Microclimat
Temperatura
Orice cladire trebuie observata din punct de vedere al temperaturii, al umiditatii, al luminii si al cantitatii si compozitiei aerului. Ele in interiorul institutiilor muzeale sunt strans legate intre ele.
In procesul degradarii pieselor, tempe 525d39f ratura constuie un factor secundar, dar destul de important deoarece este variabila.
Degradarile care se intalnesc in urma fluctuarii valorilor de temperatura la bunurile culturale sunt:
Modificari dimensionale
Modificari ale unor propietati fizice
Cresterea ratei proceselor fizice
Modificarea UR
Aparitia si dezvoltarea daunatorilor biologici
Modificarile de temperatura aduc modificari ale UR.
Temperatura determina 2 elemente foarte daunatoare: oscilatiile UR si deficitul acesteia.
Bunurile cvulturale organice isi modifica dimensiunile datorate cresterii sau descresterii continutului de umiditate higroscopica.
Dilatarea sau contractarea termica poate provoca modificari ale starii de sanatate a bunurilor culturale (clivajul stratului pictural).
Sunt cazuri cand in vitrinele din expozitii sunt amplasate lumini, care la obiectele de natura organica produc deshidratari ale acestora si implicit acestea devin fragile: este cazul cartilor, textilelor, documentelor.
Tot temperatura influienteaza o serie de procese chimice (oxidarea). Aceasta afecteaza mai ales cartile, manuscrisele, fotografiile, pielea, pergamentul, grafica.
Un alt pericol ar mai fi miscarea particolelor de praf si din aceasta cauza trebuie creat un echilibru intre aerul ambiental si bunurile culturale.
Umiditatea
Reprezinta procentul de vapori de apa existent in aer. Acolo exista o umiditate ambientala, adica vapori de apa pe care aerul il tine in stare invizibila, vin in contact cu obiectele, unele retinand pe suprafata lor molecule de apa, iar alltele eliberandu-le prin evaporare.
Umiditatea din aerul ambient a fost denumita umiditate higroscopica, iar la baza degradarilor obiectelor din muzee sta abundenta sau absenta anumitor cantitati de umiditate higroscopica, acumulate de catre acestea.
Umiditatea ambientala este totalitatea vaporilor de apa continuta intr-un volum de aer. Este denumita umiditate absoluta.
Intr-un spatiu continutul de umiditate poate fi modificat de mai multi factori:
Evaporarea apei din zidurile cu umiditate crescuta sau cu infiltratii
Difuzarea vaporilor de apa din spatiu in care au loc activitati ce produc umiditate
Aceasta umiditate se determina in schimb numai in conditii de laborator.
Umiditatea relativa exprima gradul de saturare a aerului cu vapori de apa , este de fapt un raport dintre cantitatea de apa dintr-un anumit spatiu si cantitatea maxima de vapori de apa pe care acelasi volum de aer l-ar putea contine in forma invizibila la temperatura respectiva.
Materialele organice sunt higroscopice (absorb sau cedeaza din umiditatea mediului ambiant).
Valorile crescute ale UR intr-un spatiu in care exista bunuri culturale organice sau anorganice este implicata in procese chimice, fizice si biologice, cu efecte grave asupra starii de sanatate a obiectelor: modificarea culorilor, fragilizarea materialelor, scaderea rezistentei mecanice, corodarea metalelor, iar la pergament provoaca incretiri, cutari, putrezire. La valori de peste 70%, UR determina aparitia mucegaiului. La piele, pergament, hartie apare la UR la o valoare de 70%, iar la bumbac apare la UR=90%.
Nici la UR mai mica decat 50% situatia nu este excelenta. In aceasta situatie obiectele culturale alcatuite din materiale organica sufera degradari de tipul:deshidratari si scaderea rezistentei mecanice.
Poluarea
Este tot ceea ce este strain unui mediu bine definit ca sistem. Printre ceea ce polueaza se numara: praful, fumul, gazele reactive: amoniacul, ozonul. Acestea patrunse in spatiu muzeal produc procese chimice complexe ( in special oxidare) care afecteaza starea de conservare a bunurilor culturale si mai ales a bunurilor culturale de natura organica: decolorarea picmentilor si colorantilor, fragilizarea materialelor, atacarea pietrei, dar si a picturilor murale. Efectele apar la o UR mai mare de 65%.
