STIINTA SI RELIGIE ... din cugetarile lui Petre Tutea
1. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.
2. Am avut revelatia ca īn afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent īn esenta, sediul lui nu e nici īn stiinta, nici īn filozofie, nici īn arta. Si cīnd un filozof, un om de stiinta sau un artist sīnt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Maicii Domnului.
3. Acum, mai la batrīnete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista adevar.
4. O baba murdara pe picioare, care sta īn fata icoanei Maicii Domnului īn biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.
5. Eu cīnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Īntre un credincios si un necredincios, nu exista nici o legatura. ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si īntre un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.
6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.
7. Ateii s-au nascut, dar s-au nascut degeaba.
8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batrīn: Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu īl concep ca pe o scara dubla. Daca-l posezi, indiferent īn ce cantitati, si te misti īn sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el īn infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapīn.
9. Nu pot evita neplacerile batrīnetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m-a tinut pīna aproape la nouazeci de ani. Īnsa batrīnii au o supapa foarte īnteleapta: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitata. Cīnd ma gīndesc la suferintele batrīnetii, īmi dau seama ca īn natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.
10. Eu sīnt iudeocentric īn cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau īn craci. Stiinta si filozofia greaca sīnt foarte folositoare, dar nu sīnt mīntuitoare. Prima carte mīntuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e Biblia.
11. Exista o carte a unui savant american care īncearca sa motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.
12. Luther, cīt e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar īn afara de Biblie. Mie mi-a trebuit o viata īntreaga ca sa aflu asta. El nu era asa batrīn cīnd a dibacit chestia asta, ca era calugar augustin... Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca īn afara de Biblie nu e nici un adevar.
13. Shakespeare, pe līnga Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din Gaesti.
14. Īn afara slujbelor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, īn asa fel īncīt si vecinatatile devin sacre īn prezenta lui.
15. Stii unde poti capata definitia omului? - te īntreb. Īn templu. Īn biserica. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimi chipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar disparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.
16. Īn biserica afli ca existi.
17. Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici!
18. Īn afara de carti nu traiesc decīt dobitoacele si sfintii: unele pentru ca n-au ratiune, ceilalti pentru ca o au īntr-o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mijloace auxiliare de constiint& 949n131j #259;.
19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia īi premerge. Prima idee de creatie reala, au adus-o īn istorie crestinii.
20. De creat doar zeul creaza, iar omul imita. Eu cīnd citesc cuvīntul creatie - literara, muzicala, filozofica - lesin de rīs. Omul nu face altceva decīt sa reflecte īn litere, īn muzica sau īn filozofie petece de transcendenta.
21. Cum sa fie creatura creator? ''Hai tata, sa-ti arat mosia pe care ti-am facut-o cīnd nu eram īn viata...'' Pai cum sa fie creatura creator?
22. Omul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sīnt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune ca noi īl respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi sīntem crestini fara sa vrem. Si cīnd sīntem atei sīntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul.
23. Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. Religia e expresia unui mister trait, or ideologia e ceva construit.
24. A fi cresti īnseamna a coborī Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sīnt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gīndit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.
25. Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana a conditiei sale - acesta este omul crestin.
26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toata cultura antica precrestina. Eu sīnt de parere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci īn Evul Mediu, cīnd Dumnezeu umbla din casa īn casa. Eu definesc stralucirea epocilor istorice īn functie de geniul religios al epocii, nu īn functie de ispravi politice.
27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaza istoria.
28. Daca nu cunosti revelat - prin gratie divina - sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui Newton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: ''Il tomba dans une méditation profonde qui l’a conduit jusqu’a la loi de la gravitation universelle''. Si eu spun: daca Newton gīndea pīna la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai īntelept. Cīnd a fost īntrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva īn natura '' legea gravitatiei''? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de ipoteze si ca descopera ceea ce vrea el. El cauta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca Newton, inspirat.
29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social īn care face fiecare ce vrea si-n care numarul īnlocuieste calitatea... Triumful cantitatii īmpotriva calitatii. Bergson a fost acuzat īn micul dictionar filozofic al lui Stalin ca e fascist.
