentru ca
trebuie ca lungimea de cupa sa fie in pozitie favorabila,
adica in vest. Sud a putut sa-si creasca sansele punind
apararea in fata unei amenintari de schiza simpla impotriva
adversarului prins deja de tinerea amenintarii de majorare
principale (cupa) si, bineinteles, a altor doua amenintari
una dintre ele (pica) nefiind chiar o amenintare de majorare
il obliga totusi sa pastreze trei carti pentru a nu fi
exclus de la garda culorii. Acesta este unul din aspectele
pozitive ale amenintarii de majorare.
sp : 6 4 2
ht : A 7 3
dd : A 9 6 4 2
cl : 7 3
sp : A
ht : R V 6
dd : R 5
cl : A R D V Z 9 2
Sud joaca 7 trefle si primeste atacul de 737u2012h riga de pica.
O manevra convenabila ar fi ca dupa extragerea
atuurilor adversarilor sa se joace de trei ori caro, al
treilea tur fiind taiat. Contractul se face daca reziduulde
caro este 3-3 (36 %). Daca sta altfel, se incearca impasul
de cupa (50 %).Probabilitatea totala este deci de 36 + 64/2
Majorarea unui caro daca rezidu-ul sta 4-2 nu
serveste la nimic din cauza lipsei de veniri la mort.
Daca se adopta solutia schizei,probabilitatea
creste la aproximativ 80 %.
Sa consideram mai intii ca exista solutia unei
schize duble pentru ca exista trei culori cu perdante (pica
este intr-adevar o amenintare 1d nu se stie impotriva cui)
si ca mai ramine si solutia impasului de cupa, dar cu o
siguranta ca si totala.
Numaratoarea o confirma :
7 levate de trefla
2 levate de pica (as si o amenintare)
3 levate de cupa (as, riga si o amenintare)
3 levate de caro (amenintare de trei carti)
fac 15 levate deci situatie de schiza dubla.
Daca dorim sa vedem cum amenintarea nedeterminata de
pica se transforma intr-una determinata trebuie sa ne
folosim de amenintarea de majorare din caro.
Amenintarea pura de caro este de trei carti, cea de
a patra fiind o amenintare de majorare ce obliga flancul sa
gardeze patru carti in culoare ; cel de al cincilea caro nu
are importanta,el ne arata numai ca un singur adversar
poate garda caro-ul deoarece rezidu-ul este de 6 carti.
Acesta este si motivul pentru care trebuie
abandonata manevra initiala si optat pentru schiza.
Daca vest detine lungimea de caro contractul
reuseste folosindu-ne de schema D :
! 1f ! 1df ! 2dr !
! S ! ! 3dr !
indiferent daca vest detine sau nu dama de cupa.
Sa examinam cele doua posibilitati :
Vest detine patru carouri si dama de cupa si sud
care va juca la fel in ambele cazuri, a creat urmatoarea
pozitie la levata a cincea :
sp : 6 4
ht : A 7
dd : A 9 6 4 2
cl : -
sp : D V sp : 9 8 7
ht : D 5 2 ht : Z 9 8 4
dd : D Z 8 7 dd : V 3
cl : - cl : -
sp : -
ht : R V 6
dd : R 5
cl : V Z 9 2
Cind se va juca valetul de atu (lalevata a cincea )
vest nu mai are defosa. Defosa unui caro fiind exclusa la
fel ca si cea de pica (transfer de amenintare de la vest la
est dupa un tai) nu-i mai ramine decit sa defoseze cupa.
In acest moment sud, care a localizat caroul la
vest, joaca riga de caro, as, taie un caro pentru a testa
distributia culorii si joaca atu pina la urmatoarea
situatie:
sp : 6
ht : A 7
dd : 9
cl : -
sp : D sp : 9
ht : D 5 ht : Z 9 8
dd : D dd : -
cl : - cl : -
sp : -
ht : R V 6
dd : -
cl : 9 (S)
Cind sud joaca schizanta, vest ramine fara aparare
chiar daca arunca dama de pica si spera ca sud va da impasul
de cupa.
Dar sud nu va face asta deoarece are la dispozitie
schema D, ca si cind n-ar detine valetul de cupa ci o
carte mica. Est trebuie sa defoseze cupa, altfel
majoreaza sesarul de pica din mort, si ramin prea putine
cupe in ambele flancuri.
Se poate observa in acelasi final de patru carti ca
situatia este identica daca dama de cupa este la est :
sp : 6
ht : A 7
dd : 9
cl : -
sp : D sp : 9
ht : 8 5 ht : D Z 9
dd : D dd : -
cl : - cl : -
sp : -
ht : R V 6
dd : -
cl : 9 (S)
pentru ca daca vest defoseaza cupa (si nu poate defosa
altceva) situatia culorilor este atit de clara inca nu mai
putem spune ca probailitatea impasului este de numai 50 %.
Iata deci doua probabilitati favorabile daca
lungimea de caro se gaseste in vest. Sa vedem ce se
intimpla daca est detine lungimea de caro, cu sau fara dama
de cupa.
Sud joaca la fel pina la a cincea levata si ajunge
sa cunoasca pe aparatorul cu caro.
sp : 6 4
ht : A 7
dd : A 9 6 4 2
cl : -
sp : D V Z sp : 9 8
ht : 8 5 4 2 ht : D Z 9
dd : D Z dd : V 8 7 3
cl : - cl : -
sp : -
ht : R V 6
dd : R 5
cl : V Z 9 2
Cind joaca valetul de atu, vest arunca cupa,
mortul caro si est optarul de pica !
Dupa aceasta defosa, sud poate continua in doua
moduri : cel mai simplu este sa joace ca adineauri riga, as
si mic de caro taiat, ajungind la :
sp : 6
ht : A 7
dd : 9
cl : -
sp : D sp : -
ht : 8 5 4 ht : D Z 9
dd : - dd : V
cl : - cl : -
sp : -
ht : R V 6
dd : -
cl : 9 (S)
Pe schizanta vest arunca cupa, nord pica si est
obligatoriu cupa si schema corespunde din nou schemei D.
Al doilea mod : dupa as, riga de caro se taie o pica
transferind garda de pica in mina vestului. Garda de caro
fiind localizata in est schema D este valabila indiferent
care este distributia cupelor in miinile adverse.
Acest mod de joc permite apropierea tuturor sanselor
daca est, cu patru carouri si fara dama de cupa, se insela
la defosa la a cincea levata.
sp : 6 4
ht : A 7
dd : A 9 6 4 2
cl : -
sp : D V Z sp : 9 8
ht : D 5 4 2 ht : Z 9 8
dd : D Z dd : V 8 7 5
cl : - cl : -
sp : -
ht : R V 6
dd : R 5
cl : V Z 9 2
Pe valetul de trefla vest defoseaza cupa fara
probleme, mortul defoseaza caro si daca est se inseala si
defoaseza pica in loc de cupa, sud cistiga taind o pica in
loc de o caro (schema D de schiza dubla).
Asa ca pina si aceasta pozitie defavorabila, pe
linga celelalte patru favorabile,poate aveea un reezultat
fericit, datorita amenintarilor de majorare care obliga
ambii adversari sa pastreze cite doua carti in culoare.
A patra favorabila fiind evident partajul 3-3 la
caro.
Observatii
E simplu : trebuie ca schiza (mai ales cea dubla) sa
fie preferata unei manevre de majorare sau de impas, cu
conditia ca sa se analizeze corect utilitatea amenintarilor
de majorare pentru a alege cea mai buna schema de schiza.
sp : R 5 4 2
ht : A 6 4 3
dd : A 6 2
cl : A 2
sp : D V Z 9 sp : 8 7 6
ht : D 9 8 5 ht : V Z 2
dd : D Z 8 dd : R V 9 7
cl : 4 3 cl : 9 8 7
sp : A 3
ht : R 7
dd : 5 4 3
cl : R D V Z 6 5
Sud joaca 6 trefle si primeste atacul de 737u2012h dama de pica.
Rectificind numaratoarea imediat, sud se gaseste imediat in
pozitie de schiza in mod natural. Lasa sa treaca atacul si
vest continua cu valetul de pica.
Exista trei culori cu perdante si se pot numara :
4 levate de pica (una a apararii, as, riga si o
amenintare contra vest 1f)
3 levate de cupa (dintre care o amenintare)
2 levate de caro (as si o amenintare)
6 levate de trefla
in total 15 levate, situatie de schiza dubla. Schema
corespunzatoare este schema B :
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
dar trebuie creeata amenintarea 1f in mina pentru ca ea sa
fie valabila si singura culoare disponibila eeste caroul.
Este necesar sa se excluda vestul de la tinerea culorii
si asta este posibil, datorita prezentei celor patru cupe
care contin o amenintare de majorare ce il pot obliga pe
vest sa degardeze caroul pentru a tine cupa.
Trebuie calculat momentul cind se va face aceasta
defosa, ceea ce e usor de facut.