Praful ceeaza procese distrugatoare in muzee. Pentru inceput acesta se aseaza pe bunul cultural intr-un strat subtire, insa acesta cu timpul poate actiona distructiv pana la structura materialului constitutiv al bunului cultural.
Impotriva poluantilor chimici cea mai indicata metoda este folosirea filtrelor de aer.
Pe langa praf mai intalnim:
- acizi organici volatili (existenti in lemnul proaspat);
- sulful si bioxidul de sulf emis de materialele textile
- elementele nocive existente in placaje si placile aglomerate.
Lumina
Piesele sunt distruse prin contributia luminii datoriti energiei de activare a unui numar mare de reactii sau procese chimice.
Obiectele muzeale sufera degradari la actiunea razelor ultravioleteinvizibile. Astfel, obiectele de natura organica sunt cele care sufera degradari fotochimice si avem cazul hartiei, materialelor textile, pergamentul, fotografia, pielea, grafica, matasea. Procesele fotochimice depind de durata si intensitatea iluminarii.
O alta deteriorare este cea datorata expunerii totale. Cu cat expunerea este mai indelungata, cu atat procesele de degradare sunt mai grave (folosirea blitului in cazul fotografiatului). Pentru protejarea bunurilor culturale indicat ar fi ca spatiile muzeale sa fie amenajate la geamuri impotriva luminii naturale draperii de culoare neutra sau stoluri, iar pentru lumina fluorescenta folosirea de filtre: geamuri fumurii, filtre.
Iluminatul in spatiile muzeale trebuie sa urmareasca mai multe directii:
-sa protejeze bunurile culturale
-sa aibe un cost scazut.
Iluminatul poate fi - natural
- fluorescent
-incandescent.
Iluminatul artificial poate fi: general, local (la vitrina, spoturi), de garda, corpuri de iluminat cu fascicole, cu tuburi de fibra optica.
In procesul de deteriorare trebuie tinut cont de natura materialelor constituiente. Asfel: textilele in raport cu hirtia si hirtia in raport cu mobilierul. Rezistenta textilelor scade de la lina la matase.
Securitatea
In aceasta categorie de activitati intra: asigurarea securitatii cladirii si dotarilor, asigurarea securitatii oamenilor si a personalului. Intr-un cuvint acestea cuprind: paza, supravegherea, organizarea evidentei gestionare si instalatiile antifurt si antiincediu.
Aceste indatoriri intra in competenta departamentului PAZA care lucreaza dupa un plan de situatii a structurii muzeale. Acesta cuprinde inventarierea tuturor acceselor, tuturor persoanelor angajate si mai ales indatoririle fiecarui angajat in parte. Institutia va fi dotata cu un sistem de alarma general legat la POMPIERI si POLITIE. Ferestrele vor fi dotate cu grilaje de fier blocate, usile vor fi grele, trainice si solide la fiecare usa, iar incuierea se va realiza cu sisteme in stare buna de functionare. In cazul colectiilor de tipul TEZAUR se va amplasa usa blindata.
Alte instalatii ce mai pot fi folosite sunt: releele, barierele invizibile sau televiziunea cu circuit inchis. O alta modalitate de a asigura securitatea bunurilor culturale mobile este paza umana (supraveghetoarele). Acestea au un perimetru bine stabilit in urma unui plan pentru a desfasura aceasta activitate.
Paza contra incendiilor
Fiecare institutie muzeala in primul rand trebuie dotata cu instalatie de protectie contra descarcarilor electrice din atmosfera.
Periodic se va controla starea tehnica a aparatelor din dotarea institutiei si cordoanele de alimentare a acestora.
Fiecare incapere va fi dotata cu un stingator, iar periodic angajatii vor fi pregatiti in aplicarea regulilor de salvare in cazul incendiilor.
Aparatele electrice stricate sau care folosesc combustibili inflamabili se vor elimina din cadrul incintelor.
Atelierele si laboratoarele se vor amenaja separat de spatiul expozitional si de depozitare.
In activitatea de conservare se vor folosii numai substante omologate si testate si in spatii invecinate salilor de expozitie sau depozit.
La intrarea in fiecare institutie muzeala trebuie afisat planul de PCI.
Manipularea, ambalarea si transportul se va realiza numai de personalul instruit, cu manusi de bumbac.
Se vor folosi carucioare speciale, iar o persoana nu va manipula mai mult de un obiect si nici mai mult de o cutie (pachet).
|
