Meteorologia si organizatia meteorologica mondiala - programul de observatii

METEOROLOGIA SI ORGANIZATIA METEOROLOGICA MONDIALA - Programul de observatii

1. Programul de observatii

Cerintele de furnizare a datelor si informatiilor meteorologice impun efectuarea unui volum mare de observatii, in asa fel incat la toate statiile meteorologice este necesara efectuarea a cel putin doua programe: climatologic si altul sinoptic. Acestora li se adauga alte programe speciale, cum sunt: actinometric, agrometeorologic, de supraveghere a poluarii, etc.

Iata mai jos semnificatia si motivatia fiecarui tip de observare meteo:

1.     observatia sinoptica (conform Raportului Tehnic al O.M.M.) este observatia meteorologica efectuata simultan la orele sinoptice standard[1] (00; 06; 12; 18), la toate statiile, in scopul obtinerii unei imagini globale asupra manifestarilor atmosferice in momentul considerat. In Romania, decalajul fata de meridianul 0⁰ este de doua oare, drept pentru care orele sinoptice sunt 02, 08, 14, si 20 In functie de volumul de informatie pe care-l furnizeaza, observatia sinoptica este de mai multe feluri:

- simpla;

- intermediara;

- principala.

2.     observatia climatologica , spre deosebire de cea sinoptica se executa la orele standard, calculate dupa timpul solar mediu local de aceea nu coincide in totalitate cu orele sinoptice de observatie. Orele observatiei climatologice principale sunt: 01; 07; 13; 19.

3.     observatia aerologica se executa in scopul obtinerii unor parametri meteorologici din straturile inalte ale atmosferei la intervale de timp de 24 ore, 12 sau 6 ore.

La noi in tara s-au practicat 3 tipuri de observatii aerologice si anume:

radisondajul - cu ajutorul radiosondei se obtin date de presiune, temperatura si umezeala din troposfera;

observatii cu balonul pilot - in scopul masurarii directiei si vitezei vantului in altitudine, precum si a plafonului norilor;

radiovantul - cu ajutorul radioteodolitului se obtin date asupra vantului in troposfera.

4.     observatia actinometrica reprezinta un complex de masuratori si determinari asupra radiatiilor solare directe si difuze dar si asupra radiatiilor suprafetei terestre, care permit calcularea bilantului radiativ al acestuia;

5.     observatia cu radarul se executa in scopul depistarii norilor de la distanta si a identificarii configuratiei, evolutiei si directiei de deplasare a unor sisteme noroase fata de centrul radar care efectueaza observatia.

6.     observatia agrometeorologica este complexa, se refera la temperatura solului la diferite adancimi si are scopul de a stabili interactiunea dintre conditiile meteorologice si culturile agricole;

7.     observatia de supraveghere a poluarii mediului consta in determinari si masuratori asupra poluarii mediului cu diferiti agenti poluanti;

8.     observatia asupra radioactivitatii mediului consta in determinari si masuri asupra poluarii mediului cu particule radioactive.

Toate aceste observatii se efectueaza dupa metodologii proprii omologate si

obligatorii prin norme OMM.

2. Calcularea momentului de timp al observatiei la punct fix

Intrucat datele rezultate in urma observatiilor se pot valorifica numai daca sunt comparabile in timp si spatiu, aceasta conditie se asigura, asa cum s-a mai spus anterior, prin efectuarea observatiilor in acelasi moment; aceasta rigoare de timp este impusa deoarece variatia parametrilor atmosferici este strans legata de radiatia solara directa, adica de unghiul de incidenta al razelor solare cu suprafata terestra. Cum unghiul de incidenta se modifica legic pe parcursul zilei (din cauza miscarii aparente a Soarelui pe bolta cereasca ) valoarea parametrilor este in continua schimbare; din aceasta cauza, momentul in care se executa observatiile are o deosebita importanta.

