ffj-anIII-semI-estetica
MULTIPLE CHOICE
1. Obiectul esteticii este:
a. |
frumosul |
b. |
arta |
c. |
frumosul si/sau arta |
ANS: C
2. Dupa Baumgarten, eisthetica este:
a. |
o stiinta a simturilor |
b. |
o stiinta a imaginatiei |
c. |
o stiinta a intelectului |
ANS: A
3. In Critica facultatii de judecare, Imm. Kant afirma ca estetica este:
a. |
o filosofie a religiei |
b. |
o filosofie a artei |
c. |
o filosofie a frumosului si a artei |
ANS: C
4. In ce dialoguri trateaza Platon despre conceptul filosofic de Frumos:
1) in Phaidon;
2) in Sympozion;
3) in Hippias Minor:
a. |
|
b. |
|
c. |
|
ANS: C
5. In ce dialoguri teoretizeaza Platon despre arta:
1) Ion;
2) Legile;
3) Republica.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: B
6. Pentru Platon, in analiza raportului dintre frumos si arta, superior/superioara valoric este:
a. |
arta |
b. |
frumosul |
c. |
sunt valoric echivalente |
ANS: B
7. Pentru medievali, frumusetea se manifesta:
a. |
la nivelul naturii |
b. |
la nivelul umanului |
c. |
la nivelul intregii creatii |
ANS: C
8. Arta reprezinta pentru ganditorii medievali:
a. |
un atribut de excelenta al omului |
b. |
o creatie omeneasca imperfecta |
c. |
manifestarea divinitatii prin intermediul omului |
ANS: B
In Antichitate si Evul Mediu putem vorbi despre:
a. |
o teorie a artei explivita |
b. |
teorii estetice propriu-zise |
c. |
tipuri de activitati care vizau arta |
ANS: C
10. Artele constructive denotau in Antichitate si in Evul Mediu:
a. |
artele de inspiratie |
b. |
mestesugurile |
c. |
arta abstracta |
ANS: B
11. Artele expresive au fost concepute pana in Renastere ca:
a. |
arte asociate activitatii intelectuale |
b. |
arte asociate simturilor |
c. |
arte asociate facultatilor irationale ale sufletului |
ANS: B
12. Cine a lansat sintagma ,,arte frumoase":
a. |
Plotin |
b. |
Ch. Batteaux |
c. |
Hegel. |
ANS: C
13. Prima delimitare precisa intre estetic si extraestetic se petrece in estetica secolului al:
a. |
XVII-lea |
b. |
XVIII-lea |
c. |
XIX-lea |
ANS: B
Platon intelegea prin frumosul noetic:
a. |
frumosul perceput senzorial |
b. |
frumosul practicarii binelui |
c. |
frumusetea cunoasterii spirituale |
ANS: C
15. Care dintre urmatorii ganditori antici a analizat raportul frumosului cu utilul:
a. |
Parmenide |
b. |
Socrate |
c. |
Aristotel |
ANS: C
16. Frumosul trebuie asociat placerii in viziunea lui:
a. |
Platon |
b. |
Aristotel |
c. |
Imm. Kant |
ANS: B
17. Prima tratare sistematica a frumosului apare in estetica lui:
a. |
D. Hume |
b. |
Imm. Kant |
c. |
Hegel |
ANS: A
18. ,,Frumosul liber" desemneaza la Kant:
a. |
o frumusete dependenta de receptor |
b. |
o frumusete abstracta |
c. |
o frumusete pur formala |
ANS: C
19. 22. Kant intelege prin ,,frumos aderent:
a. |
frumosul legat de o forma anume |
b. |
frumosul la care aderam prin consimtamant liber |
c. |
frumosul legat de un concept |
ANS: C
20. Idealistii sunt teoreticienii frumosului:
a. |
absolut |
b. |
interpretat in context abstract |
c. |
liber |
ANS: B
21. Formalistii interpreteaza frumosul ca:
a. |
organizare a componentei materiale |
b. |
realizare efectiva a unui obiect izbutit |
c. |
frumos pur |
ANS: A
22. Frumosul natural a fost exclus din sarcinile esteticii filosofice de catre:
a. |
artistii mimetisti |
b. |
Hegel |
c. |
Adorno |
ANS: B
23. Pentru esteticienii empiristi judecata de gust este:
1) supusa unor reguli universale;
2) o abilitate a perceptiei senzoriale;
3) o abilitate a facultatilor irationale.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: C
24. Pentru esteticienii rationalisti, judecata de gust este:
a. |
subiectiva |
b. |
capacitatea de a rationa asupra sentimentelor frunoase |
c. |
obiectiva |
ANS: C
25. Pentru Kant, judecata de gust este:
a. |
ceva ce trebuie sa intruneasca adeziunea generala |
b. |