30. Fara sa gīndesc īn stilul darwinismului social, nu pot sa ramīn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gīndesc corpul social aritmetizat: numara capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e parerea mea despre democratie.
31. Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu n-a instalat nici un drac īn el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia Lui.
32. Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa combata argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezinta o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cīnd īl īntreaba Moise pe Dumnezeu: Ce sa le spun alora de jos despre Tine? - Dumnezeu īi spune: Eu sīnt cel ce sīnt.
33. Īn fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.
34. Binele si raul sīnt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.
35. Carui barbat nu-i plac femeile? Īn primul rīnd la iubesti pentru farmecul lor, si īn al doilea rīnd le iubesti pentru ca fac oameni.
36. Eu īncerc o experienta: īncerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduchernita metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc īn tren, nu īnseamna ca zeul meu e calea ferata.
37. Īn Evul Mediu s-a formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem - adevarul dupa credinta si secundum rationem - adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentru filozofie. Adica sa rataceasca pīna īi ia dracul... Ca poti, īn filozofie, sa ratacesti pīna devii nauc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevar.
38. Babele evlavioase merg la absolut rugīndu-se, iar filozoful trancanind silogisme.
39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu sīnt religiosi, au o singura religie: propria lor doctrina. Pe dusmani īi anuleaza social. Au o structura supranationala, deci sīnt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaza principiul competitiei īntre popoare; anuleaza īnsusi principiul civilizatiei moderne, nascuta prin lupta.
40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un īntelept, ci un suprainteligent. Geniile sīnt originale, īn masura īn care originalitatea e posibila. Īn fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin īncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sīnt īn masura īn care e apropiat sfīntul.
41. Īn fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrīnd nu cu genii, ci cu oameni.
42. Dumnezeu a facut lumea si pe om; si cu om a īncoronat creatia sa. Si l-a īnsarcinat sa cunoasca lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - Originea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logica; originea mistica a gīndirii logice.
43. Aparitia unui mare gīnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdarit si se spala. Gīndirea este o ''spalare'' a creierului. Asta ma face cīteodata sa cred ca gīndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu... De ce gīndirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca n-o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci īntre Goethe si nea Ghita n-ar mai fi nici o diferenta.
44. Am auzit odata un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca īntr-un salon, īntr-un colt, unul fumeaza si tace, ala e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cīnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai gasit o aplicatie, el a spus: care e, ma? Uite care... - Ca sa vezi, nici nu m-am gīndit!
45. Inteligenta, oricīt de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu cīt inteligenta e mai mare, cu atīt prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o justifici.
46. Īntrebat fiind cum īntelege gīndirea, īn forma pura sau īn exemple, Nae Ionescu a raspuns: exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe pamīnt pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial si de prosti.
47. Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica atīt de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus īn cimitir. Ne īnecam īn istorie. Pentru ca istoria nu te īnvata numai sa faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce īnsemnezi īn interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te īnlocuieste, te prelucreaza. Si daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete; tristetea metafizica e fructul devenirii. Sīnt prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti... Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes, exista Newton, ma rog, atītia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie, Hristos - dar nu ne intereseaza!
48. Istoria e īntemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa īncepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut īn istorie.
49. Sīnt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria.
50. Nu e om, Kant. N-a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe līnga Kant.
51. Legionarismul era īn īnsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa cīstigator deoarece avea la baza o eroare - nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sfīrsitul legionarilor.
52. La comunisti, daca nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - īnseamna ca esti legionar. De ce acest ''sindrom legionar'' la bolsevici ma īntrebati? Fiindca legionarii sīnt singurii romāni care n-au avut īn dictionar la litera G cuvīntul gluma si cīnd īi prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma; asta-i punctul lor comun cu legionarii.
53. Nu se poate spune ca miscarea legionara n-a fost puternica! N-a avut rezultate pozitive fiindca extremismele sīnt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionara. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. Īntr-o īntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: Īi dau ultimatum lui Dumnezeu ca īn cīteva minute sa ma trasneasca daca exista! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.
54. Unde e omul, īn imanenta, absolut liber? Īntr-o bisericuta din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa īnvaluit de ele ca si credinciosii.