S-a jucat deja de doua ori pica si vest (presupunind
ca are patru cupe, conditie obligatorie pentru reusita
planului de joc) trebuie sa pastreze doua pici,patru cupe
si doua carouri deci zece carti si va fi obligat sa renunte
la garda caroului la a patra levata de atu.
Vest defoseaza caro la a sasea levata si sud,
jucind asul de caro isi creeaza amenintarea 1f necesara cf.
schemei. Din masa sud trebuie neaparat sa traga riga de
pica (nu este vorba de Coup de Vienne) si lasa amenintarea
1f din masa in stare pura, ajungind la urmatoarea situatie:
sp : 5 (1f)
ht : A 6
dd : -
cl : -
sp : Z sp : -
ht : C 9 ht : V Z
dd : - dd : R
cl : - cl : -
sp : -
ht : 7 (T)
dd : 5 (1f)
cl : 5 (S)
Observatii
Acesta este un alt exemplu in care amenintarea de
majorare si-a indeplinit rolul de creatoare a unei
amenintari simple necesare schemei fixate.
Trebuie notata si diferenta dintre o amenintare de
trei carti si una de majorare in cupa. In primul caz ambii
adversari pot garda culoarea pe cind in al doilea numai unul
singur.
Nu exista solutie daca cele patru cupe sint in est.
O alta remarca : amenintarea de majorare a
redevenit amenintare de trei carti dupa ce si-a indeplinit
rolul si a aparut defosa de caro.
sp : A D 3
ht : 5 4 2
dd : R 6 3
cl : V 4 3 2
sp : V 9 6 5 2 sp : R Z 8 7
ht : R D 6 3 ht : Z 9 7
dd : D Z 2 dd : V 9 7 5 4
cl : 5 cl : 9
sp : 4
ht : A V 8
dd : A 8
cl : A R D Z 8 7 6
Sud joaca 6 trefle si primeste atacul de 737u2012h riga de cupa.
Trebuie sa preia sau sa lase sa treaca (coup de
Bath) ?
Sa lasam la o parte aceasta faimoasa lovitura si sa
observam mai intii ca prima amenintare pe care o detinem
este 1df si ca nu este posibil sa mai creem in mina o
amenintare 1f contra est pentru a putea aplica schema D.
Este posibil sa mai avem o amenintare simpla in masa
1df (impotriva rigai de pica din est) si nu exista schema cu
ambele amenintari simple in pozitie defavorabila.
Trebuie deci incercat impasul la riga de pica ?
Asta ar insemna sa minimalizam bogatia de amenintari de
majorare in cele doua culori.
In cupa exista doua carti care (dupa ce s-a tras
asul) pot reprezenta doua amenintari de majorare (1df+1f),
situatie obisnuita pentru schiza dubla pe atu (valetul
contra vest si optarul contra est, acesta detinind nouarul
si decarul)
La pica dispunem deasemenea de doua amenintari de
majorare, dama si un x contra est (1df+x) situatie
obisnuita de schiza simpla pe atu.
In caro o amenintare 3dr valabila datorita
circulatiei dintre cele doua miini.
Sa incercam sa numaram tot :
7 levate de trefla
3 levate de pica (as, 1f si x de majorare)
3 levate de cupa (as, 1df si 1f)
3 levate de caro (as, riga si 3dr)
fac in total 16 levate, un total care incita la luarea
primei levate si, cind am ajuns la a sasea levata - cind
adversarii trebuie sa gardeze doua cupe, trei pici si trei
carouri (ceea ce este imposibil) - sa vedem ce se intimpla
pentru ca ambii adversari sint in dificultate si defosele
pot fi decisive in continuare.
sp : A D 3
ht : 5 4
dd : R 6 3
cl : -
sp : V 9 6 sp : R Z 8
ht : D 7 ht : Z 9
dd : D Z 2 dd : V 9 7
cl : - cl : -
sp : 4
ht : V 8
dd : A 8
cl : Z 7 6 (atu)
Sud joaca zece de atu ( a sasea levata ) si vest va
defosa probabil pica, mortul cupa si est (caruia ii este
interzisa deosa de pica din cauza amenintarii de majorare)
va defosa caro (defosa de cupa ar permite sudului sa
gaseasca levata lipsa jucind valetul de cupa).
In acest moment contractul este cistigat orice ar
face apararea.
Sud continua atu, vest continua sa defoseze pica si
est caro. Acum este momentul sa se joace pica la as si pica
taiata. Situatia este :
sp : D
ht : -
dd : R 6 3
cl : -
sp : - sp : R
ht : D ht : Z 9
dd : D Z 2 dd : V
cl : - cl : -
sp : -
ht : V 8
dd : A 8
cl : -
si sud care este sigur ca vest detine dama de cupa, deja
degardata , joaca 8 de cupa, isi mareste valetul si
realizeaza ultimele trei levate.
Observatii
O intrebare vine spontan : daca riga de pica este in
vest, de ce sa spunem ca nu trebuie dat impasul ?
La levata a sasea sud se poate lamuri deja cum sta
cartea si poate face chiar marele slam daca vest,
neposedind riga de pica se inseala si defoseaza pica.
Oricum sase trefle sint pe masa.
sp : A D 8
ht : A 5 2
dd : D 6 4
cl : A Z 9 2
sp : 5 2
ht : R 7 3
dd : A R V 5
cl : R D V 4
Sud joaca sase fara atu si primeste atacul de valet de pica.
Se dispune de 11 levate si dispunem de doua culori
cu perdante.
O schiza simpla contra est (care detine cert riga de
pica, dupa atac) dar mai trebuie sa detina minim cinci
carti de cupa, pentru a ramine singurul ce o poate garda.
Rectificarea numaratorii se poate face usor, lasind
sa treaca atacul si punind asul la al doilea tur in culoare,
dar probabilitatea de a gasi cinci sau mai multe carti de
cupa in est este mica.
Oare n-ar fi mai bine sa se ia in considerare schiza
dubla cu trei amenintari in doua culori ca in schemele de
schiza pe atu din seria I ?
Cele trei amenintari :
dama de pica contra est (1df)
optul de pica contra vest (1f) (dupa atac
probabilitatea de a gasi zece, noua de pica in vest este
mult mai mare decit cinci cupe in est)
3dr in cupa
Daca se adopta aceasta solutie, trebuie preluat imediat atacul, pentru a lasa intacte amenintarile simple din pica.
Numaratoarea nu ajunge decit la 14, dar cu rectificarea numaratorii facuta la momentul potrivit, se va ridica la 15 si vom fi in situatie de schiza dubla.
Levata :
Sud trage patru carouri si patru trefle pentru a
ajunge la :
sp : D 6
ht : A 5
dd : -
cl : 2
sp : Z 9 sp : R 6
ht : V Z 6 ht : D 9 8
dd : - dd : -
cl : - cl : -
sp : 5 (T)
ht : R 7 3
dd : -
cl : V (S)
Cind joaca valetul de trefla defosele adversarilor ii dicteaza continuarea : fie cinciarul de pica in optar daca vest a defosat nouarul fie cupa daca ambii adversari au aruncat cupa.
Observatii
Chiar si in acest exemplu de schiza dubla importante sint cele doua amenintari simple, cea 3dr putind fi gardata de oricare dintre adversari.
Est, care stie tot, se poate apara daca detine :
sp : R 7 6 ht : D 9 8 4 dd : 9 8 7 3 2 cl : 8
pentru ca in momentul in care sud se apuca de trefle, est
arunca pe a doua trefla dama de cupa, cerind adversarului
sa gardeze culoarea, apoi continua sa defoseze cupa si cind
sud ii va da mina pe pica, ii va mai ramine un caro de
facut.
sp : D 8 5
ht : R 3
dd : A 9 6 4 3
cl : 7 5 2
sp : A 2
ht : A 7 6 4
dd : R 5
cl : A R D V Z
Sud joaca 6 trefle si primeste atacul de 737u2012h valet de pica.
A presupune ca vest a atacat de sub riga si a pune dama este putin rezonabil pentru ca se compromite o solutie mai putin aleatoare.
Sud pune cinci din masa si ia in as, fara a face rectificarea numaratorii, pentru ca nu poate exista schiza simpla impotriva estului caro-pica si, fiind in masa cele doua amenintari, acesta va fi fortat sa defoseze inaintea estului si schiza nu va functiona.
Nu se poate considera cupa ca o amenintare de trei carti ci numai de o carte pentru ca este absolut necesar un tai (si nu se pot face doua datorita slabiciunii de atu a mortului). Si totusi solutia slam-ului se gaseste chiar in aceasta culoare de 6 carti (4-2) cu conditia ca vest sa detina lungimea reziduului de patru carti. Am putea crea atunci impotriva lui o amenintare 1df in mina.
Sud, care a luat atacul in as, testeaza partajul carourilor inainte de a taia cupa si cind vest nu mai raspunde la al treilea tur, isi continua planul.