exclusiv rationala |
c. |
exclusiv afectiva |
ANS: A
26. Sintagma ,,categorie estetica" apare pentru prima oara la:
a. |
Aristotel |
b. |
Kant |
c. |
Ch. Lalo |
ANS: C
27. Cine a impus, in secolul al XVII-lea, antinomia dintre frumos si sublim:
a. |
J. Locke |
b. |
D. Hume |
c. |
Ed. Burke |
ANS: C
28. Pentru Ed. Burke, sentimentul sublimitatii este dat de:
a. |
slabiciune |
b. |
linistea interioara |
c. |
spaima sacra |
ANS: C
29. Pentru Kant, sublimul este:
a. |
calitativ |
b. |
ceva care se bizuie pe obiect |
c. |
pus in legatura cu sentimentul ilimitarii, dar implica si ratiunea |
ANS: C
30. In viziunea lui Imm. Kant, acordul imaginatiei cu intelectul este masurat de:
a. |
sublim |
b. |
frumos |
c. |
urat |
ANS: B
31. Sublimitatea este, pentru Kant, o valoare infinita a:
a. |
omului |
b. |
lucrurilor lumii |
c. |
lui Dumnezeu |
ANS: A
32. Locul predilect de manifestare a sublimitatii, in viziunea lui Hegel, este:
a. |
mitologia |
b. |
religia crestina |
c. |
mozaismul |
ANS: C
33. N. Hartmann elimina din teoria sublimului:
a. |
uratul |
b. |
frumosul |
c. |
metafizicul |
ANS: C
34. Lessing permite manifestarea uratului in:
a. |
muzica |
b. |
poezie |
c. |
sculptura |
ANS: B
35. In viziunea lui Mihai Ralea:
a. |
uratul este mai susceptibil de a fi trata artistic decat frumosul |
b. |
tragicul poate fi utilizat artistic mai bine decat sublimul |
c. |
frumosul este mai susceptibil de a fi tratat artistic decat uratul |
ANS: A
36. Pentru Mircea Florian uratul este:
a. |
informul; |
b. |
bizarul |
c. |
diformul. |
ANS: C
37. B. Croce desemneaza prin urat:
a. |
o expresie reusita |
b. |
o expresie gresita |
c. |
o expresie imperfecta |
ANS: B
38. Pentru Croce, esenta operei de arta se constituie:
a. |
intre ratiune si impresie |
b. |
intre intuitie si expresie |
c. |
intre simturi si ratiune |
ANS: B
39. T. Vianu identifica urmatorul moment constitutiv al operei de arta:
a. |
izolarea |
b. |
coordonarea |
c. |
materializarea |
ANS: A
40. Teoria geniului creator a fost sustinuta de catre:
a. |
iluministi |
b. |
romantici |
c. |
simbolisti |
ANS: B
41. Pentru senzualisti contemplarea estetica este:
a. |
rod al activitatii rationale |
b. |
o experienta mistica |
c. |
traire efectiva a placerii estetice |
ANS: C
42. Contemplarea estetica semnifica pentru intelectualisti:
a. |
o perceptie artistica cu caracter specific |
b. |
surprinderea unei ordini rationale in opera de arta |
c. |
elaborarea unei teorii stiintifice asupra emotiei artistice |
ANS: B
43. In secolul XX, receptarea operei de arta este considerata:
a. |
un act inutil |
b. |
un act inutil |
c. |
un act pasiv. |
ANS: B
44. Pentru esteticienii fenomenologi, judecatile estetice dau masura:
a. |
frumosului clasic, ipostaziat in arta |
b. |
receptarii propriu-zise a operei de arta |
c. |
omului in calitatea sa de receptor al operei |
ANS: B
Metoda semiotica sustine teoria artei ca:
a. |
mimesis al naturii |
b. |
recunoastere a unei realitati estetice specifice |
c. |
purtatoare de semn |
ANS: C
46. 56. Critica literar-artistica are ca obiect:
a. |
personalitatea creatorului de arta |
b. |
factorii socio-culturali care influenteaza creatia artistica |
c. |
factorii socio-culturali care influenteaza creatia artistica |
ANS: C
47. Aspectele legate de structura operei de arta sunt abordate in:
a. |
filosofia culturii |
b. |
teoria artei |
c. |
istoria artei |
ANS: B
48. Geneza si evolutia fenomenului artistic sunt abordate de:
a. |
axilogie |
b. |
teoria artei si literaturii |
c. |
istoria artelor |
ANS: C
49. Metodele esteticii contemporane sunt specifice:
1) religiei;
2) filosofiei;
3) stiintelor analitice.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: C
50. In secolul al XVII-lea, Dupa Croce, igeniul era sinonim cu:
1) gustul productiv,
2) gustul steril;