55. Omul e liber si eliberat numai īn templul crestin, acolo, īn ritual, cīnd se comunica tainele care īi īnvaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa īnlocuiesti infinitul si autonomia gīndirii cu credinta īn Dumnezeul crestin: ''Robeste-ma Doamne, ca sa fiu liber!'' (Imitatio Christi)
56. Libertatea eu o aseman cu o frīnghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participīnd la actul mīntuirii tale crestine, sau poti sa cobori īn īntuneric. Bipolaritatea libertatii. Dupa crestini, libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori īn īntuneric, daca esti vicios. Infractorii sīnt primitivii actuali, pentru ca ei nu sīnt adaptabili la morala zilnica si o calca fiind liberi. Am īnvatat la īnchisoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu īi e rusine sa īsi chinuie semenii. Oricum sīntem captivi īn univers. Ne ajunge aceasta grozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pīna la nivelul puscariei - numai omul e capabil de asemenea nebunie.
57. Liberatea omului e partea divina din el.
58. Limba romāna are virtuti complete, adica poate fi vehicol a tot ce se īntīmpla spiritual īn om. E foarte greu de mīnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cīntaret de strana. Limba romāna are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor... Noi, romānii, nu punctam universalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este īndrazneala.
59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cīnd esti lucid esti īn fata cimitirului. A fi lucid īnseamna a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvanta. Īn masura īn care Dumnezeu trebuie primit, si nu īnteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.
60. Ma īntreba Marin Preda cum era cu macedoromānii si i-am zis: domnule Preda, macedoromānii nu sīnt romāni, sīnt super-romāni, romāni absoluti. Atīt de napastuti si goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe līnga ei, avem forta domestica de rate. Macaim. Am stat cu macedoromāni īn temnita. Īi bateau pīna īi omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.
61. A sti la scara umana, poate fi folositor - dar īn nici un caz mīntuitor.
62. E mai mīntuitoare o rugaciune īntr-o biserica din Gaiesti decīt Platon.
63. Ideea mortii absolute sta la baza smintelii moderne.
64. Heidegger spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te īndeamna, Heidegger, sa traiesti murind absolut īn fiecare zi!
65. Moartea ma determina sa fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul pamīntului cazīnd pe cosciugul lui Nae Ionescu.
66. Mortii antici nu sīnt deloc frumosi. Numai mortii crestini sīnt. Am gasit totusi la Homer un mort de toata frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omorīta de Ahile. Si plīnge Ahile ca a omorīt frumusetea asta de femeie... Si-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. Ahile īi da un pumn si-l omoara - pe poporul muncitor - ca-i obraznic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am vazut asadar o frumusete, desi īn principiu, mortii antici nu sīnt frumosi. Crestinii sīnt cei care au introdus masca frumoasa a mortului.
67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.
68. Omul e guvernat pe pamīnt de doua morale: de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica absoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodata.
69. Morala īn sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie decīt ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egala cu zero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica? Prin īnstapīnirea absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decīt prin obiect. Morala publica īntr-un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam Biserica deasupra statului, ne aflam īn treba si face fiecare ce vrea.
70. Elitele morale sīnt mai presus decīt cele intelectuale. Mie īmi plac oamenii care fac judecati. Cei care fac silogisme sīnt fata de adevar, cum sīnt curcile alea care se īncurca printre popice.
71. Napoleon face adevarata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refacut ordinea naturala, punīnd parul pe haimanalele de pe ulita. Cīnd a fost īntrebat cum īsi explica intrarea armatelor sale īn Tarile de Jos ca pe bulevard, īn timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a raspuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! Īncepuse o noua filozofie a istoriei, cu Napoleon.
72. Fara nemurire si mīntuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are īn substanta lui ideea nemuririi si mīntuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaia...
73. Omul a depasit conditia de animal abia atunci cīnd īn el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.
74. Fara Dumnezeu omul ramīne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. Si el ramīne asa chiar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator. Cīnd, unde si īn ce scop a aparut el īn calitatea asta de om? Daca se īntreaba singur si nu e un zeu īn dreptul casei care sa-i reveleze data īnceputului, īnseamna ca omul ramīne un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.
75. Renasterea italiana, unde omul este situat īn centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este īn sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.
76. Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu īntre Dumnezeu si dracul. Fara credinta si Biserica, omul ramīne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avīnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice decīt restul dobitoacelor. Cīnd zici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avīnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice decīt restul dobitoacelor. Cīnd zici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor īl distinge de restul vietatilor, nescotīndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativa, ca o trecere numai prin religie - stiinta, oricīt de savanta, nescotīnd omul decīt aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de capra pentru ca fac silogisme, daca apar si dispar īn mod absurd din natura.
77. Scara valorilor umane contine: sfīntul, eroul, geniul si omul obisnuit - dincolo de acestia situīndu-se infractorul. Sfīntul, eroul si geniul sīnt fara voia societatii, care e obligata sa-i recunoasca. Nimeni nu-ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie sa faca confuzie īntre tine, sfīnt, erou si geniu. Oamenii sīnt egali īn fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa... Nimeni nu-ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instalezī īn vīrf, pentru ca nu e nici īn interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. Sfīntul sta īn fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facīnd istorie si nedepasind sfera laicului. Eroul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se īnchina, chiar daca fapta lui aduce foloase reale omului. Īn vreme ce sfīntul se situeaza dintru īnceput īn eternitate, eroul moare īn istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om īmplinit, este fixata doar īn timp si īn spatiu.
78. Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sīnt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca īntreg nu poate fi gīndit decīt biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil decīt ultima noutate evolutionista a stiintei.
79. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.
80. Personalitatea e acel individ īnzestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.
81. Eu am afirmat odata īntr-un salon, ca Platon este miscarea spiritului īnlauntru eternitatii. Cīnd gīndim, toti sīntem platonicieni. Daca eu īncerc sa gīndesc universul, trebuie sa mut Biblia īn universul īnghetat al ideilor platonice. Asta īnseamna meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios īn fata esentelor.
82. Fata de maretia lui Hristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa-l scuturi si constati ca arhetipurile lui sīnt filozofice, dar daca muti arhetipurile acstea īn īn religia lui Hristos, devin modurile īn care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu ''demiurg'', ceea ce īn greceste īnseamna ''meserias''.
83. Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea īn treaba ca metoda de lucru la romāni.
84. La īntrebarile fundamentale ''de ce?'' si ''īn ce scop?'' aporetica rurala romāneasca raspunde: ''d-aia''.
A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romānul zice: merge si asa! Trebuie sa scapam de acest ''mege si asa''; ca ''merge si asa'' īnseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricīnd si nu orice.
85. La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romānilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.
86. Cum vad participarea romānilor de acum la mīntuirea lor? - Simplu. Ducīndu-se la biserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.
87. Am facut o marturisire īntr-o curte cu sase sute de insi, īn īnchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, daca murim toti aici, īn haine vargate si īn lanturi, nu noi facem cinste poporului romān ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!
88. Protestantismul est o religie coborīta la rangul de morala pentru gradinita de copii.
89. Pudoarea crestina e atīt de pura, īncīt carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pīna la crestini n-a realizat nimeni.
90. Eu cred ca razboiul nu e facut de oameni; e mult prea serios. Īl face Dumezeu. Cum ne da si cutremure, ne da si razboi.
91. Cei mai crīnceni si mai straluciti soldati sīnt cei ai popoarelor religioase. Cīnd mori sub drapel, te gīndesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, īn care fiecare soldat avea o cruce la gīt pe care scria Gott mit uns.
92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca religie am latra precum cīinii. Ne nastem, traim, ne īmbolnavim, īmbatrīnim si murim. Si īntreg peisajul speciei om culmineaza īn cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este religia. Cu religia intri īn cimitir īn plimbare. Cu filozofia intri īn cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare.
93. Cine n-a putut fi īnlocuita? Religia! Iar filozofia care speculeaza autonom, face onanie mintala. Si daca vrea sa scoata, sa extraga esente din stiintele naturii, e parazit. Atīt! Nu īndraznesti sa spui despre religie, teologal vorbind, - daca esti cinstit - ca a fost īnlocuita de filozofie sau de stiinta. Un crestin īti spune ca advarul se defineste prin jocul celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti!
94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare īn care se poate vorbi despre egalitate.