La al treilea tur de cupa, cade dama din est si
pozitia este :
sp : D 8
ht : -
dd : 9 6
cl : 7 5
sp : Z 9 sp : R 7 6
ht : V ht : -
dd : - dd : V
cl : 9 4 3 cl : 8 6
sp : 2
ht : 7
dd : -
cl : A R D V (atu)
Septarul de cupa constituie probabil o amenintare 1df contra vest. Dupa aceste manevre sud se regaseste cu trei amenintari simple, dar toate trei in pozitie defavorabila.
Nu exista situatie de schiza cu trei amenintari astfel orientate, dar mai exista o resursa : amenintarea de majorare.
Singura culoare disponibila este pica : dama contra est si optarul contra vest : iata in fine o amenintare simpla in pozitie favorabila (1df+1f), concentrata intr-o singura culoarea cu cea 1df.
Manevrele nu s-au terminat inca :
Trebuie revenit in mina pe tai de caro, pentru a elimina ultimul caro din mina estului sperind reziduul de atu 3-2 iar vest care trebuie sa gardeze doua pici si o cupa n-are de ales decit subtaiul...
Sud elimina atuurile adverse si ramine cu trei carti in pozitia :
sp : D 8 (1df+1f)
ht : -
dd : 9 (N)
cl : -
sp : Z 9 sp : R 7 6
ht : V ht : -
dd : - dd : -
cl : - cl : -
sp : 2 (T)
ht : 7 (1df)
dd : -
cl : A (S)
Joaca acum schizanta si vest trebuie sa defoseze o pica. Lovitura este incheiata pentru ca este suficient sa se joace doiarul de pica pentru a realiza o levata in aceasta culoare (chiar daca din mort s-a defosat nouarul de caro mare ).
Observatii
Schema finala este foarte asemanatoare cu schema de schiza simpla M care arata asa :
! ! 2f ! N !
! 1df ! T ! S !
Diferenta este in amenintarea 2f inlocuita de 1df+1f
! !1df+1f ! N !
! 1df ! T ! S !
Chiar si cartea de transfer T este in acelasi loc,
si asta este foarte important.
Rectificarea numaratorii operata in final permite :
1. Testarea partajului carourilor, cistigind prin
joc normal daca acesta este 3-3
2. Luarea in considerare a amenintarii de majorare
din pica care impreuna cu cea 1df a permis cistigarea
contractului.
Necesitatea eliminarii caroului este evidenta : est nu trebuie sa mai posede carte de iesire in momentul executiei rectificarii numaratorii : si, de fapt, in final vest este cel schizat si nu est.
Complement la partea a treia
Dona urmatoare mi-a fost propusa spre analiza de doi amici care, in cursul unui turneu de perechi, s-au trezit intr-o pozitie incomoda in cursul licitatiei :
N-S vulnerabil ; S donneur
S V N E
1sp * 2dd -
3sp - 4sp -
5cl - 5dd -
5ht - 6sp 7ht
Cartea sudului :
sp : A D Z 9 7 6 4 ht : A V dd : R 8 cl : A V
Sud n-a gasit altceva mai bun decit contra si E-V au cazut
de cinci ori (o afacere foarte buna !).
Intrebarea era : sud putea spune 7 pici sau 7 fara
atu in deplina siguranta ?
Raspunsul este afirmativ.
Iata elementele care ii stateau la dispozitie
sudului :
Vest a contrat deschiderea asa ca mina sa trebuia sa
fie :
sp : x ht : R D x x dd : D V x x cl : R D x x
Cu treisprezece puncte se poate da contra.
Dar licitatia cheie a fost 2 dd din nord, urmat de
cue-bidul de caro 5 dd. Sud avea elementele necesare pentru
o numaratoare in vederea unei schize simple in trei culori,
chiar inainte de a pune mortul pe masa si, natural,
inainte de a decide ultimul sau anunt.
Nord detinea o culoare minim in cinci la caro cu
asul. Fara acest as s-ar fi repliat in atuul agreat si nu
ar fi acceptat invitatia de slam.
Sud putea sa numere :
7 levate de pica (sigure dupa sustinere si saltul in
sase pici)
2 levate de cupa (as si o amenintare)
2 levate de trefla (as si o amenintare)
4 levate de caro (3 din amenintarea pura plus o
amenintare de majorare)
Deci 15 levate in total, situatie de schiza simpla in trei
culori. Schema ce putea fi aleasa inainte de a se termina
licitatia :
M N (schiza repetata)
! ! ! 2 + x ! N !
! 1 ! 1 ! T ! S !
Sud trebuia deci sa spuna 7 fara atu pentru a iesi din
incurcatura.
Dona in intregime :
sp : R V 8 3
ht : 5 3
dd : A 9 7 3 2
cl : Z 7
sp : - sp : 5 2
ht : R D 7 4 ht : Z 9 8 6 2
dd : D V Z 5 dd : 6 4
cl : R D 9 5 3 cl : 8 6 4 2
sp : A D Z 9 7 6 4
ht : A V
dd : R 8
cl : A V
Vest poate ataca orice, jocul este la fel de usor. Sud joaca toate cartile mari ajungind in pozitia :
sp : -
ht : -
dd : A 9 7 3
cl : -
a fost deja nu joaca
schizat (la
defosa pe
pre-schizanta
sp : 4 (S)
ht : V
dd : 8
cl : V
Observatii
E bine de observat ca acest tip de schiza poate reusi atunci cind un adversar a aratat un anumit numar de puncte fie prin deschidere fie prin contra de apel.
Foarte interesant a fost faptul ca numaratoarea a fost posibila inca inainte de ultimul anunt, pe care il poate determina.
Se poate intimpla uneori in urma unei neintelegeri de licitatie sa ajungeti sa jucati un slam fara as, riga intr-o culoare. Chiar cu un atac favorabil nu se poate face rectificarea numaratorii din motive lesne de inteles.
S-ar putea totusi sa existe o solutie : o culoare cu o amenintare de majorare si folosind o numaratoare pe care am putea sa o denumim intermediara, foarte simpla de altfel, se poate rezolva favorabil problema.
Sa vedem mai intii in ce consta aceasta numaratoare intermediara. N-S au declarat 6 pici fara as si riga de caro :
sp : V 2
ht : A 5 4 3
dd : V Z 4
cl : A 7 5 4
sp : A R D Z 7 4
ht : R 6
dd : D 3
cl : R D 6
Se primeste atacul de valet de trefla.
Slamul poate reusi daca vest detine patru trefle
(ceea ce este probabil dupa atac) si deasemeni si patru
cupe.
Amenintarea de trefla este o amenintare normala de
patru carti 4f si cea de cupa la fel daca vom considera cea
de a patra carte ca o amenintare de majorare (ca amenintare
pura este cea de trei carti).
In aceasta situatie sud trebuie sa faca o
numaratoare intermediara.
Vest dupa atac trebuie sa pastreze : trei carti de
trefla, patru carti de cupa si un caro, deci un total de
opt carti.
Sud trebuie sa numere numai mina sa si sa vada daca
poate ajunge la un total de sase carti, pastrind un atu
pentru majorarea cupei.
Acest lucru este posibil si cind se joaca penultimul
atu situatia este :
sp : -
ht : A 5 4 3
dd : V
cl : A 7 5
sp : - sp : -
ht : D 8 7 2 ht : V Z 9
dd : R dd : A 7 5 3
cl : Z 9 8 cl : 3
sp : 7 4 (atu)
ht : R 6
dd : D 3
cl : R 6
Pe penultimul atu vest este schizat, nord reglind defosa dupa cea a vestului. Daca defoseaza cupa (ceea ce pare cel mai putin rau) mortul defoseaza caro sau trefla, apoi sud mareste o cupa prin tai si nu cedeaza decit ultima levata. Din nou amenintarea de majorare a furnizat solutia.
Observatii
Aceasta numaratoare intermediara a mai aparut
anterior si ea este de obicei determinata de existenta uunei
amenintari de majorare. Cu ajutorul ei se poate alege
schema potrivita de schiza sau, in cazuri extreme ca cel de
mai sus, se poate ignora orice schema.
De notat ca aceasta numaratoare ajunge doar la 14 ca
la schiza simpla si ca nu ne intereseaza daca numarul de
culori este doua sau trei.
sp : 6 5
ht : R 7 6 2
dd : D 7 5 4
cl : A 4 2
sp : A Z 7
ht : A 8 4
dd : A 3
cl : D V Z 6 5
Sud joaca 3 fara atu si vest ataca riga de pica.
Este normal ca sa se faca un plan de joc in functie
de carti si de atac. In cazul nostru totul pare destul de
simplu : nu se preia decit la turul trei pica, pentru a taia comunicatiile, si se da impasul la riga de trefla care , in caz de reusita, asigura contractul.
Totusi ar trebui sa ne gindim si la urmarile unui
esec al impasului.