3) gustul fecund.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: B
51. Cum numeste Hartmann legea potrivit careia materia contribuie la determinarea formei obiectului?
a. |
legea universala a operei de arta |
b. |
legea universal-categoriala a materiei |
c. |
legea particular-categoriala a formei |
ANS: B
52. Pentru Vianu, valoarea estetica este
a. |
valoare-mijloc |
b. |
reala si personala |
c. |
integrabila |
ANS: B
In viziunea lui Hartmann, valoarea estetica este:
a. |
valoarea actului de contemplare |
b. |
valoarea unui existent in sine |
c. |
valoarea unui existent pentru noi |
ANS: C
54. 106. Pentru Ion Ianosi, tragicul este:
a. |
o frumusete denaturata |
b. |
o frumusete inversata |
c. |
o frumusete sublima |
ANS: B
55. Pentru Hartmann, tragicul este specie a:
a. |
frumosului |
b. |
tragicomicului |
c. |
sublimului. |
ANS: C
56. 105. Cine considera categoriile estetice concepte pseudo-estetice:
a. |
Imm. Kant |
b. |
R. Ingarden |
c. |
B. Croce |
d. |
N. Hartmann |
e. |
T. Vianu |
ANS: C
57. Pentru Toma, placerea estetica se produce:
a. |
la vederea unui lucru, in mod indirect, prin contemplatie |
b. |
la vederea unui lucru urat dar interesant |
c. |
la vederea unui lucru frumos, in mod direct |
ANS: C
102. Pentru Augustin, frumusetea este:
a. |
proportie a partilor si o anumita calitate a culorii |
b. |
disproportie a partilor, dar o anumita calitate a formei |
c. |
unitate izbutita a formei cu materia |
ANS: A
59. 99. Pentru Hartmann, estetica este:
a. |
un mod de traire |
b. |
un mod de cunoastere |
c. |
un mod de visare |
ANS: B
60. Al. Baumgarten definea estetica:
1) o stiinta a cunoasterii stiintifice;
2) o teorie a artelor frumoase;
3) o arta a gandirii logice;
4) o gnoseologie inferioara.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: D
61. Pentru Hartmann, in orice arta se oglindeste:
a. |
ceea ce ne imaginam |
b. |
ceea ce suntem in stare sa cream |
c. |
ceea ce fiinteaza |
ANS: C
62. Pentru Hartmann, ,,frumoasa" este:
a. |
satisfactia estetica |
b. |
opera de arta |
c. |
arta |
ANS: B
63. 76. Pentru Hartmann, arta conduce la:
a. |
dezvoltarea imaginatiei |
b. |
exacerbarea ,,elanului creator" |
c. |
,,derealizare". |
ANS: C
64. Termenul structura a fost introdus in lingvistica de:
a. |
Augustin din Hippona |
b. |
F. de Saussure |
c. |
Claude Levy Strauss |
ANS: B
65. Pentru structuralisti, atentia trebuie indreptata catre:
a. |
obiectul luat ca atare |
b. |
cauza care genereaza obiectul |
c. |
intuirea obietcului in sine |
ANS: A
66. Analiza structurala este:
1) anistorica si descriptiva;
2) istorica si nedescriptiva;