In timp, variatia elementelor meteorologice este caracterizata de modificari periodice, anotimpuale si diurne, cauzate de factori astronomici, de aceea observatiile trebuie efectuate la anumite ore caracteristice si nu altele.

Astfel, observatiile sinoptice fiind executate in acelasi moment de timp de catre toate statiile meteorologice din lume, redau “fotografia” conditiilor meteorologice la acel moment, pentru intregul teritoriu observat. Ele se efectueaza, asa cum se mentiona anterior, dupa ora oficiala a fusului orar in care se gaseste tara respectiva, in cazul Romaniei dupa ora meridianului central al fusului sau, adica 30°00’ log. E, ceea ce presupune un adaos de 2 ore fata de meridianul 0⁰.

In schimb, observatiile climatologice se executa la ora locala a fiecarei statii meteorologice, dand posibilitatea ca unghiul de inclinare a razelor solare fata de planul orizontal al locului sa fie acelasi pentru toate statiile meteorologice din tara.

Daca vrei sa stii mai mult…

Ora locala pentru observatia climatologica se calculeaza prin adaugarea corectiei de timp la ora oficiala, dupa formula:

T_L = T_o + Dt T_L = ora locala

T₀ = ora oficiala

t = corectia de timp

Pentru calculul corectiei de timp se tine seama ca: pentru 1° longitudine corespund 4 min. de timp, iar pentru 1’ longitudine. corespund 4 secunde de timp.

Astfel: Dt = (l l₁ t;

l = longitudinea fusului orar (30°.00’);

l₁ = longitudinea statiei meteo.

3. Reteaua meteorologica de statii cu amplasare la sol functioneaza in conformitate cu normele OMM

Reteaua meteorologica de sol este constituita din totalitatea statiilor si posturilor meteorologice, precum si a observatoarelor aerologice amplasate la suprafata Terrei, dotate cu aparatura de acelasi tip si executand observatii dupa programe si metode unice.

Este stiut deja ca obtinerea unor rezultate de valoare este asigurata numai daca observatiile sunt furnizate de o retea de unitati meteorologice, dotata cu aparatura etalonata unitar si in cadrul careia se aplica aceeasi metodologie de masurare, determinare si prelucrare a datelor.

Statia Meteorologica este amplasata deliberat intr-un anumit punct de pe suprafata terestra ales dupa anumite criterii pentru a putea sa asigure reprezentativitatea datelor de observatii si masuratori meteorologice efectuate la momente de timp standard.

Din punct de vedere material statia dispune de o platforma meteorologica standard pe care sunt instalate la distante riguroase, cea mai mare parte a instrumentelor precum si de o incapere unde se afla birourile si restul aparaturii de interior, plus calculatoarele.

Dupa volumul si felul observatiilor, statiile meteorologice se impart in diferite categorii si tipuri. Cele mai numeroase sunt statiile sinoptice si climatologice, dar mai pot fi agrometeorologice, aerologice, actinometrice,etc.

Dupa zona fizico-geografica in care sunt amplasate, statiile sunt:

– de campie, de deal, de munte (varf, creasta, versant, de vale), de litoral (de larg, de coasta) si maritime (fixe, mobile).

Dupa programul executat sunt statii cu program continuu si statii cu program redus.

Dupa modalitatea efectuarii masuratorii: coexista statiile cu personal, deci neautomatizate cu cele semiautomate si automate. Cu cat tara este mai dezvoltata cu atat sunt mai numeroase statiile automate (ex. Germania).

Observatorul aerologic este amplasamentul de la suprafata terestra, de unde se executa lansari de radiosondaje si/sau baloane aerologice pentru efectuarea de observatii si masuratori in straturile medii si inalte ale troposferei si uneori pana si in baza stratosferei. Lansarile se fac in limitele unui orar tot atat de riguros respectat ca si in cazul statiilor meteorologice clasice de sol numai ca intervalele intre momentele de lansare a radiosondelor sunt mai mari: 12 ore, 24 ore, 6 ore in cel mai fericit caz (dar acesta nu este cazul Romaniei!).