Se mai poate cistiga dina si daca reuseste expasul de caro, dar daca vest detine riga, vom intra de trei ori. Este util sa ne obisnuim sa facem rapid numaratoarea in vederea schizei, deoarece stim ca aceasta posibilitate exista in numeroase done. Sa incercam sa numaram tot :
3 levate de pica (doua ale apararii)
3 levate la cupa (una de amenintare)
2 levate de caro (una de amenintare)
5 levate de amenintare (una a apararii, considerind
nereusita impasului)
fac 13 levate si nu exista schiza daca nu ajungem la 14. Sa cautam deci culoare ce ne poate aduce la 14. Caro, care este o amenintare pura de doua carti, poate deveni de trei carti daca o consideram pe a treia drept amenintare de majorare.
Exista bineinteles o conditie : amenintarea de cupa presupune ca reziduul de cupa sa stea 4-2, iar cel ce detine patru cupe ar putea fi obligat sa degardeze riga de caro.
Va fi posibila doar o schiza simpla in culorile rosii dar asta este deja mai mult decit un simplu expas.Contractul poate fi cistigat indiferent de pozitia rigai de caro si asta este foarte interesant.
Iata levata :
Sud lasa sa treaca de doua ori atacul si est nu mai raspunde la al treilea tur. Apoi joaca impasul de trefla care esueaza si primeste contraatacul de caro.
Daca riga este in est si sud lasa levata sa curga la
dama, noua levate sint pe masa. Daca este in vest, nu se
mai fac decit sase. Asa ca se pune asul si joaca la
distributia 4-2 a cupelor si riga de caro in mina cu patru
cupe. Cu ajutorul numaratorii intermediare sud stabileste
ca vest trebuie sa pastreze : trei pici, trei cupe si un
caro sau est trebuie sa tina trei cupe si riga in doi de
caro : amenintare de majorare la caro.
Sud, prin cartile mari care i-au ramas, poate
ajunge la a noua levata si poate decide in continuare
functie de defosele adversarilor.
Est poate fi schizat si obligat sa pastreze riga de
caro sec daca detine patru cupe. Pentru vest situatia
devine critica mai devreme (7+7=14) dar el defoseaza
linistit asa ca sud decide ca est va fi cel schizat.
Situatuia la cinci carti :
sp : -
ht : R 7 6
dd : D 7
cl : -
sp : 9 8 sp : -
ht : D Z ht : V 9 5
dd : 9 dd : R Z
cl : - cl : -
sp : -
ht : A 8 4
dd : 3
cl : 5 (S)
Sud joaca schizanta si defoseaza 6 de caro din masa.
Est defoseaza Z de caro si sud va juca acum mic de caro din
cele doua miini pentru a majora dama de caro si a realiza
noua levate.
Observatii
Contra-atacul de caro al estului la levata a cincea a fost zdrobitor, el stiind ca sud nu poate lasa sa treaca levata. In plus cele patru cupe il cam ingrijorau.
O dona interesanta pentru ca ne face sa cautam o amenintare suplimentara si pentru ca pune in evidenta numaratoarea intermediara, care ne permite sa eludam cautarea unei scheme si care este la fel de valabila ca si cealalta.
Oricum dona s-a jucat cf. schemei O, cu adaugarea unei amenintari de majorare celei simple.
! 1 + x ! 2r ! N / S !
! ! 3r ! S / N !
sp : A 9
ht : A R 8 6 3
dd : A 5 4 2
cl : 7 4
sp : R D V Z 5 4
ht : 7 2
dd : R Z 8
cl : A Z
Nimeni vulnerabil ; N donneur
Licitatia :
N E S V
1ht 2cl 2sp -
3ht - 3sp -
4sp - 5cl -
5dd - 6dd -
7sp - - -
Contract un pic optimist, cum se spune, dar cu o
schiza, cine stie... se gindeste nord.
Vest ataca 3 de trefla si est pune valetul. Nu exista decit 11 levate dar se vede ca partajul 3-3 al cupelor in flanc asigura doua levate iar cel 4-2 asigura o levata. Cu aceasta din urma ne gasim in schiza simpla asupra lui est.
Zecele de trefla si zecele de caro constituie amenintari simple in pozitie favorabila daca est detine, asa cum ne face sa credem licitatia, atit R D de trefla cit si D V de caro.
sp : A 9
ht : A R 8 6 3
dd : A 5 4 2
cl : 7 4
sp : 7 6 3 2 sp : 8
ht : V Z 9 5 ht : D 4
dd : 7 6 dd : D V 9 3
cl : 8 5 3 cl : R D V 9 6 2
sp : R D V Z 5 4
ht : 7 2
dd : R Z 8
cl : A Z
Sud ia cu asul valetul estului, joaca as, riga si cupa mica taiata, se intoarce la mort pe asul de atu si taie o noua cupa majorind o levata in culoare.
De acum declarantul nu mai are de facut altceva decit sa puna in aplicare planul initial, sperind ca supozitiile sint exacte. Joaca toate atuurile, se duce in masa pe asul de caro si cupa marita va schiza est pe caro-trefla.
Observatii
De observat imprudenta declaratiei finale a nordului contractul realizindu-se numai datorita prezentei celor doi decari minori in sud.
Cel de caro nu a jucat nici un rol pentru ca vest nu gardeaza culoarea, dar ar fi putut juca.
sp : A 7 6 3 2
ht : R 6 5
dd : 8 3 2
cl : Z 8
sp : 5
ht : A 4
dd : A D 9
cl : A R D V 7 4 2
Sud joaca 6 trefle si primeste atacul de 737u2012h atu.
Declarantul e ingrijorat deoarece se pare ca nu va reusi decit daca riga de caro este bine plasat sau daca est are est detine V Z x ceea ce permite un nou impas.
Multi jucatori adopta deci urmatoarea linie : caro din masa la nouarul din mina, daca est pune mic, si din nou caro din masa (datorita venirii pe riga de cupa ) la dama din mina... si cu asta gata.
Sa consideram totusi ca vest a zis 1 peste deschiderea de 1 cl din sud. Planul expus pare mai putin bun si trebuie sa negindim la altceva.
Ceea ce si face declarantul care va cistiga contractul si care, fara interventia vestului, probabil ca ar fi esuat.
Preia atacul in mina, joaca as de pica si pica taiata, atu catre masa si din nou pica taiata, aparind acum clar ca vest detine cinci carti de pica initial, apoi se joaca din nou atu.
sp : A 7 6 3 2
ht : R 6 5
dd : 8 3 2
cl : Z 8
sp : R V Z 9 4 sp : D 8
ht : D 7 2 ht : V Z 9 8 3
dd : R V 6 4 dd : Z 7 5
cl : 3 cl : 9 6 5
sp : 5
ht : A 4
dd : A d 9
cl : A R D V 7 4 2
Vest lasa grija cupelor asupra partenerului sau,
dar cind sud ajunge la :
sp : 7
ht : R 6 5
dd : 8
cl : -
sp : R V sp : -
ht : - ht : Z 9 8
dd : R V 6 dd : Z 7
cl : - cl : -
sp : -
ht : A 4
dd : A D 9
cl : -
si joaca as si riga de cupa, vest nu mai are defosa buna.
Observatii
In ultimele doua exemple nu mai apare amenintarea de
majorare. Scopul a fost de a arata ca nu trebuie folosit
mecanic acest procedeu. In bridge judecata a primat
intotdeauna asupra tehnicii.
sp : A R 4 2
ht : A 9
dd : Z 8 7 6 2
cl : Z 5
sp : V 9 sp : Z 8 7 5 3
ht : D 8 4 ht : V Z 6 5
dd : D 4 3 dd : V 9 5
cl : R D V 8 7 cl : 9
sp : D 6
ht : R 7 3 2
dd : A R
cl : A 6 4 3 2
Sud joaca 3fara atu si primeste atacul de 737u2012h riga de trefla.
Atacul este perfect normal, ca si continuarea cu
dama daca nord lasa sa treaca.
- Vest poate bate contractul ?
- Da, daca joaca pica, dar nu este usor pentru el
sa ghiceasca.
- Daca vest continua trefla, sud trebuie sa ia sau
sa lase din nou sa treaca ?
- Aici intram in domeniul schizei pure. Sud trebuie
sa faca numaratoarea :
5 levate de trefla (3 apararii, asul si o
amenintare).
4 levate de pica (amenintare de patru carti)
4 levate de cupa (una apararii si trei de
amenintare)
2 levate de caro (nici o levata de amenintare desi
ar exista una. Dar sud a gasit deja trei culori pentru
schiza, ceea ce este suficient.)
In total 15 levate, situatie de schiza dubla.
Prima amenintare simpla, 1df este cunoscuta ; sud
trebuie deci sa creeze in mina sa alta amenintare 1f contra
est (amenintari simple concentrate) si unica posibilitate
este cupa, daca est detine patru carti in culoare.
Am fi atunci in conditiile cerute de schema C :
! ! ! 3d ! N !
! 1f ! 1df ! T ! S !