95. Religia transforma poporul īntr-o masa de oameni culti.
96. Īntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a ramas religios si un taran analfabet nu exista nici o diferenta.
97. Nivelul meu intelectual, chiar daca sīnt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din Baragan. Pentru ca preotul ala, īn ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul.
98. Stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii.
99. Religia este sediul adevarului transcendent īn esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaza peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolut unic, care e Dumnezeu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o sa-mi spuna el? O baba care cade īn fata icoanei Domnului strabatuta de absolut e om, si ala e dihor laureat.
100. Īn Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: ''Īmparatia mea nu e din lumea aceasta'' Asta-i nemaiauzit! Du-te īn īmparatia Lui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti! Īnotam īn Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaza transcendent ca-n Ispita de pe munte, īn mod etern.
101. Revolutia este o īnaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii; doar daca te situezi īn afara ei si creezi o lume noua. Revolutia nu adauga nimic Ideilor lui Platon.
102. Revolutia franceza n-a fost o revolutie, nici revolutia rusa n-a fost o revolutie. Nu exista revolutii, ci doar tehnici insurectionale īn batalia pentru putere (Curzio Malaparte). Daca e o ''restructurare'' a omului, aceasta s-a īntīmplat o singura data īn timp, la aparitia lui Hristos.
103. Asa am spus eu īn temnita: Domnule colonel - eram sase sute de insi īntr-o curte īnchisa - nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pīna nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Hristos. Īn parabola cu oaia ratacita, un pastor paraseste o turma īntreaga īn cautarea unei oi. Sa stiti, asta se cheama ''unanimism moral crestin''. Fiindca īn universul lui Hristos o celula care mai palpita īntr-un muribund e mai valoroasa decīt toate galaxiile posibile.
104. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e rugaciunea. Rugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gīndita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta īnalta, iar nu coboara pe om.
105. Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan, cīnd se roaga, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ala īnlocuieste toata Academia Romāna....
106. Sfīntul are forta de coeziune a pietrei.
107. Un sfīnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata de ideea de minune. Un sfīnt poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni. Lumea, acum e ancorata īn cultul genialitatii ca slavire a progresului īn afara. Atīt. Or, cu cīt sīntem mai avansati, mecanic si material, cu atīt sīntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie.
108. Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se īnfioara īn fata mortii sīnt sfintii.
109. A fi sfīnt īnseamna a fi suveranul tau perfect.
110. M-a īntrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? - asta nu-i om, domnule, este toata Mediterana.
111. Trei ore am vorbit atunci īn curtea īnchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: Va rog sa scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Draghici sa spuna ca sīnt solidar cu dumneavoastra. - Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, ca nu sīntem solidari unii cu altii...
112. Este incorect sa ai dispret fata de tehnica. Eu nu sīnt tehnocrat, īnsa recunosc ca īn batalia pentru adaptare, tehnica este universal utila. Dar asta nu īnseamna ca tehnica poarta īn ea dimensiunea infinitului.
113. Cīnd va disparea ultimul taran din lume - la toate popoarele, vreau sa spun - va disparea si ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu haine.
114. Taranul este omul absolut.
115. I-am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti? Popa, zic. Si unde aveti parohia? - N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.
116. Desi sīnt bolnav si neajutorat, nu īmi pare rau ca exist. Īncerc eu sa-mi para rau, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru ca eu constat, īn mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide - indiferent de starea mea, sanatate sau boala - fiindca nu m-am facut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am sa plec de voie din ea. asta este jocul fundamental al existentei mele.
117. Am avut si discipoli... Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca sīnt un om vorbaret. Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii...
118. A fost īntrebat un taran, īn īnchisoare: ce īntelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu īnteleg nimic, dar e o grozavie!
119. Cīnd am vazut, īn īnchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant - puteam eu, ca om, sa-mi explic asta? Si atunci m-am gīndit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de īnlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dez-lantui si elibera. Iar a vietui acolo, la īnchisoare, fara asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit... Atunci s-a nascut īn mine credinta nelimitata īn atotputernicia si atotbunatatea divina.
120. Am devenit un gīnditor crestin cīnd mi-am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot sti nici cine sīnt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cīnd mi-am dat seama ca fara Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.