3.1. Densitatea retelei de statii meteorologice

Informatiile meteorologice pot fi folosite cu eficienta maxima, cand statiile meteorologice au functionat timp mai indelungat si fara intrerupere in acelasi loc (dand posibilitatea constituirii unor siruri de date lungi si omogene) si cand sunt repartizate armonios in cadrul natural al teritoriului unei tari, continent, glob asigurand deci o buna reprezentare a principalelor trepte de relief terestru.

De aceea repartizarea statiilor trebuie sa respecte o anumita densitate, care este stabilita in functie de variatia in timp si spatiu a principalilor parametri meteorologici dar si in functie de gradul de precizie care se doreste in determinarea acestei variatii de timp.

In general, densitatea retelei de statii meteorologice este determinata de doi factori si anume:

1 - scopul caruia ii sunt destinate rezultatele observatiilor si masuratorilor;

2 - caracterul morfologic al reliefului.

In cazul statiilor amplasate in scopuri sinoptice - densitatea nu trebuie sa fie prea mare avand in vedere atat numarul mare de informatii furnizate de reteaua statiilor din sistemul mondial, cat si faptul ca prevederea timpului se bazeaza pe studiul proceselor produse in macro - si mezozone geografice.

In cazul statiilor amplasate pentru scopuri climatologice - densitatea retelei de statii trebuie sa fie mult mai mare decat la cea sinoptica.

In ceea ce priveste caracterul morfologic al reliefului, valorile rezultate in urma observatiilor meteorologice pot fi valabile pentru suprafete foarte mari numai in cazul in care acestea sunt omogene. Dar de cele mai multe ori, relieful este fragmentat diferit, aparand, astfel, necesitatea indesirii retelei de statii pentru a surprinde unele fenomene meteorologice ce se produc pe versanti, sau pe funduri de vale, pe creste muntoase, pe interfluvii, in depresiuni, lunci mari, etc. Cum o astfel de indesire a retelei la fiecare versant sau vale nu este posibila, rezolvarea acestor probleme se realizeaza prin amplasarea statiilor meteorologice pe profile morfologice, pe trepte de relief caracteristice cu alte cuvinte. In Romania acest lucru a fost destul de simplu (statii de campie, de deal si podis si statii de munte).

3.2. Alegerea terenului pentru statiile meteorologice de suprafata - stabilirea reprezentativitatii lor

Platforma meteorologica reprezinta o suprafata de teren pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor, unde se executa aproape toate observatiile, masuratorile si determinarile atmosferice.

La toate statiile dintr-o retea se impun urmatoarele cerinte:

- platformele meteorologice sa fie identice ca dimensiuni, imprejmuire, amplasare a aparatelor, etc;

- platformele meteorologice sa fie distantate in mod corespunzator fata de orice sursa de influentare directa a masuratorilor;

- statiile sa fie instalate in locuri tipice, reprezentative pentru zonele geografice pe care le reprezinta.

Prima cerinta se rezolva in practica, prin constructia de platforme meteorologice standard, iar celelalte doua trebuie satisfacute inca in faza de alegere a terenului.

Alegerea terenului necesar unei statii meteorologice trebuie facuta cu mult discernamant si cu multa competenta.

Prima actiune in alegerea unui teren pentru o statie consta in analiza conditiilor locale de relief, vegetatie, soluri, precum si a factorilor antropici (localitati, cai de comunicatie, centre industriale, etc.).

A doua actiune in alegere trebuie sa fie cea referitoare la cerintele de distantare fata de sursele de influentare directa a masuratorilor.

Diferitele obstacole existente in apropierea terenului ales, pot exercita o influenta directa asupra valorilor, care se traduce prin:

- alterarea circulatiei naturale a aerului;

- umbrirea platformei;

- troienirea zapezii;

- modificarea starii termice si hidrice a aerului;

- influenta asupra cantitatii de precipitatii cazute.

Protectia platformelor meteorologice la noi in tara este asigurata prin lege.