Sud preia la levata a patra si joaca mic de cupa la
nouarul din masa (daca vest nu pune dama). Astfel s-a facut
rectificarea numaratorii.
Est preia dar 3 nt sint pe masa oricum ar juca in
continuare.
Observatii
Aceasta ne arata cit de dificila este apararea
impotriva schizei si, mai ales, cum se schimba jocul
declarantului daca se hotaraste sa joace la schiza.
Sud detinea o amenintare simpla, 1df, si ii mai
trebuia o amenintare 1f ; nu mai avea de ce sa se preocupe
de garda la pica.
Contractul ar fi putut sa esueaza daca vest detinea
ambele amenintari, pentru ca ele s-ar fi aflat atunci in
pozitie defavorabila si nu ar mai fi existat solutie, in
afara unei schize in trei culori.
Cind sud a jucat cupa, vest ar fi trebuit sa puna
dama. Asa cum stau cartile sud ar fi putut inca sa cistige
, dar sansele sa se insele erau mai mari.
sp : R 5 4 3 2
ht : A R 4 3
dd : A 6 4 2
cl : -
sp : A D
ht : D V Z 9
dd : R Z 3
cl : A R D 4
Sud joaca 7FA (7 par mai bune) si primeste atacul V.
Se detin 12 levate si sintem deci in mod natural in situatie de schiza.
Pe de alta parte sint trei culori cu perdante si este normal sa consideram dupa atac ca dispunem de o amenintare 1DF in masa.
Schema corespunzatoare acestei situatii este usor de detreminat (schema A) daca n-ar lipsi din masa o carte importanta (cea de transfer T) pentru comunicarea cu amenintarea 4d din trefla.
Amenintarea din caro este o amenintare 3dr dar cu supliment de impas si asta este interesant.
Am vazut ca exista trei scheme cu amenintare de impas si este bine sa ni le reamintim pentru a ne fixa asupra uneia din ele :
schema E :
! 1f ! 1d ! 2dr !
! ! ! dr !
! S ! ! 3 !
! ! ! imp !
schema G :
! 2f ! 1d ! T !
! T ! S ! 2imp !
schema H :
! 2f ! S ! T !
! N ! 1d ! 2imp !
Schema E nu corespunde caci nu se poate creea in masa o alta amenintare in afara de cea de pica, care trebuie sa fie de trei carti. La fel si cu schema G. In schimb in schema H ne convine sa detinem o amenintare simpla in mina, cea de trefla.
Schema odata identificata, jocul este simplu. Sud trage as si dama de pica, lasind in masa o amenintare de pica 2f, apoi joaca cele trei trefle mari pastrind o amenintare indeterminata 1d. Continua cu cele patru cupe, terminind in masa, in urmatoarea pozitie de cinci carti :
sp : R 5
ht : A
dd : A 6
cl : -
sp : Z 9 sp : -
ht : - ht : -
dd : D 9 7 dd : V 8 5
cl : - cl : V 9
sp : -
ht : 9
dd : R Z 3
cl : 4
Pe A, est nu este inca schizat (schiza actioneaza in doi timpi) dar vest care nu se poate degarda la pica trebuie sa degardeze caroul si cartea schizanta impotriva estului devine R.
O alta pozitie finala ar fi putut fi :
sp : R 5
ht : A
dd : A 6
cl : -
sp : Z 9 sp : -
ht : - ht : -
dd : D 9 dd : V 8 5
cl : 6 cl : V 9
sp : -
ht : 9
dd : R Z 3
cl : 4
Cind sud joaca cupa, daca vest degardeaza trefla, trebuie
sa defoseze caro si sud cistiga extragind dama seaca si dind
impasul la valet.
Observatii
Scopul ultimelor done este de al exersa pe cititor in alegerea corecta a schemei de schiza, de aceea nu comporta deci doua miini.
Urmatoarea dona va fi inteleasa mai bine in double dummy.
sp : A 9 4 3 2
ht : A 6 3
dd : 8 7 6
cl : 8 2
sp : R D V 7 5 sp : 8 6
ht : D 8 7 ht : V Z 9 5
dd : 9 5 4 3 dd : 2
cl : Z cl : V 9 7 6 4 3
sp : Z
ht : R 4 2
dd : A R D V Z
cl : A R D 5
Sud joaca 6 si primeste atac de R.
Pentru un jucator mediu solutia este simpla : se ia in as, se trag doua tururi de atu, apoi as,riga si mic de trefla in speranta ca va putea taia aceasta perdanta. In principiu aceasta linie de joc asigura 70 % : 62 % pentru partajul 4-3 al reziduului de trefla plus inca ceva pentru cazul in care lungimea de trefla sta in mina cu atuuri plus inca ceva pentru nouarul de atu in doi.
Dupa cum se vede aceasta cale este sortita esecului. Un campion isi poate imagina altceva.
In speranta ca atuurile nu stau 5-0, el va face rectificarea numaratorii jucind mic de pica cu defosa de cupa, preluat de vest. Acesta continua pica, taiata de est si suprataiata de sud. Sud dupa ce scoate atuurile, remarca prezenta a cinci pici si patru carouri in mina vestului si se felicita pentru linia de joc adoptata, nemaifiind loc si de trei trefle in acea mina.
Schema corespunzatoare situatiei este schema B (se presupune ca amenintarea de trefla din mina este in pozitie favorabila).
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
Sud joaca deci toate atuurile apoi cele trei trefle mari ajungind la :
sp : 9
ht : A 6 3
dd : -
cl : -
sp : D sp : -
ht : D 8 7 ht : V Z
dd : - dd : -
cl : - cl : V 9
sp : -
ht : R 4
dd : -
cl : D 5
Est deja a trebuit sa abandoneze garda de cupa iar pe dama de trefla si vest trebuie sa faca la fel asa ca sud va face trei levate de cupa.
Observatii
Obisnuinta de a te gindi la schiza inainte de a te decide pentru un joc de manevra, chiar de probabilitate buna, permite uneori succese spectaculoase.
Sa mai remarcam ca o continuare de cupa ar fi permis declarantului sa cistige chiar cu cinci atuuri intr-o mina in flanc.
Printre diversele scheme de schiza dubla, una este
automata (schema C) :
! ! ! 3d ! N !
! 1f ! 1df ! T ! S !
sp : -
ht : -
dd : A R x x (3d)
cl : -
sp : R
ht : R
dd : x (T)
cl : A (S)
Cind sud joaca schizanta ambii adversari sint schizati in
acelasi timp, cu singura conditie ca asii majori sa fie
impartiti.
Acest lucru nu functioneaza si pentru schema D :
! 1f ! 1df ! 2dr !
! S ! ! 3dr !
sp : R
ht : R
dd : A x (2dr)
cl : -
sp : -
ht : -
dd : R x x (3 dr)
cl : A (S)
Cind sud joaca schizanta, daca nu cunoaste exact care as
major este detinut de cine, se poate insela in defosa sa.
Deci nu este vorba de o schiza automata.
Sint si alte scheme - de ex. cele din seria I - care
necesita o supraveghere atenta a defoselor inca de la
inceputul jocului :
sp : A R 5
ht : 8 6 4
dd : A D 9 2
cl : R 7 6
sp : V 9 6 3 sp : D Z 8
ht : Z 5 3 ht : V 9 7 2
dd : V Z 7 4 dd : R 8 6 3
cl : 8 5 cl : 9 4
sp : 7 4 2
ht : A R D
dd : 5
cl : A D V Z 3 2
Sud joaca 7 si primeste atacul de 737u2012h V. Este vorba de o schema clasica de schiza ( prin tai) cu perdante in numai doua culori, dar una dintre ele continind doua amenintari simple concentrate (caro).
Numaratoarea :
3 levate de pica (amenintare de trei carti dedublata)
3 levate de cupa
3 levate de caro (as si doua amenintari )
6 levate de trefla
Un total de 15 levate, deci doua "in plus".
Refuzam deci impasul de caro si taiem de doua ori caro in scopul de a lasa ameninatrile in stare pura (1df+1f) si pentru a nu lasa defensivei decit patru din cele opt carti de caro pe care le detinea la inceput (cele patru stau 2-2 sau 3-1).
Acesta este motivul pentru care sud trebuie sa supravegheze defosele atit la caro cit si la pica (culare cu amenintare de trei carti dedublata) pentru a sti daca trebuie sa mareasca o pica sau un caro cu vestitul atu din final.
Situatia finala :
sp : A R
ht : -
dd : D 9
cl : -
sp : 7 4 2
ht : -
dd : -
cl : Z (atu)
Cind sud se va gasi in masa pe riga de pica, el trebuie sa decida daca va juca pica (pentru a mari a treia pica din mina ), nouarul de caro (daca riga a ramas sec) sau dama de caro (daca vest a pastrat zecele sec).Daca nu este atent schiza, desi existenta, va esua.