121. M-a īntrebat cineva odata: Ma Petrica, tu cīnd te asezi la masa de scris cum scrii? - Sīnt emotionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pīndit de demonul originalitatii. Urmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios. - Esti inspirat? - Nu, nu sta niciodata un zeu īn coltul camerei mele cīnd scriu eu. Sīnt foarte nelinistit. Eu, care sīnt crestin... Am doua nelinisti; sa nu se afle īn expunerea mea nici o inadvertenta terminologica si nici o impietate.
122. Nu ma intereseaza trecutul. De cīte ori ma īntreaba cineva cīnd m-am nascut, spun ca īntr-unul din anii trecuti.
123. Treisprezece ani de īnchisoare... Aveam doar o hainuta de puscarias. Ne dadeau o zeama chioara si mamaliga fripta. M-au batut... M-au arestat acasa. Nici nu tin minte anul... Cīnd m-au anchetat am lesinat din bataie. Iacata ca n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dupa aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai sīnt aici. De multe ori īmi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul sa ma sinucid. Din motive religioase... Treisprezece ani! Nu pot sa povestesc tot ce-am suferit pentru ca nu pot sa ofensez poporul romān spunīndu-i ca īn mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozitati.
124. M-a īntrebat un anchetator: De ce ai vorbit īmpotriva noastra, dom’le? - N-am vorbit, dom’le. - Cum n-ai vorbit? - Pai īmpotriva voastra vorbeste tot poporul romān. Ce sa mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani munca silnica fara motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. La cine sa fac recurs, la Dumnezeu?
125. Am fost solicitat, īn īnchisoare, sa scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s-a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditezi. Adica sa spui: va multumesc ca m-ati arestat! Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obligi un detinut sa scrie. El poate sa-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care-l persecuti...
126. Eu, cultural, sīnt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din Muscel. La īnchisoare, grija mea a fost sa nu fac neamul romānesc de rīs. Si toti din generatia mea au simtit aceasta grija. Daca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca sīnt tīmpit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe romānul, ma lasam schingiuit pīna la moarte. Eu nu stiu daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut; important e ca n-am facut-o niciodata doar declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate sa ajungi sa suferi pentru un ideal īn mod fizic.
127. Definitia mea este: Petre Tutea, romānul. Am aparat interesele Romāniei īn mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferinta. Si convingerea mea este ca suferinta ramīne totusi cea mai mare dovada a dragostei lui Dumnezeu.
128. Eu n-adun nimic. Īmi spunea un popa, zice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate fura oricine... Zic: uite, parinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei īn materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cīnd au venit cartofii din America, taranii nu-i cultivau. ''Sa mīncam noi buruiana asta din pamīnt...'' Ce a zis regele Frantei? ''Ma, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cīnd or vedea taranii ca īi pazesc, or sa-si dea seama ca-s lucru bun. Lasati-i sa fure, ca asa se raspīndesc cartofii īn tara.''
129. Odata, īn hol la Athénée Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv ca fac specula. Cu ce? i-am īntrebat. Nu mi-au raspuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: ''Cu idei, frate, cu idei!''
130. Un umanist pur, adica indiferent religios, practica formele vietii de jungla, īmpingīnd cruzimea pīna la forma gratuita a bestialitatii tigrului. Vremea noastra este plina de astfel de exemplare.
131. Umanismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din antropocentrismul Renasterii. Īn Renastere, ''titanii'' s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei īnsisi si au crezut ca s-au descoperit ca oameni.
132. Omul - javra asta bipeda, pe care eu īl consider ''animal prost'', homo stultus - atunci cīnd se screme sa faca singur ordine, adica cīnd practica umanismul, īl īnlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nicaieri Dumnezeu n-a avut de furca cu dracul mai mult decīt īn sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde s-a nascut umanismul īn Renastere.
133. (Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod romān, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul ca l-a si batut. Si are mai ales meritul ca a coborīt morala absoluta prin tepele puse īn cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era frica sa n-o furi tu de la tine. asta-i voivod absolut, Vlad Tepes. Pai fara asta istoria romānilor e o pajiste cu miei!
|