3) neutra, statica
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: B
67. Cate directii esentiale a identificat Jean Viet in structuralism?
a. |
sapte |
b. |
sapte |
c. |
trei |
ANS: B
68. Dupa Pascadi, structuralismul formelor nu permite:
a. |
stereotipia si uniformizarea |
b. |
particularizarea |
c. |
analiza subiectiva |
ANS: A
69. Pentru U. Eco, structura artistica este:
a. |
plurivoca |
b. |
univoca |
c. |
imposibil de interpretat |
ANS: A
70. A trece de la estetica informationala la estetica cibernetica presupune:
a. |
trecerea de la viziunea structuralista la cea fenomenologica |
b. |
trecerea de la viziunea fenomenologica la cea a sistemului |
ANS: B
71. Care dintre urmatorii au fost discipolii lui Husserl in materie de estetica:
1) R. Ingarden;
2) B. Croce;
3) M. Heidegger;
4) M. Dufrenne;
5) W. Conrad
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: C
72. In estetica sa, Ingarden accentueaza cu precadere:
a. |
studiul actului de creatie |
b. |
studiul vietii artistului |
c. |
analiza procesului de receptare |
ANS: C
73. Pentru Ingarden, exista o dubla lectura:
a. |
in limba materna si in limbi straine |
b. |
o lectura activa si una pasiva |
c. |
usoara si dificila |
ANS: B
74. Pentru J. Volkelt, valoarea estetica este:
1) subiectiva;
2) parte a valorii metafizice
3) pura obiectualitate;
4) ceva imposibil de teoretizat.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: C
75. Intemeietorul esteticii filosofice este:
a. |
Toma d'Aquino |
b. |
Imm. Kant |
c. |
Hegel |
d. |
Fr. Bacon |
ANS: B
76. Pentru Croce, lingvistica este:
1) stiinta expresiei
2) logica vorbirii;
3) estetica.
a. |
|
b. |
|
c. |
|
d. |
|
ANS: B
Ch. Bally intelege prin stilistica:
a. |
o disciplina a limbii ca sistem |
b. |
o disciplina a studierii limbii |
c. |
o disciplina a limbajului non-verbal |
ANS: A
78. Romanticii cultivau stilul:
a. |
impersonal |
b. |
suprarealist |
c. |
suprarealist |
d. |
individual |
e. |
lipsit de price stil |
ANS: D
79. Identificarea gustului cu o facultate speciala sau cu o atitudine sufleteasca o gasim prima oara la:
a. |
Pici della Mirandola |
b. |
Gracian |
c. |
|
ANS: B
80. Omul de bun gust a fost asimilat si omului cu tact in practica:
a. |
virtutii |
b. |
vietii |
c. |
artistica |
ANS: C
81. N. Hartmann afirma ca obiectul universal al esteticii este:
a. |
frumosul |
b. |
tragicul |
c. |
sublimul |
ANS: A
82. Pentru Hartmann, obiectul estetic poseda structuri ontice ca si:
a. |
lumea transcendentei |
b. |
lumea reala |
c. |
lumea artei |
ANS: B
83. Pentru Hartmann, valorile estetice se deosebesc de:
a. |
valorile eice |
b. |
frumusete |
c. |
adevar |
ANS: A
84. Kant, in Critica ratiunii pure, afirma ca premisele cunoasterii stiintifice sunt urmarite de estetica
a. |
sublimului |
b. |
transcendentala |
c. |
absurdului |
ANS: B
85. Trecerea de la vocatia de simplu mestesugar la cea de artist se petrece in timpul perioadei
a. |
antichitatii |
b. |
Renasterii |
c. |
medievalitatii |
ANS: B
86. Lalande intelegea prin arta ,,orice... de frumos prin operele unei fiinte constiente".
a. |
gand |
b. |
dorinta |
c. |
productie |
ANS: C
87. Cel care, in estetica romaneasca, concepe opera de arta ca unitate a ideii cu forma a fost:
a. |
Tudir Vianu |
b. |
Garbaet Ibraileanu |
c. |
Vladimir Streinu |
ANS: A
88. Prima teoretizare a sublimului apare in Tratat despre sublim al lui ... ...(numiti autorul lucrarii).
a. |
Aristotel |
b. |
Pseudo-Longinus |
c. |
Ed. Burke |
ANS: B
89. In Prelegeri de estetica, Hegel analizeaza sublimul in raport cu ... (inlocuiti cuvantul care lipseste).
a. |
frumosul |
b. |
tragicul |
c. |
simbolul |
ANS: C
90. Pentru U. Eco opera de arta este:
a. |
o opera deschisa |
b. |
o opera inchisa |
c. |
un artefact |
ANS: A
91. Pentru Imm. Kant, geniul este ,, ... ce prescrie reguli artei".
a. |
mestesugul |
b. |
talentul |
c. |
geniul |
ANS: B
92. Teoria ,,simpatiei estetice" elimina din procesul perceptiei actele ...
a. |
emotionale |
b. |
practice |
c. |
intelectuale |
ANS: C
93. Cel care deschide spre intelegerea artei ca si complex de relatii, in cadrul structuralismului estetic, este:
a. |
Mikel Dufrenne |
b. |
U. Eco |
c. |
N. Hartmann |
ANS: A
94. Prin analiza stilistica identificam
a. |
structura operei de arta |
b. |
stilul operei de arta |
c. |
definitia operei de arta |
ANS: B
95. Dupa B. Croce, francezii sunt cei care au relationat ingeniul cu ...
a. |
sufletul |
b. |
imaginatia |
c. |
spiritul |
ANS: C
96. Pentru Hartmann, conceptul complementar al formei este ... .
a. |
ideea |
b. |
materia |
c. |
sptructura |
ANS: B
97. Structuralismul modelelor are, in viziunea lui Ion Pascadi, virtuti explicative, dar nu si ... .
a. |
explicative |
b. |
interpretative |
ANS: B
98. Pentru A. Moles, kitsch-ul este arta ... .
a. |
nonartei |
b. |
fericirii |
ANS: B
99. Pentru T. Vianu, ar exista trei surse ale tragicului in contemporaneitate: ... , progresul stiintific si politicile colectiviste.
a. |
mozaismul |
b. |
islamul |
c. |
crestinismul |
ANS: C
Ganditorul care a relationat frumosul cu subectivitatea afectiva a fost...
a. |
Origen |
b. |
Plotin |
c. |
Clement din Alexandria |
ANS: B
101. Pentru O. Kűlpe, estetica este o stiinta a ... .
a. |
nonvalorii |
b. |
existentei |
c. |
valorii |
ANS: C
102. Karl Vossler identifica istoricul literaturii cu istoricul:
a. |
filosofiei |
b. |
limbii |
c. |
artei |
ANS: B
103. Jean Piaget si-a adus contributia la dezvoltarea structuralismului ... .
a. |
arhitectonic |
b. |
genetic |
ANS: B
104. Hartmann critica faptul ca estetica s-a constituit preponderent ca o analiza a actului si nu a:
a. |
subiectului |
b. |
obiectului |
c. |
operei de arta |
ANS: B
MATCHING
Realizati corespondenta intre numele autorilor si lucrari
1) Originea operei de arta
2) Studii de estetica
3) Estetica
4) Fenomenologia experientei estetice
5) Estetica privita ca stiinta a expresiei si ca lingvistica generala
a. |
B. Croce |
b. |
R. Ingarden |
c. |
M. Dufrenne |
d. |
M. Heidegger |
e. |
T. Vianu |
1. ANS: D
2. ANS: E
3. ANS: C
4. ANS: B
5. ANS: A
Realizati corespondenta intre texte si autorii lor:
1) ,,Estetica nu cunoaste nici simpaticul, nici antipaticul, nici varietatile lor, ci numai activitatea spirituala a reprezentarii".
2) ,,Tragicul in viata este prabusirea a ceva omeneste de inalta valoare".
3) ,,A avea gust inseamna a nu avea gusturi, si iata pentru ce bunul gust rezida mai degraba in ne-alegere decat in alegere".
4) ,,Valorile sunt obiecte ale dorintei"
a. |
Mikel Dufrenne |
b. |
T. Vianu |
c. |
N. Hartmann |
d. |
B. Croce |
6. ANS: D
7. ANS: C
8. ANS: A
9. ANS: B
Stabiliti convergentele intre urmatoarele definitii ale esteticii si autori:
1) stiinta frumosului artistic
2) intalnirea dintre subiectul trairii si obiect
3) stiinta a expresiei si lingvistica generala.
a. |
B. Croce |
b. |
T. Vianu |
c. |
R. Ingarden |
10. ANS: B
11. ANS: C
12. ANS: A
|