Observatii
In aceste exemple am preferat sa intram in amanunte de tehnica mai degraba decit sa rezolvam probleme de rara utilitate practica. De exemplu pastrarea amenintarii de caro in stare pura, dupa ce se trage asul si se taie un caro, usureaza urmarirea defoselor.
In dona anterioara este mai tehnic sa se joace atu inaintea cupelor, deoarece unul dintre flancuri poate fi tentat sa gardeze aceasta culoare.
Supravegherea defoselor este extrem de importanta si la fel de important este sa nu jucati ultimul atu inainte de punerea in scena a intregii pozitii.
Schiza simpla in trei culori (schiza repetata sau in
cascada) poate fi rezolvata in doua moduri :
schema L :
|
1F |
2F |
T |
N/S |
|
N |
T |
2DF |
S/N |
schema M N :
! ! ! 2 + x ! N !
! 1 ! 1 ! T ! S !
Prima nu este nici automata nici ambivalenta. Amenintarile au simboluri care determina pozitia garzilor. Cea de a doua actioneaza impotriva oricarui adversar aflat in posesia celor trei garzi.
Mai exista o schema de schiza tripla pe care nu am clasificat-o din cauza raritatii sale, dar care merita sa fie cunoscuta.
Este o schema de schiza dubla repetata. Deriva din schema I si deci utilizeaza taiul.
Nu trebuie sa uitam ca in schemele din seria I
ramine intotdeauna o culoare libera, doua culori fiind
suficiente pentru amenintari, si aceasta culoare poate prezenta la rindul ei doua amenintari concentrate necesare schizei repetate.
sp : A D 9 (1df+1f)
ht : A D 9 (1df+1f)
dd : A R x (A R + N)
cl : -
sp : x
ht : x
dd : x x x x
cl : A R D (atu)
In aceasta diagrama de noua carti, sud dispune de
sapte levate, dar are trei culori cu perdante si putem
numara :
3 levate de pica (as si doua amenintari simple
concentrate)
3 levate de cupa (as si doua ameninatri simple
concentrate)
3 levate de caro (amenintare dedublata de trei
carti)
3 levate de atu
Fac 12 levate in total, numar ce depaseste cu trei numarul
de levate care ramin in joc si care este valabil pentru
acest tip de schiza repetata.
sp : A D 9 2
ht : A D 9 2
dd : A R 6
cl : D 8
sp : V Z 7 6 sp : R 8 5 4
ht : V Z 7 6 ht : R 8 5 4
dd : D 9 7 dd : V Z 8
cl : 5 4 cl : 3 2
sp : 3
ht : 3
dd : 5 4 3 2
cl : A R V Z 9 7 6
Sud joaca 7 si primeste atacul de 737u2012h V.
Sint 11 levate si trei culori cu perdante. Numaratoarea intermediara arata ca la a sasea levata unul dintre adversari trebuie sa abandoneze o garda (primul timp al schizei) :
sp : D 9
ht : A D 9
dd : A R x
cl : -
sp : Z 7 sp : R 8
ht : V Z 7 ht : R 8 5
dd : D 9 7 dd : V Z 8
cl : - cl : -
sp : -
ht : 3
dd : 5 4 3 2
cl : Z 9 7 (atu)
Cind sud joaca atu aruncind din masa 6, unul dintre adversari trebuie sa arunce o carte decisiva.
Sa presupunem ca vest defoseaza 7. Sud joaca as de cupa, apoi dama si isi mareste o cupa care devine noua schizanta cu un final corespunzind schemei I.
Observatii
Un studiu atent asupra schemelor de schiza permite sa se observa daca se mai pot genera si altele.
Evident ca anomalia unei culori libere cu doua amenintari iese in evidenta. De aici pina la a imagina o noua schema de schiza dubla repetata nu e decit un pas.
Dar trebuie sa subliniem ca o astfel de pozitie nu va apare practic niciodata, asa ca scopul exercitiului este de a perfectiona tehnica cititorului.
sp : A Z 6 3
ht : A 7 6
dd : Z 4 3
cl : R 7 5
sp : R D V 8 7
ht : D 8 4 2
dd : V 9 6
cl : 9
Exercitiul acesta este destinat punerii in relief a dificultatii apararii impotriva schizei.
Vest ataca riga de pica contra unui contract de sase trefle si sud il lasa in mina. Est pune noua de pica.
Vest trebuie sa hotarasca continuarea.
Daca va continua pica si nouarul era sec, contractul este imediat batut. Dar daca acesta provine dintr-un doubleton, continuare a de pica =va supune apararea unei schize duble (schema A). Vest trebuie sa se gindeasca la mina sudului : sase trefle, riga de cupa si riga sau dama de caro si pentru a se apara impotriva acestei ipoteze el terbuie sa atace impotriva amenintarii de trei carti din mina ascunsa : chiar daca face cadou un impas.
Dar ce carte trebuie sa joace ?
Nu este nevoie sa consultati nici un tabel de conventii : datorita prezentei amenintarii 2f din pica in masa nu trebuie revenit altceva decit valetul de caro.In aceasta maniera se exclud deja doua scheme de schiza, A si L.
Dona completa :
sp : A Z 6 3
ht : A 7 6
dd : Z 4 3
cl : R 7 5
sp : R D V 8 7 sp : 9 4
ht : D 8 4 2 ht : V Z 9 3
dd : V 9 6 dd : D 7 5 2
cl : 9 cl : 8 6 4
sp : 5 2
ht : R 5
dd : A R 8
cl : A D V Z 3 2
Sud preia in as si inca mai are resurse de schiza. El dispune in masa de o amenintare pura 2f la pica, dar in realitate aceasta amenintare este de trei carti, ea continind si o amenintare de majorare si cu ajutorul ei se poate stabili o numaratoare intermediara care ne spune ca vest trebuie sa pastreze trei carti de pica, trei de cupa si doua de caro, ceea ce este imposibil la a sasea levata.
Situatia la opt carti :
sp : A Z 6
ht : A 7 6
dd : Z 4
cl : -
sp : D V 8 sp : 4
ht : D 8 4 ht : V Z 9 3
dd : 9 6 dd : D 7 5
cl : - cl : -
sp : 2
ht : R 5
dd : R 8
cl : Z 3 2
Cind sud joaca zece de atu vest (care nu poate defosa nicicum pica) arunca o cupa (sud mai joaca un atu pentru a confirma defosa) si se ajunge la pozitia din schema F de schiza dubla : dupa as de cupa si revenire in mina pe riga se creeaza o amenintare de cupa impotriva estului, 1df .
schema F :
! 2f ! 1df ! T !
! T ! S ! 2d !
Daca dimpotriva, vest defoseaza caro, schema B corespunde situatiei (tot dupa confirmarea defosei) : A si revenire in mina pe R :
schema B :
! 1f ! 2d ! !
! 1f ! T ! S !
Observatii
In aceasta dona cheia succesului a fost amenintarea de majorare din pica, care l-a obligat pe vest la a sasea levata sa se degardeze in cupa sau caro.
Daca se analizeaza posibilitatile complete de schiza, cu ajutorul ghidului mnemotehnic, se poate rezolva in timp util la masa de joc cea mai mare parte din pozitiile aparute.
In aceasta dona se retin schemele A-B-F-L.
Utilitatea numaratorii in scopul construirii unui
plan de joc este incontestabila.
sp : 7 2
ht : A D 7 6 4 2
dd : 3
cl : V Z 3 2
sp : A D V Z 9
ht :
dd : A 7
cl : A R 9 7 6
Sud joaca 6 trefle si primeste atacul de 737u2012h caro.
Inainte de a negindi la impas, ar trebui sa facem
numaratoarea in scopul unui joc de manevra :
6 levate de cupa (cu un tai si daca partajul nu este
mai rau de 4-2)
3 atuuri restante
2 levate de caro (cu un tai)
1 levata de pica
In total 12 levate.
Dupa asul de caro se joaca as de atu, riga de cupa si atu mic catre zecele din masa.
Daca est ia cu dama si joaca pica, nu dam impasul si facem dona daca partajul cupelor nu este mai rau 4-2.
Dimpotriva, in dona urmatoare :
sp : R 8 7
ht : A V 4
dd : Z 5 2
cl : A 8 6 3
sp : D V Z 6 3
ht : 2
dd : R 8 7
cl : R D V Z
sud joaca 4 dupa deschiderea vestului de cupa. Atacul este R.
Nu dispunem decit de noua levate, dar o putem obtine pe a zecea printr-o combinatie de schiza si plasare de mina in final.
Singurul mod de a numara este numaratoarea intermediara.
Vest trebuie sa pastreze doua cupe si doua carouri.
Sud, care lasa sa treaca atacul, ajunge la urmatoarea pozitie de patru carti, dupa ce a cedat si asul de atu :
sp : -
ht : A V
dd : Z
cl : A (S)
sp : - nu joaca
ht : D Z
dd : A D
cl : -
sp : -
ht : -
dd : R 8 7
cl : Z (T pt S)
Joaca zecele de trefla si functie de defosa vestului
va continua cupa sau caro, cedind numai o levata.
Observatii
Folosirea numaratorii intermediare este foarte utila mai ales in situatiile ce nu corespund unei scheme de schiza uzuala.
Contractul se putea cistiga si daca se prelua atacul dar numaratoarea era de neevitat.
sp : A R 5
ht : 8 2
dd : A R 6 5
cl : R 7 6 4
sp : 6 4
ht : A R 7 4
dd : 3 2
cl : A D 5 3 2
Sud joaca 7 trefle si primeste atacul de 737u2012h dama de pica.
Este usor de vazut ca acest contract este pe masa daca reziduul de atu este 2-2. Daca este insa 3-1 sansele de reusita sint minime avind in vedere slabiciunea atuului, cu exceptia tertetului major.
Sud incepe prin a trage doua tururi de atu, dar vest nu are decit unul si defoseaza o pica mica.
Avertizat, el renunta la jocul de manevra pentru a juca la o schiza ce va reusi daca vest detine lungimile in reziduurile rosii (patru carti). Asa ca dupa al treilea tur de atu joaca riga de pica si taie ultima pica in masa, ajungind la :
sp : -
ht : 8 2
dd : A R 6 5
cl : 7
sp : - sp : 9
ht : D Z 9 5 ht : V 6 3
dd : D Z 9 3 dd : V 8 7
cl : - cl : -
sp : -
ht : A R 7 4
dd : 4 2
cl : 5
cind vest trebuie sa abandoneze una din cartile mici din culorile rosii. Sud trebuie sa supravegheze cu atentie aceasta pentru a juca chiar acea culoare in continuare pentru a majora o levata in acea culoare.
Observatii
O schiza dubla se poate incerca dar pretinde ca amenintarile rosii care ramin dupa tai sa fie in pozitie favorabila, adica vest sa detina patru sau mai multe carouri si est patru sau mai multe cupe. Atunci situatia ar fi :
sp : A 5
ht : -
dd : 6
cl : -
sp : V Z sp : 9 8
ht : - ht : D
dd : D dd : -
cl : - cl : -
sp : 6
ht : 7
dd : -
cl : 5
Aceasta distributie pare mai putin probabila decit cea
precedenta.
Culorile de sase carti pot fi valabile deci in mai
multe situatii care justifica o schiza.
Atunci cind licitatia "lumineaza dona", se poate
declara marele slam cu certitudine.
Sud, donneur si vulnerabil detine :
sp : R D Z 8 7 6 4 ht : - dd : R 3 2 cl : A R V
Licitatia :
S V N E
1sp 2ht * -
3sp - 4sp -
4nt - 5sp -
Sud stiind despre cei trei asi de la partener din care cel de atu cel putin in doi si despre amenintare de cupa, poate face numaratoarea inainte de ultimul anunt :
7 levate de pica
2 levate de cupa (as si amenintare)
3 levate de caro (as, riga si amenintare)
3 levate de trefla (as, riga si o amenintare)
In total 15 levate, doua mai mult, situatie de schiza dubla corespunzind schemei A. Anuntul corect este 7 pici.
sp : A V
ht : A Z 9 7 4
dd : A 6 5
cl : 8 5 3
sp : - sp : 9 5 3 2
ht : R D V 8 6 5 ht : 3 2
dd : D V Z 4 dd : 9 8 7
cl : D 7 4 cl : Z 9 6 2
sp : R D Z 8 7 6 4
ht : -
dd : R 3 2
cl : A R V
Sud joaca 7 pici si vest ataca dama de caro.
Riga de caro face levata dar sud, care inca nu stie daca schema A (pregatitoare) il va conduce la schema B sau la schema C, trebuie sa joace pina la pre-schizanta ca sa stie exact, sau sa foloeasca imediat numaratoarea intermediara.
Vest trebuie sa pastreze sase carti (o cupa, doua carouri si trei trefle) adica atunci cind sud joaca antepenultimul atu (a opta levata, dupa ce s-a tras si asul de cupa) situatia este :
sp : -
ht : Z 9 7
dd : A 6
cl : 8
sp : - sp : -
ht : R ht : -
dd : V Z dd : 9 8 7
cl : D 7 4 cl : Z 9 6
sp : 6 4 (atu)
ht : -
dd : 3
cl : A R V
Pe sesarul de atu vest defoseaza caro.
Sud stie acum ce sa joace - schema C :
! 1f ! 1df ! T ! S !
! ! ! 3d !T pt S !
A va fi urmatoarea schizanta (dupa ultimul atu) si 6 amenintgarea 1DF contra est, fara sa trebuiasca sa ne referim la vre-o schema de schiza simpla.
Observatii
Mina este foarte usor de jucat, cu o singura remarca : nu trebuie sa va atingeti de amenintarile din mina pentru circulatie si sa nu uitati ca schema conduce invariabil la schema B sau C (din grupul ei).Alegerea se face fie pe pre-schizanta fie cu ajutorul numaratorii intermediare.
Consideratii asupra modului de a numara
Am vazut pina acum trei moduri de a numara: pentru schiza, cea intermediara si cea in vederea unui joc de manevra. Vom studia in continuare o maniera cu totul diferita.
sp : D 9 7 6
ht : 7 5 3
dd : 8 7 5 2
cl : 3
sp : A R V Z 8
ht : 8
dd : A R
cl : A V 5 4 2
Sud joaca 7 pici si vest ataca cupa.
Atuul e plin si asta este foarte important, dar ceea ce trebuie numarat in dona sint levatele.
Numaram levatele de virf, care trebuie realizate primele si apoi taiurile si ajungem la 13. Mai exista un punct important : mina din care trebuie inceput taiul.
sp : 9 7 6 5 3
ht : R 9 6 5 2
dd : 6 3
cl : A
sp : R D 2 sp : V Z 8 4
ht : 8 7 ht : D 3
dd : D 5 4 2 dd : Z 9 7
cl : R V 5 4 cl : Z 9 8 6
sp : A
ht : A V Z 4
dd : A R V 8
cl : D 7 3 2
Sud joaca 7 carouri si primeste atacul de 737u2012h R. Este un joc de dublu tai asa ca trebuie numarate levatele de virf si taiurile, adica :
as si patru taiuri de pica
as, riga si doua taiuri de caro
as si trei taiuri de trefla
fac 13 levate in total. Este important sa constatam ca mina sudului are cele mai multe levate de taiat asa ca de aici trebuie inceput taiul. Deci : A, as, riga si tai de caro, A si primul tai de pica, tai de trefla (si nu de caro, pentru a evita un supratai pentru ca apararea nu mai are decit nu caro ), tai de pica, tai de trefla, tai de pica, tai de trefla si ultimile doua taiuri cu atuurile mari.
Se vede ca daca sud ar fi inceput sa taie in mina, ar fi cazut contractul.
Sa mai remarcam ca ultimele doua done nu se fac pe atac de atu.
Dona urmatoare este interesanta prin finalul ei neasteptat, chiar si pentru declarant.
sp : D 6 5 3 2
ht : R 9 6 5 2
dd : 6 3
cl : A
sp : V 9 7 sp : R Z 8 4
ht : 8 7 3 ht : D
dd : D 5 4 2 d d : Z 9 7
cl : R V 3 cl : Z 9 8 6 4
sp : A
ht : A V Z 4
dd : A R V 8
cl : D 7 3 2
Sud joaca 7 cu atac de 3 de atu din vest.
Dupa atac nu mai este posibil un joc de dublu tai dar se poate incerca majorarea damei de pica sau valetului caro prin tai.
Sud ia in as, joaca as de pica si incepe taiurile jucind as, riga si mic de caro (dar dama nu vine la
intilnire).
Din mort nu trebuie jucat asul de trefla (sa nu uitam ca nu este un joc de dublu tai clasic) pentru ca acesta reprezinta o venire, ci se taie o pica in cautarea rigai in doi sau in trei.
Se continua ca mai inainte si se ajunge la situatia de cinci carti :
sp : D 6
ht : R 9 6
dd : -
cl : -
sp : - sp : R
ht : 8 7 ht : -
dd : D dd : -
cl : R V cl : Z 9 8 6
sp : -
ht : V (atu)
dd : V
cl : D 7 3
Joaca trefla si taie, apoi sase de pica si riga va cade majorindu-se dama.
Se pare ca nu-i mai ramine decit sa taie o trefla si sa spere ca atuurile stau 1-1 in flanc.
Totusi, in momentul cind sud taie pica, vest cade pe ginduri si arunca dama de caro. Daca se debaraseaza astfel de o carte majora inseamna ca poseda inca doua atuuri si R. Se continua V si vest nu mai are aparare.
Acesta este un nou tip de schiza ce a fost descoperita probabil intimplator, pentru ca sud nu a facut nimic extraordinar. A fost de fapt o schiza in trei culori, una dintre ele fiind atuul.
O schema ne ajuta sa intelegem si sa memoram mai bine aceasta schiza :
! atu !a patra culoare! ! !
!major ! in faza de ! ! !
! ! majorare ! ! !
! ! atu ! 1df ! 1df !
! ! major ! ! !
Lasind de o parte anumite complicatii de ordin tehnic, sa tinem minte ca ambele amenintari sint in pozitie defavorabila - ceea ce ne poate atrage atentia cind avem un joc de dublu tai sau aproape.
Concluzii
Cu aceasta schema insolita se incheie acest studiu asupra schizei.
Planul de joc in vederea schizei este total diferit de cel la pentru un joc normal. Schemele, numaratoarea pentru schiza, simbolurile, clasificarile amenintarilor constituie inovatii menite sa sa ajute cititorul in execuita unei schize.
Schemele desemnate prin litere din alfabet sint nmeroase dar se poate retine o clasificare in sapte grupe :
Prima grupa contine schemele A, B si C :
A
! 1f ! 2d ! T ! N / S !
! ! T ! 3d ! S / N !
B C
! 1f ! 2d ! ! ! 1f ! 1df ! T ! S !
! 1f ! T ! S ! ! ! ! 3d ! T pt S!
schema A fiind cshema pregatitoare pentru una din schemele B sau C.
Al doilea grup cuprinde D si E :
D E
! 1f ! 1df ! 2dr ! ! 1f ! 1d ! 2dr !
! ! ! ! ! ! ! dr !
! S ! ! 3dr ! ! S ! ! 3 !
! ! ! ! ! ! ! imp !
unde schema E este o varianta a schemei D si caracteristica este amenintarea de trei carti.
Al doilea grup cuprinde schema F, G si H :
F
! 2f ! 1df ! T !
! T ! S ! 2d !
G H
! 2f ! 1d ! T ! ! 2f ! S ! T !
! T ! S ! 2imp ! ! N ! 1d ! 2imp !
ale caror caracteristica este amenintarea 2f si in care nu apare ameninatrea de trei carti (schemele G si H nu sint decit variante ale schemei F).
Al treilea grup nu cuprinde decit o singura schema :
K
! A ! 2dd ! N / S !
! 2dd ! A ! S / N !
care, datorita celor doua amenintari dedublate prefigureaza schemele din seria I :
cinci carti patru carti
!1df+1f ! A R ! N / S ! !1df+1f ! A ! S !
! atu ! 3dd ! S / N ! ! atu ! 2dd ! T pt S!
cinci carti patru carti
! 1df+x ! A R ! N / S ! !1df + x! A ! S !
! atu ! 3f dd ! S / N ! ! atu ! 2f dd ! T pt S!
cuprinzind scheme de schiza dubla sau chiar simpla cu doua amenintari concentrate in culoare si o amenintare de majorare.
Al saselea grup cuprinde schemele L, M, N si O :
L
! 1f ! 2f ! !
! N ! T ! S !
M N
! ! 2f ! N ! ! ! 2df ! N !
! 1df ! T ! S ! ! 1f ! T ! S !
O
! 1 ! 2r ! N / S !
! ! 3r ! S / N !
Este o serie de schize simple in care schemele M si N pot fi considerate ca o schema unica (automata si ambivalenta) si in care schema O, cu amenintarea de 3 carti repartizata, este o varianta a celorlalte trei.
Al saptelea grup, in sfirsit, cel al seriei de
schize repetate sau in trei culori :
L (repetata)
! 1f ! 2f ! T ! N / S !
! ! ! 2 + x ! N !
M + N (repetata)
! ! ! 2 + x ! N !
! 1 ! 1 ! T ! S !
Astfel regrupate, aceste scheme constituie un
pretios ghid mnemotehnic.
Procedeul de identificare a schemei corespunzatoare se bazeaza in primul rind pe stabilirea numarului de culori cu perdante (exclusiv levatele legitime ale apararii).
Doua culori : schiza simpla.
Trei culori: schiza dubla, care este preferabila chiar si cind avem numai doua culori, daca reusim sa creem doua amenintari concentrate in aceeasi culoare.
Dar cel mai important lucru este cautarea amenintarilor simple (pentru schiza dubla) si, pentru a evita complicatiile, tineti minte ca :
- schiza dubla nu este o superpozitie de doua schize simple
- schiza dubla nu este o schiza in triunghi in care fiecare adversar trebuie sa pastreze garda in cite o culoare si amindoi trebuie sa gardeze pe a treia.
In schiza dubla trebuie doar sa gasiti pozitia celor doua amenintari simple, care pot fi in aceeasi mina sau impartite, fara sa va preocupati de adversarul care trebuie sa gardeze amenintarea dubla.
Si mai trebuie sa nu va referiti la alte scheme de schiza ci sa jucati dupa schema aleasa.
Daca schema cere ca amenintarile sa ramina pure atunci trageti levatele mari, fara sa va ginditi la vestita Coup de Vienne.
Cititorului care va pune in practica toate aceste sfaturi ii prezentam o dona celebra in care Oswald Jacoby a tablat micul slam de pica dupa atac, vest intervenind in timpul licitatiei cu cupa si est cu caro.
sp : A 9 6
ht : D V 3
dd : R Z 6 5
cl : A 4 2
sp : 8 5 3 sp : -
ht : A R Z 9 8 4 ht : 7 6 5
dd : 8 dd : D V 9 7 4 2
cl : D 8 6 cl : Z 9 7 3
sp : R D V Z 7 4 2
ht : 2
dd : A 3
cl : R V 5
Sud joaca 6 si vest ataca R.
In acest moment, chiar inainte de continuarea vestului, sud poate tabla, indiferent de continuare si de pozitia cartilor.
Remarcam prezenta valetului de trefla care interzice continuarea in culoare (care altfel ar fi distrus pozitia de schiza).
Se vede ca acest contract este in siguranta chiar si fara interventia estului, din cauza amenintarii cu supliment de impas din trefla, situatie corespunzind schemei E :
! 1f ! 1d ! 2dr !
! ! ! dr !
! S ! ! 3 !
! ! ! imp !
Schiza reuseste si daca vest detine pe linga amenintarea de cupa si pe cea de caro.
Levata este simpla: sud isi trage atuurile si virfurile de caro, lasind in masa cele doua ameninatri obligatorii. In acest moment valetul de trefla nu mai joaca nici un rol, el putind fi inlocuit de un doiar.
Observatii
Se remarca importanta V care a impiedicat continuarea in culoare, ce ar fi distrus aceasta schiza. Ar fi trebuit cautata atunci pozitia din schema D in care insa vest ar fi trebuit sa gardeze ambele culori rosii.
Altfel spus Jacoby a putut tabla pentru ca s-a ghidat dupa anunturile flancului.
Se remarca astfel ca o cunoastere a shemelor de schiza permite stabilirea unui plan complet de joc in timp scurt sau rezonabil si ca succesiunea levatelor este automata dupa alegerea schemei.
O ultima dona dificila extrasa dintr-un numar al revistei "Bridge de France", propusa de doi mari jucatori francezi : Michel Lebel si J.M.Roudinesco.
sp : R 9 4
ht : R 8 7 5 2
dd : D 4
cl : A 6 2
sp : A V Z 8 7 5 3
ht : V 4
dd : V Z 2
cl : R
Sud joaca 4 . Iata licitatia, cu vest donneur:
V N E S
- - Con -
Vest
ataca A, urmat de
Care este conditia indispensabila ( A fiind in est) pentru a cistiga acest contract si cum trebuie jucat ?
Trebuie ca vest sa detina D. In acest caz functioneaza o schiza bizara (schiza dubla cu bascula) datorita amenintarii duble unicolore constituita din R si V (am mai vazut asa ceva la schema F si variante, dar acolo onorii erau in aceeasi mina) :
sp : R 9 4
ht : R 8 7 5 2
V Z 2
A 6 2
sp : D 6 2
D 9 3 ht : A Z 6
A R 9 8 7 6 5 dd : 3
V Z 4 cl : D 9 8 7 5 3
sp : A V Z 8 7 5 3
ht : V 4
dd : V Z 2
cl : R
Sud continua sa joace atu obligind fiecare aparator sa pastreze cite doua cupe.
R 8
A 6
D 9 A Z
V Z D 9
V
V 4
R
Declarantul joaca ultimul sau atu.
Vest trebuie sa pastreze D in doi, altfel se majoreaza valetul, si defoseaza
Din masa se arunca 8. Est devine singurul ce gardeaza trefla, trebuie sa sece A.
Declarantul joaca atunci R, apoi cupa si est ii da trefla restanta mortului.
Se remarca existenta levatelor. Totul este sa le realizam. Schiza obliga apararea sa se predea.
Recenzarea situatiilor de schiza nu se termina aici. Acest exemplu doreste sa incite cititorul la imaginarea altor situatii de schiza. Daca va reusi asta si daca va incerca o schiza din cind in cind, isi va forma ochiul si se va obisnui sa creeze probleme mari apararii. Acesta este scopul acestei carti.
|
